Mateus 13
El Nuevo Testamento de nuestro Señor Jesucristo en el idioma piapoco (PIONT) vs NTLH
1 Néeseté yáta èericaté Jesús imusúacawa capìi íicha yàacaténáwa Galilea icalìsaniná néré. Yá yáawinacawa càina íinata.
1 Naquele mesmo dia Jesus saiu de casa, foi para a beira do lago da Galileia, sentou-se ali e começou a ensinar.
2 Yá máiní manùbaca wenàiwicanái nàwacáidáyacacawa yàatalé, íná Jesús iwàlùacawa barca irìculé, yá yáawinacawa barca irìcu. Níái manùbéeyéi wenàiwicaca nayamáacawa càina íinatata.
2 A multidão que se ajuntou em volta dele era tão grande, que ele entrou num barco e sentou-se; e o povo ficou em pé na praia.
3 Néese Jesús yéewáidaca nía manùba comparación iyú. Yá íimaca nalí: “Abéeri asìali ibàna yàacawa ituínási. Yá yàacawa càide iyúwa náiwitáise nabànáaná ituínási, yá yàaca icasáaca yàacawa bànacalé.
3 Jesus usou parábolas para ensinar muitas coisas. Ele disse:
4 Yàaca icasáaca yàacawa, yá abénaméeyéi ituínási yúuwàacawa àyapulìcubàa, yá màsibèe yàanàaca néré, yá nayáaca íimi.
4 Quando estava espalhando as sementes, algumas caíram na beira do caminho, e os passarinhos comeram tudo.
5 Aiba ituínási yéená yúuwàacawa cáli íinata íba yèewiré, canácatáica cayába cáli ibaníiri. Yá bànacalé íimi ibacácawa ráunamáita, càmicáiná ibaní néeni cáli.
5 Outra parte das sementes caiu num lugar onde havia muitas pedras e pouca terra. As sementes brotaram logo porque a terra não era funda.
6 Néese èeri imusúacawa, yá icànaca cachàini, yeemáca yái bànacalé, yá chuìcani canácáiná ipìchu cayába cáaléeri, íná yéetácawa.
6 Mas, quando o sol apareceu, queimou as plantas, e elas secaram porque não tinham raízes.
7 Aiba ituínási yéená yúuwàacawa tuíri yèewiré. Yá idàwinàacawa tuíri yáapicha, quéwa tuíri idàwinàacawa dàalawaca bànacalé yèewibàa, càmita ibatàa bànacalé idàwinàacawa cayába.
7 Outras sementes caíram no meio de espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas.
8 Quéwa áiba ituínási yéená yúuwàacawa cayábéeri cáli íinata. Idàwinàacanáamiwa, yá idènìaca ìyacanáwa manùba. Abénaméeyéi yéetaná nadènìaca natuínáwa cien namanùbaca, áibanái yéetaná nadènìaca natuínáwa sesenta namanùbaca, áibanái nacái nadènìaca treinta namanùbaca ituíná.
8 Mas as sementes que caíram em terra boa produziram na base de cem, de sessenta e de trinta grãos por um.
9 Càuwíiyéicaalícué pía, péemìacué nutàacái”, íimaca yái Jesúsca.
9 E Jesus terminou, dizendo:
10 Néeseté wía Jesús yéewáidacaléca wàacawa Jesús yàatalé, yá wasutáca wéemìawani cáná yéewa icàlidaca wenàiwicanái iríni comparación iyú.
10 Então os discípulos chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Por que é que o senhor usa
11 Jesús íimaca walí: “Dios imàacacué píalíacawa càinácaalí iyú icùaca yàasu wenàiwicawa. Càmita imàaca áibanái yáalíacawa, níái manùbéeyéi càmíiyéica yeebáida itàacái.
11 Jesus respondeu:
12 Wenàiwica íináidacaalíwa cayába nutàacái ìwali, yá nacái yéemìacaalí càinácaalí íimáaná, yásí Dios imàacaca yáalíacawa mamáalàacata. Quéwa áibacaalí wenàiwica càmita íináidawa cayába nutàacái ìwali, yásí iimáicha nacái yái achúméerica yáaliéricatéwa ìwali.
12 Pois quem tem receberá mais, para que tenha mais ainda. Mas quem não tem, até o pouco que tem lhe será tirado.
13 Iná nuéwáidacáita nía comparación iyú, níacáiná éwita naicácáaníta numànica yái càmíirica wenàiwica idé imànica, càicáaníta càmita nawàwa náalíacawa nùwali, cawinácaalí núa. Ewita néemìacáaníta nutàacái nàuwi iyúwa, càicáaníta càmita nawàwa néemìaca càinácaalí íimáaná yái nutàacáica.
