Atos 18

Reꞌ Lokꞌ Laj Hu̱j Wilic wi̱ꞌ Ribiral i Jesus (POHNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Chiri̱j chic riwihꞌic pan tinamit Ate̱nas, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xelic je ar eh xo̱j pan jenaj chic tinamit Cori̱nto ribihnal
1 Depois disso, Paulo saiu de Atenas e foi para a cidade de Corinto.
2 reꞌ xirak wi̱ꞌ jenaj rich ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel asjanak ar pan tinamit Po̱nto, Aqui̱la ribihnal. Reꞌ winak reꞌreꞌ chꞌi̱l i rehqꞌue̱n reꞌ Pirsi̱la ribihnal, maꞌ jaꞌ naht ta cꞌulunak lok reh riyukꞌul Ita̱lya ruꞌum chi reꞌ Cala̱wriyo reꞌ kꞌatal kꞌoric aj Ro̱ma xitakꞌa̱ꞌ jenaj kꞌoric queh chiꞌnchel ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel chi naquelic chipam i tinamit Ro̱ma.
2 Encontrou ali um judeu chamado Áquila, que era da província do Ponto. Fazia pouco tempo que ele tinha chegado da Itália com Priscila, a sua esposa. Eles tinham saído de lá porque o imperador Cláudio havia mandado que todos os judeus fossem embora de Roma. Paulo foi visitá-los
3 xa cahnic xo̱j riban cu̱cꞌ chi patanic ruꞌum chi reꞌ ricamaj ruꞌ jenaj wach chꞌi̱l ricamaj i Aqui̱la. Reꞌ quicamaj take reꞌ, aj pꞌojol pi̱m laj tzꞌih jeꞌ ru̱cꞌ nquicoj chi quipa̱t take aj behel. Jeꞌ reꞌ ajic pan tak xilac kꞌi̱j reh xama̱na, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ riban ricamaj chꞌi̱l Aqui̱la
3 e acabou ficando ali para trabalhar com eles, porque a profissão de Paulo e a deles era a mesma, isto é, fazer barracas.
4 eh pan tak hiꞌlbal kꞌi̱j nanwihꞌic chipam i pa̱t ntijiljic wi̱ꞌ ri̱j i Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses, rikꞌor ribiral i Jesus. Chi jeꞌ reꞌ nankꞌoric, riban cꞌulwa̱ch jeꞌ chi cu̱cꞌ take ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel, jeꞌ chi cu̱cꞌ take maꞌ reꞌ ta ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel eh jeꞌ woꞌ richꞌuksaj quicꞌux take reꞌ chiri̱j ribiral i Jesus.
4 E todos os sábados ele falava na sinagoga e procurava convencer os judeus e os não judeus.
5 Jeꞌ aj reꞌ riwi̱ꞌ cꞌacharic xiban maꞌ Lu̱ꞌ ar Cori̱nto, cu rehtal xiponic ar i maꞌ Si̱las chꞌi̱l i Timote̱yo nok soljonak chic take cho reh Masero̱nya. Ar aj ruꞌ maꞌ xa ta chic reꞌ pan tak hiꞌlbal kꞌi̱j xiban cꞌuhbalanic i maꞌ Lu̱ꞌ, eli̱c laꞌ chic i kꞌi̱j pꞌuht risakomem wach riCꞌuhbal i Dios queh take rich ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel quiponic chipam i pa̱t nquimol wi̱ꞌ qui̱b chi ritijiljic ri̱j i Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses.
5 Depois que Silas e Timóteo chegaram da província da Macedônia, Paulo começou a dar todo o seu tempo para anunciar a mensagem. Ele afirmava aos judeus que Jesus é o Messias .
6 xa reꞌ laꞌ take reꞌ, pꞌuht quikꞌihtam qui̱b chiwach i cꞌuhbalanic riban ruꞌ eh pꞌuht woꞌ quitzꞌujlom. Ruꞌum aj reꞌ, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xituhpꞌaj cahnok wach risuꞌt rijela̱ꞌ chi ralak rehtalil chi maꞌxta chic ricꞌuhbalem take chipam i pa̱t reꞌreꞌ eh jeꞌ wili xikꞌor queh:
6 Mas alguns deles ficaram contra Paulo e o xingaram. Então, em sinal de protesto, ele sacudiu o pó das suas roupas e disse: — Se vocês se perderem, os culpados serão vocês mesmos. A responsabilidade não será minha. De agora em diante vou anunciar a mensagem aos não judeus.
7 Chi jeꞌ reꞌ naxelic je ar, xo̱j pa ripa̱t i jenaj winak maꞌ reꞌ ta ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel aj lokꞌem reh Dios, Ju̱sto ribihnal. Reꞌreꞌ ar wilic maꞌ naht ta je chi riche̱l i pa̱t molbal i̱b reꞌreꞌ
7 Então ele saiu de lá e foi morar na casa de um homem chamado Tício Justo, um não judeu que adorava a Deus. A casa dele ficava ao lado da sinagoga.
