Atos 19
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH
1 Aretak ri tat Apolos c'o pa ri tinimit Corinto, ri tat Pablo xoc'ow pa tak ri alaj tak tinimit ri e c'o puwi' tak ri juyub, xopan c'u pa ri tinimit Éfeso. Chila' xeurik wi jujun cojonelab.
1 Enquanto Apolo estava na cidade de Corinto, Paulo viajou pelo interior da província da Ásia e chegou a Éfeso. Ali encontrou alguns cristãos
2 Xuta' c'u chque we cojonelab ri', xubij: ¿A xkaj ri Lok'alaj Espíritu puwi' alak aretak xcojon alak? —xcha chque. Ri e are' xech'awic, xquibij che: Man jubik' taj ka tom u tzijol wa' chi c'o jun Lok'alaj Espíritu, —xecha che.
2 e perguntou: — Quando vocês creram, vocês receberam o Espírito Santo? Eles responderam: — Nós nem mesmo sabíamos que existe o Espírito Santo.
3 Ri tat Pablo xuta' chque, xubij: ¿Jas c'u u wäch kasna' ri banom chech alak? —xcha chque. Ri e are' xech'awic, xquibij che: Are ri kasna' ri xuban ri tat Juan, —xecha che.
3 — Então que tipo de batismo vocês receberam? — perguntou Paulo. — O batismo de João Batista! — responderam.
4 Ri tat Pablo xubij chque: Kas tzij ri tat Juan xuban qui kasna' ri winak ri xquiq'uex canima', xquiq'uex c'u qui chomanic. Xubij c'u chque ri winak chi rajwaxic quecojon na che ri Jun chic ri cäpetic, are c'u ri Jesús wa', ri Cristo, —xcha ri tat Pablo chque.
4 Então Paulo disse: — João batizava aqueles que se arrependiam dos seus pecados. E também dizia ao povo de Israel que eles deviam crer naquele que havia de vir depois dele, isto é, em Jesus.
5 Aretak xquita ri xubij, xban qui kasna' pa ru bi' ri Kajaw Jesús.
5 Depois de ouvirem isso, aqueles homens foram batizados em nome do Senhor Jesus.
6 Aretak ri tat Pablo xuya u k'ab pa qui wi', xkaj ri Lok'alaj Espíritu pa qui wi', xech'aw pa jule' tak ch'abal chic, xquitzijoj c'u ri tzij ri xeyi' chque rumal ri Dios.
6 Aí Paulo pôs as mãos sobre eles, e o Espírito Santo veio sobre eles. Então começaram a falar em línguas estranhas e a anunciar também a mensagem de Deus.
7 Craj e cablajuj achijab wa' chconojel.
7 Esses homens eram mais ou menos doze.
8 Ri tat Pablo, oxib ic' xutakej opanem pa ri rachoch Dios ri cäquimulij wi quib ri winak aj Israel, ri xutzijoj wi ru Lok' Pixab ri Dios, man cuxej tä c'u rib. Xucoj u chuk'ab che qui tzijobexic ri winak chrij ru takanic ri Dios, xukuje' chuc'utic chquiwäch chi are kas tzij ri tajin cubij chque.
8 Durante três meses Paulo foi à sinagoga e falou com coragem ao povo. Ele conversava com eles e tentava convencê-los a respeito do Reino de Deus .
9 E c'o c'u jujun ri man xquita tä ri xubij rumal chi xa abajarinak ri canima'. Man xcaj taj xecojonic, xane xa c'äx xech'aw chrij ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chquiwäch conojel ri winak. Xutas c'u rib ri tat Pablo chquij we winak ri', xeuc'am bi ri cojonelab pa jun escuela rech jun tata', Tiranno u bi'. Chila' c'ut xeutijoj wi ronojel k'ij.
9 Mas alguns eram teimosos, não acreditavam e, em frente de todos, ainda falavam mal do Caminho do Senhor . Então Paulo abandonou a sinagoga, levando os cristãos consigo, e começou a falar diariamente na escola de um homem chamado Tirano.
10 Quieb junab je' xutakej u banic wa'. Je ri' chi conojel ri e c'o pa Asia, winak aj Israel xukuje' winak ri man e aj Israel taj, xquita ru Lok' Pixab ri Dios chrij ri Kajaw Jesucristo.
10 Ele fez isso durante dois anos, até que todos os moradores da província da Ásia, tanto os judeus como os não judeus, ouviram a mensagem do Senhor.