13 É por isso que eu uso parábolas para falar com essas pessoas. Porque elas olham e não enxergam; escutam e não ouvem, nem entendem.
14 Iná nàyaca càide iyúwaté profeta Isaías icàlidáaná tàacáisi Dios inùmalìcuíse. Dios íimacaté israelitanái irí:
14 E assim acontece com essas pessoas o que disse o
15 Néeseté Dios íimaca israelitanái ìwali:
15 Pois a mente deste povo está fechada:
16 “Quéwa píacué nuéwáidacaléca, Dios imànicuéca pirí cayábéeri manuísíwata píalíacáinácué piicáca yái piiquéericuéca pituí iyúwa, pidécué nacái péemìaca càinácaalí íimáaná yái tàacáisi péemièricuéca piùwi iyúwa.
16 Jesus continuou, dizendo:
17 Péemìacué cayába, madécaná profetanái, áibanái nacái cayábéeyéi íiwitáise nawàwacaté naicáca núa, yái piiquéericuéca, quéwa càmitaté naicá núa. Nawàwacaté nacái néemìaca yái nutàacái péemièricuéca, quéwa càmitaté néemìani”, íimaca yái Jesúsca.
17 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: muitos profetas e muitas outras pessoas do povo de Deus gostariam de ver o que vocês estão vendo, mas não puderam; e gostariam de ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.
18 Jesús íimaca walí: “Péemìacué yái íimáanáca, yái comparación ibànéeri ìwali.
18 — Então escutem e aprendam o que a
19 Cawinácaalí wenàiwica yéemièyéica càinácaalí iyú Dios icùaca yàasu wenàiwicawa, quéwa càmita neebáidani, càica níade iyúwa bànacalé yúuwèericawa àyapulìcubàa. Yá Satanás yàanàaca, yá imàacaca naimáichaca Dios itàacái.
19 As pessoas que ouvem a mensagem do vem e tira o que foi semeado no coração delas.
20 Yái ituínási yúuwèericawa cáli íinata íba yèewiré íimáanáca càicanide iyúwa wenàiwica néemìacaalí Dios itàacái, yá neebáidacani casíimáiri iyú.
20 As sementes que foram semeadas onde havia muitas pedras são as pessoas que ouvem a mensagem e a aceitam logo com alegria,
21 Néeseta quéwa, càmicáiná neebáida Dios itàacái báisíiri iyú, macái nachàini iyúwa, càide iyúwa canácaalí bànacalé ipìchu cayába, íná neebáida itàacái maléená èeri, càide iyúwa bànacalé yéetácaalíwa ráunamáita. Iná nadàbacaalí nàuwichàacawa Dios irípiná, neebáidacáiná itàacái, Satanás nacái yáalimáidacaalí nía namàníinápiná nabáyawanáwa, yásí nayamáidaca neebáidaca Dios itàacái.
21 mas duram pouco porque não têm raiz. E, quando por causa da mensagem chegam os sofrimentos e as perseguições, elas logo abandonam a sua fé.
22 Yái bànacaléca yúuwèericawa tuíri yèewiré íimáanáca càicanide iyúwa wenàiwica néemìacaalí Dios itàacái, náináidacawa nacái ìwali, quéwa báawaca náináidacawa nawàwawa báawanama abéerita nàasu ìwaliwa, chái èeri irìcuírica. Cáininá nacái naicáca nàasu cawèníiriwa, nawàwacáiná càasuca nía. Macáita yái chái èeri irìcuírica ichìwáidaca nía, càmita ibatàa namànica càide iyúwa Dios iwàwáaná. Càide iyúwa bànacalé idàwinàacaalíwa báawata, quéwa canácatáita cayàcanáni, càita nacái níái wenàiwicaca. Neebáca Dios itàacái báawatata, càmíirita quéwa nawàwalìcuísewa, íná càmita máiní namàni cayábéeri càide iyúwa Dios iwàwáaná.
22 Outras pessoas são parecidas com as sementes que foram semeadas no meio dos espinhos. Elas ouvem a mensagem, mas as preocupações deste mundo e a ilusão das riquezas sufocam a mensagem, e essas pessoas não produzem frutos.