8 eh chi jeꞌ reꞌ, ar chic xiban cꞌuhbalanic pa ripa̱t i winak reꞌreꞌ. Ru̱cꞌ i cꞌuhbalanic xiban i maꞌ Lu̱ꞌ ar, reꞌ winak cꞌamol be̱h chipam i pa̱t ntijiljic wi̱ꞌ ri̱j Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses, reꞌ Cri̱spo ribihnal, xinimej woꞌ riCꞌuhbal i Dios chꞌi̱l chiꞌnchel take raj pan pa̱t. Maꞌ xa reꞌ ta reꞌ xniminic reh cꞌuhbal reꞌreꞌ, qꞌuihal laꞌ woꞌ take aj Cori̱nto jeꞌ reꞌ xcaꞌn naxquibiraj woꞌ i cꞌuhbal reꞌreꞌ eh chi jeꞌ reꞌ xkahsjic woꞌ quiha̱ꞌ.
8 Crispo, que era o chefe da sinagoga, também creu no Senhor Jesus, e todas as pessoas da sua casa também creram. Muitas pessoas da cidade de Corinto ouviram a mensagem, creram e foram batizadas.
9 Chiri̱j aj reꞌ pan jenaj chakꞌab reꞌ kAja̱w Jesus jeꞌ wili xikꞌor reh maꞌ Lu̱ꞌ pa riwiric:
9 Certa noite Paulo teve uma visão, e nela o Senhor disse:
10 Cu yohbal wach take tinamit jeꞌ ru̱cꞌ naqui̱nquinimem wilque̱b chipam i tinamit wili. Jeꞌ reꞌ nok, maꞌ tiyoꞌjic chi kꞌoric maj maꞌ hab ta wach eriban tiꞌcꞌaxic aweh ruꞌum nok reꞌ hin wilqui̱n awu̱cꞌ chi acoꞌljic, nqui reh pa riwiric.
10 porque eu estou com você. Ninguém poderá lhe fazer nenhum mal, pois muitas pessoas desta cidade são minhas.
11 Chi jeꞌ aj reꞌ, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ cu xcahnic chi cꞌacharic ar Cori̱nto eh ar jenaj ha̱b ru̱cꞌ waki̱b poh xiban i cꞌuhtunic chiri̱j riCꞌuhbal i Dios chi maꞌ hab ta wach ahnic ru̱cꞌ.
11 E Paulo ficou ali um ano e meio, ensinando a palavra de Deus àquela gente.
12 Chiwach rikꞌijil rikꞌatoj kꞌoric i Calyon reꞌ nkꞌatbic kꞌoric pa riyukꞌul Aca̱ya, reꞌ take ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel maꞌ xiniminic ta reh i cꞌuhbal nkꞌoric chiri̱j i Jesus xquimol qui̱b chi jenaj wach quicꞌux chi rixowjic wach maꞌ Lu̱ꞌ. Ruꞌum aj reꞌ xquicꞌam je chiwach i kꞌatal kꞌoric reꞌreꞌ
12 Quando Gálio se tornou o governador da província da Acaia, os judeus se juntaram contra Paulo. Eles o agarraram, o levaram ao tribunal
13 eh jeꞌ wili xquikꞌor cok reh:
13 e disseram ao Governador: — Este homem está querendo convencer o povo a adorar a Deus de um modo que é contra a nossa
14 Ar aj ruꞌ nok reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ naripꞌutum nak chic kꞌoric chi ricoꞌljic ri̱b, reꞌ Calyon jeꞌ wili xikꞌor queh take winak reꞌreꞌ:
14 Quando Paulo ia falar, Gálio disse aos judeus: — Judeus, se isso fosse alguma falta grave ou um grande crime, seria justo que eu tivesse paciência para escutá-los.
15 Raj nchel wili, reꞌ hat-tak xacꞌam tak cho chi niwach i winak wili xa ruꞌum chi reꞌ hat-tak maꞌ ricꞌul ta awach tak i cꞌuhbal riban chꞌi̱l take bihnal rikꞌor chiri̱j i Jesus on rikꞌor chiri̱j i cꞌuhbal hat-tak tijimaj wi̱ꞌ. Jeꞌ reꞌ kꞌuruꞌ chawilow pe tak chic hat-tak nicꞌ paꞌ wach nachatikꞌa̱ꞌ tak wach a-ahnic tak maj reꞌ hin maꞌ wilqui̱n ta chi richꞌukuric wach reꞌreꞌ, nqui queh.
15 Mas, como é só uma questão de palavras, de nomes e da própria lei de vocês, resolvam vocês mesmos. Eu não vou ser juiz nesses assuntos.