11 Ri Dios c'ut xuban nimak tak cajmabal rumal ri tat Pablo.
11 Deus fazia milagres extraordinários por meio de Paulo,
12 Je ri' chi ri su't, ri atz'iak ri cojom rumal ri tat Pablo, xequiya chquij ri qui cuerpo ri yawabib, xecunatajic, xukuje' e c'o yawabib ri xebel itzel tak espíritus chque.
12 tanto que as pessoas pegavam lenços e aventais que ele usava e os levavam para os doentes tocarem. E, quando estes tocavam neles, ficavam curados; e de outras pessoas saíam os espíritos maus.
13 E c'o c'u jujun winak aj Israel ri xak xebinic, xequesaj itzel tak espíritus chque ri winak. Ri e are' xcaj xquicoj ru bi' ri Kajaw Jesús chubanic wa', xquibij c'u chque ri itzel tak espíritus: Pa ru bi' ri Jesús ri cutzijoj ri tat Pablo, cujtakan chiwe chi quixel bic, —xecha chque.
13 Alguns judeus que andavam de um lugar para outro, expulsando espíritos maus, quiseram usar também o nome do Senhor Jesus para expulsar os espíritos maus, dizendo a eles: — Pelo poder do nome de Jesus, o mesmo que Paulo anuncia, eu mando que vocês saiam!
14 Jujun ri xebanow wa' e are' ri wukub u c'ojol jun tata', Esceva u bi'. Ri tata' ri' are jun aj Israel, jun chque ri qui nimal sacerdotes.
14 Os homens que faziam isso eram os sete filhos de um judeu chamado Ceva, que era Grande Sacerdote .
15 Aretak c'ut je' xca'no, ri itzel espíritu xubij chque: Wetam u wäch ri Jesús, xukuje' wetam jachin ri' ri tat Pablo, are c'u ri ix, ¿jachin c'u ri ix? —xcha chque.
15 Mas certa vez um espírito mau disse a eles: — Eu conheço Jesus e sei quem é Paulo. Mas vocês, quem são?
16 Ri achi c'ut ri c'o ri itzel espíritu che, ruc' nimalaj chuk'ab xuq'uiäk rib chquij. Xcowin c'u che qui ch'aquic conojel. Co xeuchapo, xuban q'uia u wäch c'äx chque, je ri' chi man c'o tä chi catz'iak chquij. Soctajinak chic xebel bi pa ri ja, xeanimaj c'u bic.
16 Então o homem que estava dominado pelo espírito mau os atacou e bateu neles com tanta violência, que eles fugiram daquela casa feridos e com as roupas rasgadas.
17 Xquetamaj c'u wa' conojel ri winak ri e c'o pa ri tinimit Éfeso, winak aj Israel, xukuje' winak ri man aj Israel taj, je ri' chi xquixej quib conojel. Are c'u xquinimarisaj na u k'ij ri Kajaw Jesús.
17 E todos os que moravam em Éfeso, judeus e não judeus, souberam disso. Eles ficaram com muito medo, e o nome do Senhor Jesus se tornou mais respeitado ainda.
18 Xukuje' e q'uia chque ri winak ri xecojonic, xepetic, xquik'alajisaj jachique ri man utz taj ri ca'nom nabe.
18 Então muitos dos que creram vinham e confessavam publicamente as coisas más que haviam feito.
19 Xukuje' e q'uia chque ri winak ri nabe canok cäca'n ri itzinic, xquic'am lok ri qui wuj ri xquicojo, xequiporoj c'u chquiwäch conojel ri winak. Aretak xcajilaj ri rajil tak ri wuj, xquilo chi are cawinak lajuj mil quetzales chronojel.
19 E muitos daqueles que praticavam feitiçaria ajuntaram os seus livros e os trouxeram para queimar diante de todos. Quando calcularam o preço dos livros queimados, o total chegou a cinquenta mil moedas de prata .
20 Rumal conojel tak wa' we cajmabal ri', xel u tzijol ru Lok' Pixab ri Dios pa ronojel tinimit, e q'uia c'u ri winak ri xecojonic.
20 Assim, de maneira poderosa, a mensagem do Senhor era anunciada e se espalhava cada vez mais.
21 Te c'u ri' ri tat Pablo xuchomaj chi utz la' we que' che qui solixic tak ri tinimit re Macedonia, re Acaya, cutakej c'u ru be, copan pa ri tinimit Jerusalén. Xubij c'ut chi aretak cäto'taj pa Jerusalén, rajwaxic xukuje' chi que' pa ri tinimit Roma.