23 Quéwa yái bànacaléca yúuwèericawa cayábacatái cáli íimáanáca càicanide iyúwa wenàiwica néemìacaalí Dios itàacái, yá neebáidacani tài íiméeri iyú. Yá namànica cayábéeri càide iyúwa bànacalé idènìacaalí mamáalàacata ìyacanáwa cayábéeri. Abénaméeyéi namànica cayábéeri manuísíwata càide iyúwa bànacalé idènìacaalí cien namanùbaca ìyacanáwa, macái yéetaná imanùbaca. Aibanái namànica cayábéeri càide iyúwa bànacalé idènìacaalí sesenta namanùbaca ìyacanáwa, macái yéetaná imanùbaca. Aibanái namànica cayábéeri càide iyúwa bànacalé idènìacaalí treinta namanùbaca ìyacanáwa, macái yéetaná imanùbaca”, íimaca yái Jesúsca.
23 E as sementes que foram semeadas em terra boa são aquelas pessoas que ouvem, e entendem a mensagem, e produzem uma grande colheita: umas, cem; outras, sessenta; e ainda outras, trinta vezes mais do que foi semeado.
24 Néeseté Jesús yéewáidaca nía àniwa comparación iyú. Iimaca nalí: “Péemìacué càinácaalí iyú Dios icùaca yàasu wenàiwicawa. Iyaca càide iyúwa asìali ibànacaalí yèepunícawa ibànacalewa. Ibànaca cayábanaméerita trigo ituíná.
24 Jesus contou outra parábola . Ele disse ao povo:
25 Néese táiyápi, yái bànacalé íiwacali yùuwide yàanàaca trigo ibànacalená yùuculé, yá ibànaca manùba báawéeri masicái íimi trigo nacáiri iicácanáwa, cayábéeri trigosíwa íinatabàa. Yá yèepùacawa íicha, yái yùuwideca.
25 Certa noite, quando todos estavam dormindo, veio um inimigo, semeou no meio do trigo uma erva ruim, chamada joio, e depois foi embora.
26 Iná yéewa macáita nadàwinàacawa, néese nadènìacaalí nàyacanáwa, átata báawanaméeri masicái yáasáidaca ìyacanáwa báawéeri meedá.
26 Quando as plantas cresceram, e se formaram as espigas, o joio apareceu.
27 Néese bànacalé íiwacali yàasu wenàiwica naicáca báawéeri masicái, yá nàacawa náiwacali yàataléwa nacàlidacaténá iríni yàasu bànacalé iináwaná ìwali. Náimaca irí: ‘Wáiwacali, pibànacaté cayábanaméerita ituínási. ¿Síisáaná yàanàa yái báawéeri bànacaléca imusuéricawa yèewibàa?’ náimaca.
27 Aí os empregados do dono das terras chegaram e disseram: “Patrão, o senhor semeou sementes boas nas suas terras. De onde será que veio este joio?”
28 Yá náiwacali íimaca nalí: ‘Nùuwidequéera cài ibànaca néenibàa báawanaméeri ituínási trigosíwa yèewibàa’, íimaca nalí. Néese yàasu wenàiwicanái íimaca irí: ‘¿Piwàwasica wàaca wacacàaca íicha yái báawéerica?’ náimaca irí.
28 — “Foi algum inimigo que fez isso!”, respondeu ele.
29 — ausente —
29 — “Não”, respondeu ele, “porque, quando vocês forem tirar o joio, poderão arrancar também o trigo.
30 — ausente —
30 Deixem o trigo e o joio crescerem juntos até o tempo da colheita. Então eu direi aos trabalhadores que vão fazer a colheita: ‘Arranquem primeiro o joio e amarrem em feixes para ser queimado. Depois colham o trigo e ponham no meu depósito.’ ”
31 Néeseté Jesús yéewáidaca wenàiwicanái áiba comparación iyú. Yá íimaca nalí: “Péemìacué càinácaalí iyú Dios icùaca yàasu wenàiwicawa: Yái Dios icùanáca yàasu wenàiwicawa, càicanide iyúwa mostaza íimi, asìali ibànéerica ibànacale yèewiwa.
31 Jesus contou outra parábola . Ele disse ao povo:
32 Ewita achúméeríinacáaníta yái mostaza íimica, càicáaníta idécanáami idàwinàacawa, yá manuícani macái bànacalé íicha, yá idàwinàacawa manuícani iyúwa àicusíwa. Iná yéewa màsibèe nàanàaca namànica namùlubèwa mostaza yéetaná yàana íinata”, íimaca yái Jesúsca.
32 Ela é a menor de todas as sementes; mas, quando cresce, torna-se a maior de todas as plantas. Ela até chega a ser uma árvore, de modo que os passarinhos vêm e fazem ninhos nos seus ramos.