16 Chiri̱j reꞌ, reꞌ Calyon xitakꞌa̱ꞌ take riso̱l chi naquesam lok take tinamit wilque̱b chiwach rikꞌatbal kꞌoric
16 Em seguida os expulsou do tribunal.
17 xa reꞌ laꞌ xa maꞌxta woꞌ bih xikꞌor naxilow chi reꞌ take tinamit reꞌ xquimol qui̱b chiwach i yeꞌa̱b rikꞌatbal kꞌoric, xa junchalic chic take chi richoporic jeꞌ woꞌ chi richꞌeyeric i So̱stenes reꞌ rijelow-bal i cꞌamol be̱h chipam i pa̱t ntijiljic wi̱ꞌ ri̱j i Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses.
17 Então eles agarraram Sóstenes, o chefe da sinagoga, e o surraram diante do tribunal. Porém Gálio não se importou com isso.
18 Chiri̱j chic naxwihꞌic quib xib chic kꞌi̱j ar Cori̱nto, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xichꞌak cahnok take aj niminel ar eh xo̱j pan tinamit Sencre̱ya richꞌi̱l Aqui̱la chꞌi̱l Pirsi̱la. Ar Sencre̱ya reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xibuja̱ꞌ lok wach na̱ rehtalil chi xinimej i rikꞌorbal ribanam chiwach Dios eh chiri̱j chic ruꞌ, xichop je jenaj maꞌ laj cano̱wa reꞌ ojic riban ar pa riyukꞌul i Si̱rya.
18 Paulo ficou muitos dias com os cristãos em Corinto. Depois se despediu deles e embarcou num navio para a província da Síria, junto com Priscila e o seu marido Áquila. Antes de embarcar em Cencreia, ele rapou a cabeça como sinal de que havia cumprido uma promessa que tinha feito a Deus.
19 Naxponic pan tinamit E̱peso, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xicana̱ꞌ quihchꞌiljic Aqui̱la chꞌi̱l Pirsi̱la reꞌ naquicahnic cahnok chipam i tinamit reꞌreꞌ. Ar aj chipam i tinamit reꞌreꞌ, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xo̱j chipam i pa̱t ntijiljic wi̱ꞌ ri̱j i Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses eh xisakomej wach riCꞌuhbal i Dios queh take rich ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel nquimol qui̱b ar.
19 Eles chegaram à cidade de Éfeso, e Priscila e Áquila ficaram ali. Paulo entrou na sinagoga e falou com os judeus.
20 Ar ajic nok reꞌ take rich ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel xquipahkaj reh maꞌ Lu̱ꞌ chi cu xcahnic nak chic soꞌ qꞌuih kꞌi̱j chi quixilac, maꞌ xicꞌuꞌlej ta na̱ cahnic cu̱cꞌ.
20 Então lhe pediram que ficasse com eles mais tempo, porém ele não quis.
21 Jeꞌ reꞌ nok naxichꞌak take cahnok take tinamit reꞌreꞌ, jeꞌ wili xikꞌor cahnok queh:
21 E, quando foi embora, disse: — Eu voltarei, se Deus quiser. Então Paulo embarcou e partiu de Éfeso.
22 reꞌ naricꞌambic je reh pan tinamit Sesare̱ya. Chiri̱j wili naxponic pan tinamit reꞌreꞌ, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xichop je behic chi ro̱k ar Jerusalen chi quikꞌoꞌrjic take moloj wach aj niminel wilque̱b ar eh chiri̱j chic quikꞌoꞌrjic xsoljic woꞌ chic je ar pan tinamit Antiyoqui̱ya.
22 Quando desembarcou em Cesareia, foi logo para Jerusalém. Ali ele fez uma curta visita à igreja e depois seguiu para Antioquia da Síria. A terceira viagem missionária de Paulo
23 Jeꞌ aj reꞌ, nok sak naht chic riwihꞌic ar Antiyoqui̱ya, reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xelic je ar xo̱j chi ribehsjic pa̱m juꞌjun tinamit reh riyukꞌul i Cala̱sya chꞌi̱l pa riyukꞌul i Pirji̱ya. Chipam i tinamit reꞌreꞌ, reꞌ take aj niminel kꞌe̱ꞌ naxquichop quicꞌux chiri̱j i Jesus ruꞌum reh cꞌuhbalanic xiban maꞌ Lu̱ꞌ chi quixilac.
23 Depois de ficar algum tempo em Antioquia, ele foi embora. Atravessou a província da Galácia e o distrito da Frígia, indo de um lugar para outro e animando todos os cristãos.