21 Depois desses acontecimentos, Paulo resolveu passar pelas províncias da Macedônia e da Acaia e ir até Jerusalém. Ele dizia: — Depois que eu visitar Jerusalém, preciso ir a Roma.
22 Xeutak c'u bi ri a Timoteo rachi'l ri tat Erasto, quieb chque ri quetoban ruc', rech quebe' pa Macedonia. Are c'u ri are' xc'oji na can quieb oxib k'ij pa Asia.
22 Então Paulo enviou para a Macedônia dois dos seus ajudantes, Timóteo e Erasto, mas ele ficou mais algum tempo na província da Ásia.
23 Pa tak ri k'ij ri' xchaptaj jun ch'oj chquixol ri winak pa ri tinimit Éfeso rumal ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio.
23 Foi nessa ocasião que houve na cidade de Éfeso uma grande desordem por causa do Caminho do Senhor .
24 Are xchaptaj wa' rumal jun tata', Demetrio u bi'. We tata' ri' are jun ch'ayal ch'ich' ri cuban alaj tak ja re sak puak ri cäquesaj u wäch ri rachoch ri qui dios ri winak aj Éfeso, Diana u bi'. Cäquich'ac c'u nim puak ri achijab ri quechacun ruc'.
24 Um ourives chamado Demétrio fazia pequenos modelos de prata do templo da deusa Diana, e o seu negócio dava muito lucro aos que trabalhavam com ele.
25 Ri tat Demetrio xeumulij c'u ri ajchaquib, xukuje' niq'uiaj achijab chic ri junam qui chac ruc', xubij chque: Etam alak chi nim jubik' ri tajin cäkach'ac chrij we chac ri'.
25 Então ele chamou estes e outros da mesma profissão e disse: — Meus amigos, vocês sabem que a nossa riqueza vem deste nosso ofício.
26 Quil ba' alak xukuje' cäta alak chi we achi ri', Pablo u bi', cubij chi ri tiox ri xa e banom cumal winak man e dios tä ri'. Man xuwi tä c'u ri winak pa Éfeso u cojom qui c'ux, xane xukuje' ne ri winak pa tak conojel ri tinimit ri e c'o pa Asia.
26 Vocês mesmos podem ver e ouvir o que esse tal de Paulo está fazendo. Ele afirma que os deuses feitos por mãos humanas não são deuses de verdade. E está conseguindo convencer muita gente, tanto daqui como de quase toda a província da Ásia.
27 We ne man nim tä chi quil wi ri rachoch ri nimalaj dios Diana, cäsach c'u u wäch ri ka c'ay, are sibalaj c'äx wa'. Je ri' man cäyi' tä chi u k'ij we nimalaj dios ri' ri cäk'ijilax cumal conojel ri winak aj Asia, xukuje' cumal conojel ri winak cho ruwächulew, —xcha chque.
27 Assim nós estamos correndo o perigo de ver o povo rejeitar o nosso negócio. E não é só isso. Existe o perigo de o templo da grande deusa Diana não ficar valendo mais nada e também de ser destruída a grandeza dessa deusa adorada por todos na Ásia e no mundo inteiro.
28 Aretak xquita wa' we tzij ri', sibalaj xpe coyowal, xquirak qui chi', xquibij: ¡Nim u k'ij ri Diana ri qui dios ri aj Éfeso! —xecha'.
28 Quando a multidão ouviu isso, ficou furiosa e começou a gritar: — Viva a grande Diana de Éfeso!
29 Conojel c'u ri winak pa ri tinimit xa xsach qui c'ux. Xak jun xquiyo', xebe' chquij ri tat Gayo, ri tat Aristarco. Quieb tata'ib wa' aj Macedonia e rachi'l ri tat Pablo. Xequicharchatej c'u bi pa ri c'olibal ri e nak'atal wi ri winak cäquimulij wi quib.
29 E a confusão se espalhou por toda a cidade. A multidão agarrou Gaio e Aristarco, dois macedônios que viajavam com Paulo, e os arrastou até o teatro.
30 Ri tat Pablo, are ta xraj xoc bi cuc' rech queutzijobej ri winak, are c'u ri cojonelab xquik'atej.
30 Paulo queria falar ao povo, mas os irmãos não deixaram.
31 Xukuje' jujun tata'ib ri c'o qui takanic pa ri k'atbal tzij re Asia, ri e utz ruc' ri tat Pablo, xquitak u bixic che chi moc bi jela' chquixol ri winak.
31 Alguns altos funcionários daquela província, que eram amigos de Paulo, mandaram a ele um recado, pedindo que não fosse ao teatro.