33 Jesús yéewáidaca nía àniwa comparación iyú. Yá íimaca nalí: “Yái Dios icùanáca yàasu wenàiwicanáiwa càicanide iyúwa levadura ìyáaná. Inanái yèewìadaca levadura máisibàawiríacatái harina yèewi, àta macáita íbesi inísàacawa”, íimaca yái Jesúsca.
33 Jesus contou mais esta parábola para o povo:
34 Jesús yéewáidaca wenàiwicanái macái wawàsi ìwali comparación iyú. Yéewáidaca níái manùbéeyéi wenàiwicaca comparación yáawami iyúta.
34 Jesus usava parábolas para dizer tudo isso ao povo. Ele não dizia nada a eles sem ser por meio de parábolas.
35 Jesús yéewáidaca nía cài imànicaténá càide iyúwaté Dios yàasu profeta icàlidáanáté tàacáisi Jesús inùmalìcuíse. Yáté Jesús íimaca:
35 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta tinha dito: “Usarei parábolas quando falar com esse povo e explicarei coisas desconhecidas desde a criação do mundo.”
36 Néeseté Jesús isutáca náicha wawàsi nèepùanápináwa nacapèe néréwa, níái manùbéeyéi wenàiwicaca. Yá Jesús iwàlùacawa capìi irìculé wáapicha, wía yéewáidacaléca. Néese wàacawa Jesús yàatalé. Wasutáca wéemìawani càinácaalí íimáaná yái tàacáisi icàlidéerica walí báawéeri masicái ìwali.
36 Então Jesus deixou a multidão e voltou para casa. Os discípulos chegaram perto dele e perguntaram: — Conte para nós o que quer dizer a
37 Yá Jesús íimaca walí: “Núa, asìali Dios néeséerica, núacata yái ibànéerica cayábéeri ituínási.
37 Jesus respondeu:
38 Yái bànacalé yàalupináca íimáanáca càicanide iyúwa chái èeriquéi. Yái cayábéeri ituínásica íimáanáca càicanide iyúwa Dios yàasu wenàiwica, yeebáidéeyéica itàacái. Yái báawéeri masicáica íimáanáca càicanide iyúwa báawéeri Satanás yàasu wenàiwica.
38 O terreno é o mundo. As sementes boas são as pessoas que pertencem ao .
39 Yái nùuwide ibànéerica báawéeri masicái, yácata Satanás. Yáta nacái èerica needácatáipináca bànacalé ìyacaná, yácata èeripiná imáalàacatáipinácawa yái èeriquéi. Níái yeedéeyéica bànacalé ìyacaná, níacata Dios yàasu ángelnái.
39 O inimigo que semeia o joio é o próprio Diabo. A colheita é o fim dos tempos, e os que fazem a colheita são os anjos.
40 Càide iyúwa needácaalí báawéeri masicái, neemáanápiná nía quichái irìcu, càipiná nacái ìyaca imáalàacaalípináwa yái èeriquéi.
40 Assim como o joio é ajuntado e jogado no fogo, assim também será no fim dos tempos.
41 Núa, asìali Dios néeséerica, nuchùulìapiná nùasu ángelnáiwa nàwacáidáanápiná nùasu wenàiwicanái nèewíise macáita ichìwáidéeyéica wenàiwica namàníinápiná nabáyawanáwa, nía nacái imàníiyéica ibáyawanáwa mamáalàacata.
41 O Filho do Homem mandará os seus anjos, e eles ajuntarão e tirarão do seu Reino todos os que fazem com que os outros pequem e também todos os que praticam o mal.
42 Néese nùasu ángelnáiwa yúucapiná báawéeyéi wenàiwica manuíri quichái irìculéwa. Néré wenàiwica náicháanípiná, yá naamíapiná nayéiwa nàuwichàacái iyúwa.
42 Depois os anjos jogarão essas pessoas na fornalha de fogo, onde vão chorar e ranger os dentes de desespero.
43 Cawinácaalí imàníiyéica cayábéeri càide iyúwa Dios ichùulìaná, nacànapináwa mèlumèluíri iyú càide iyúwa èeri icamaláná Wáaniri Dios ìyacàle irìcuwa. Càuwíiyéicaalícué pía, péemìacué cayába nutàacái”, íimaca walí yái Jesúsca.
43 Então o povo de Deus brilhará como o sol no Reino do seu Pai. Se vocês têm ouvidos para ouvir, então ouçam.
44 Jesús yéewáidacaté wía àniwa comparación iyú. Yá íimaca walí: “Yái Dios icùanáca yàasu wenàiwicawa ìyaca càide iyúwa cawèníiri wawàsi, áibanái wenàiwica ibèericaté cáli irìculé. Néese asìali yàanàacani, yá ibàlìaca àniwani. Néese, casíimáiri iyú, yàaca iwéndaca macáita yàasumiwa, yá iwènìaca iríwa yái cáli bànacalé yàalupináca”, íimaca yái Jesúsca.