24 Chiwach aj woꞌ take kꞌi̱j nok reꞌ maꞌ Lu̱ꞌ xelic je Antiyoqui̱ya, xponic ar pan tinamit E̱peso jenaj ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel asjanak ar Alejantri̱ya Apo̱los ribihnal. Reꞌreꞌ maꞌ ahl ta nechꞌ ok chi̱ꞌ chi rikꞌormojic i kꞌoric wilic chipam i Lokꞌ laj Hu̱j tzꞌihmbimaj wi̱ꞌ riCꞌuhbal i Dios reꞌ rehtꞌalim pa̱m chi coric.
24 Um judeu chamado Apolo, nascido na cidade de Alexandria, havia chegado a Éfeso. Ele falava muito bem e tinha um conhecimento profundo das Escrituras Sagradas .
25 Reꞌ Apo̱los wili, to̱b ta xa cu reꞌ pe ti kahsanic haꞌ jeꞌ ricab rikꞌorom i Wa̱n rehtꞌalim, xa ji̱kꞌ chic pa ricꞌux chi cꞌuhtunic, pꞌuht ricꞌuhbalem chi coric i nicꞌ paꞌ nimal cꞌuhtumaj reh chiri̱j Ajabe̱s Jesus reꞌ Ncꞌambic je Be̱h ru̱cꞌ i Dios.
25 Era também instruído no Caminho do Senhor , falava com grande entusiasmo, e o seu ensinamento a respeito de Jesus era correto; porém conhecia somente o batismo de João.
26 Chi jeꞌ reꞌ cꞌahchiꞌ ribanam, junpech ajic nok reꞌ Apo̱los xoquic cok ar chipam i pa̱t ntijiljic wi̱ꞌ ri̱j Cꞌuhbal Yeꞌo̱j reh Moyses, xoquic chi cꞌuhbalanic chi maꞌ nyoꞌjic ta nechꞌ ok eh ar cꞌahchiꞌ woꞌ ribirmijic ruꞌum i Pirsi̱la chꞌi̱l i Aqui̱la reꞌ wilque̱b woꞌ cok ar. Nok quibiram chic i cꞌuhbalanic riban i Apo̱los reꞌ maꞌ jaꞌ rinaꞌbem ta chi manlic ribiral i Ajabe̱s Jesus, reꞌ Pirsi̱la chꞌi̱l i Aqui̱la xquicꞌam je pan quipa̱t i Apo̱los eh chiwach take kꞌi̱j reꞌreꞌ xquikꞌor riman reh chi chaklic chi̱ꞌ i ricorquilal ribiral Ajabe̱s Jesus reꞌ Ncꞌambic je Be̱h ru̱cꞌ i Dios.
26 Ele começou a falar com coragem na sinagoga . Priscila e o seu marido Áquila o ouviram falar; então o levaram para a casa deles e lhe explicaram melhor o Caminho de Deus.
27 Chiri̱j chic ruꞌ, nok rinaꞌbem chic chi manlic ribiral Ajabe̱s Jesus, reꞌ Apo̱los na xicapaj ojic chi cꞌuhbalanic pa riyukꞌul Aca̱ya xcowsjic je riman ricꞌux cuꞌum take aj niminel ar E̱peso chi narojic ar. Ruꞌum aj reꞌ, reꞌ take reꞌ xquitzꞌihmbaj je jenaj hu̱j queh aj niminel ar Aca̱ya reh chi naquicꞌulum Apo̱los pan sukquil cꞌuxlis. Richꞌi̱l i hu̱j reꞌreꞌ kꞌuruꞌ, reꞌ Apo̱los xo̱j ar Aca̱ya eh nok wilic chic ponok ar, yohbal wach toꞌbonic xiban queh take rich aj niminel reꞌ xitobjic ruꞌum i Lokꞌ laj rUxlabal i Dios chi naxquinimej cho i Jesus.
27 Quando Apolo resolveu ir para a província da Acaia, os cristãos de Éfeso o animaram e escreveram cartas para os irmãos de lá, pedindo que o recebessem bem. Chegando lá, ele ajudou muito aqueles que, pela graça de Deus, haviam crido.
28 Jeꞌ woꞌ, chi quiwach take tinamit nquimol qui̱b chi birinic, reꞌ Apo̱los ru̱cꞌ ransil rikꞌorbal nyeꞌeric reh ruꞌum Lokꞌ laj Uxlabal xisolqꞌuij pa ri̱j quikꞌorbal take ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel reꞌ maꞌ nca̱j ta niminic. Ru̱cꞌ i kꞌoric xiban queh ra̱ꞌ riꞌsil cho maꞌ Israhel, xicꞌuhtaj woꞌ queh chi reꞌ Jesus reꞌ i Pahbamaj chi Kꞌatal Kꞌoric.
28 Pois Apolo, com argumentos fortes, derrotava os judeus nas discussões públicas, provando pelas Escrituras Sagradas que Jesus é o Messias .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.