32 Ri winak ri qui mulim quib xak xquirak qui chi', jun wi ri xquibij ri niq'uiaj, jun chi wi ri xquibij ri niq'uiaj chic, rumal chi xak xebel ch'uj. E q'uia chque ri man quetam taj jas che qui mulim quib.
32 Naquela altura dos acontecimentos a multidão que se achava no teatro estava em completa desordem: uns gritavam uma coisa, e outros gritavam outra, pois a maioria nem sabia por que estava ali.
33 C'o c'u jun achi aj Israel chila', Alejandro u bi'. Xesax c'u lok ri tata' ri' chquixol ri winak. Are ri ch'iquimim lok cumal ri winak aj Israel. E c'o c'u jujun xquibij che jas ri tajin cäbanic. Ri tat Alejandro xuyac ru k'ab chubixic chque chi mech'aw chic. Are c'u craj cäquitzijobej ri winak che qui to'ic ri quieb tata'ib.
33 Algumas pessoas ficaram pensando que Alexandre era o culpado, pois os judeus o obrigaram a ir e ficar lá na frente. Aí Alexandre fez um sinal com a mão e tentou falar para se defender diante do povo.
34 Aretak c'ut xquich'ob ri winak chi ri are jun achi aj Israel, conojel xquirak qui chi', xquibij: ¡Nim u k'ij ri Diana, ri qui dios ri aj Éfeso! —xecha ri'.
34 Mas, quando perceberam que ele era judeu, ficaram gritando todos juntos a mesma coisa durante duas horas: — Viva a grande Diana de Éfeso!
35 Xpe c'u ri ajtz'ib re ri tinimit. Aretak xcowinic xubano chi ri winak cäquitatabej ri cubij, xubij chque: Alak ri', alak tata'ib aj Éfeso, conojel ri winak quetam chi we tinimit Éfeso c'o rekle'n chuchajixic ri rachoch ri nimalaj ka dios Diana, xukuje' ri abaj, ru wächbal ri are' ri xtzak lok chicaj.
35 Finalmente o secretário da prefeitura da cidade conseguiu acalmar o povo. Ele disse o seguinte: — Cidadãos de Éfeso! Todos sabem que a nossa cidade é a guardadora do templo da grande Diana e da pedra sagrada que caiu do céu.
36 Ketam c'ut chi man c'o tä jun ri mat retam wa'. ¡Xak jun c'ol wi alak! C'o jas mäban alak ri mat cächomaj na alak ruc' utzil.
36 Ninguém pode negar isso. Assim fiquem calmos e não façam nada sem pensar bem.
37 We achijab ri' ri c'amom alak lok, man c'o tä jas jun äwas ri ca'nom, man e yok'oninak tä c'u che ri ka dios ri Diana.
37 Vocês trouxeram aqui estes homens, mas eles não assaltaram o templo, nem ofenderam a nossa deusa.
38 We ri tat Demetrio xukuje' ri quechacun ruc' quetam chi c'o jun c'äx ri u banom jun chque ri achijab ri', are qui patän ri k'atal tak tzij xukuje' ri k'atbal tak tzij ri e c'olic. Chila' je'quibij wi chquijujunal chubixic jachique ri c'o pa canima'.
38 Se Demétrio e os seus ajudantes têm alguma acusação contra alguém, eles podem apresentar suas acusações no tribunal, pois para isso há dias certos de reunião, e também existem os governadores.
39 We are jun chi wi ri caj alak, cuya' cäbij alak wa' aretak cäkamulij kib rech cäkachomaj wa' chnojimal.
39 Porém, se vocês querem mais alguma coisa, isso será tratado na reunião do povo, convocada de acordo com a lei .
40 Xibibal c'u wa' we cäbix chke chi xa cäkayac kib chquij ri quetakan pa ka wi' xa rumal ri xbantaj waral cämic. Man c'o tä c'u jas cuya' cäkabij chque we cäta' chke jas u banic ri ch'oj ri' ri xbanic, —xcha'.
40 Pois corremos o risco de sermos acusados de revolta, por causa do que está acontecendo hoje. Não há motivo para toda esta confusão. E nós não poderíamos justificar tudo isso.
41 Xuwi xbitaj wa' rumal ri ajtz'ib re ri tinimit, xubij chque ri winak: ¡Xujto'taj ba'! —cächa'. Oj alak cho ja, —xcha chque ri winak.
41 Depois de dizer essas palavras, ele terminou a reunião.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.