44 — O
45 Jesús yéewáidaca wía àniwa comparación iyú. Yá íimaca walí: “Yái Dios icùanáca yàasu wenàiwicawa ìyaca càide iyúwa cacharrerosàiri, icutéerica yàacawa perla púubéeyéi íba cayábanaméeyéi cawèníiyéi.
45 — O
46 Néese asìali yàanàaca perla máiní yáwanáichúa cawènica, yá yàaca iwéndaca macáita yàasumiwa, néese iwènìaca iríwa úái perla cawèníichúa yáwanáica”, íimaca yái Jesúsca.
46 Quando encontra uma pérola que é mesmo de grande valor, ele vai, vende tudo o que tem e compra a pérola.
47 Néeseté Jesús yéewáidaca wía àniwa comparación iyú. Iimaca walí: “Yái Dios icùanáca yàasu wenàiwicawa ìyaca càide iyúwa chinchorro náibèeri iyú cubái. Yá asìanái yúucaca chinchorro manuíri úni yáaculé. Yá náibàaca macái cubái íiwitáaná.
47 — O
48 Idécanáami ipuníacawa yái chinchorroca, yá asìanái iwatàidacani úni yáacuíse càina íinatalépiná. Yá náawinacawa nacutáca nèewíise níái cayábanaméeyéi cubáica. Needáca cayábanaméeyéi cubái nàalu irìculéwa. Quéwa náucaca náichawa méetàuculé níái báawanaméeyéica cubáica.
48 E, quando está cheia, os pescadores a arrastam para a praia e sentam para separar os peixes: os que prestam são postos dentro dos cestos, e os que não prestam são jogados fora.
49 Càita nacái èeri imáalàacaalípináwa, yásí ángelnái namusúacawa chènuníise naseríacaténá báawanaméeyéi wenàiwica cayábéeyéi wenàiwica íicha.
49 No fim dos tempos também será assim: os anjos sairão, e separarão as pessoas más das boas,
50 Yá náucapiná báawéeyéi wenàiwica manuíri quichái irìculé. Néré wenàiwica náicháanípináca, naamíapiná nacái nayéiwa nàuwichàacái iyúwa”, íimaca yái Jesúsca.
50 e jogarão as pessoas más na fornalha de fogo. E ali elas vão chorar e ranger os dentes de desespero.
51 Néeseté Jesús isutáca yéemìawa wía:
51 Então Jesus perguntou aos discípulos: — Sim! — responderam eles.
52 Néese Jesús íimaca walí:
52 Jesus disse:
53 Néeseté Jesús idécanáamité icàlidaca níái comparaciónca, yá yàacawa.
53 Quando Jesus acabou de contar essas parábolas , saiu dali
54 Yá yàanàaca yàasu cáli néréwa, Nazaret ìyacàlenáca. Néese idàbaca yéewáidaca wenàiwicanái judíonái yéewáidacàalu irìcu, ìyéerica Nazaret ìyacàlená irìcu. Níái wenàiwicaca náináidacawa manuísíwata néemìaca icàlidáaná nalíni. Yá náimaca nalíwáaca:
54 e voltou para a cidade de Nazaré, onde ele tinha morado. Ele ensinava na sinagoga , e os que o ouviam ficavam admirados e perguntavam: — De onde vêm a sabedoria dele e o poder que ele tem para fazer milagres?
55 Yácata ìirimi meedá yámide yàalubáisi imàníirinámica. María ìirica meedáni. Nabèerica meedáni, níái Santiago, José nacái, Simón nacái, Judas nacái.
55 Por acaso ele não é o filho do carpinteiro? A sua mãe não é Maria? Ele não é irmão de Tiago, José, Simão e Judas?
56 Yéenánái inanái nàyaca wèewibàa meedá. Icàlidacáita áibanái yàasu tàacáisi meedá, càmicáiná yáalíawa cayába —náimaca.
56 Todas as suas irmãs não moram aqui? De onde é que ele consegue tudo isso?
57 Ináté càmita nawàwa neebáidaca Jesús itàacái. Quéwa Jesús íimaca nalí:
57 Por isso ficaram desiludidos com ele. Mas Jesus disse:
58 Càmitaté Jesús imàni néré madécaná yái càmíirica wenàiwica idé imànica, càmicáináté neebáida itàacái.
58 Jesus não pôde fazer muitos milagres ali porque eles não tinham fé.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.