Marcos 6
Piapoco NT (PIO_WBT) vs NVT
1 Néeseté Jesús yàacawa Capernaum ìyacàlená yàasu cáli íicha, yá yàanàaca yàasu cáli néréwa, Nazaret ìyacàlenáca. Yéewáidacalénái nàaca nacáiwa yáapicha.
1 Jesus deixou essa região e voltou com seus discípulos para Nazaré, cidade onde tinha morado.
2 Yá sábado irìcu judíonái iyamáidacatáicawa, Jesús idàbaca yéewáidaca wenàiwica judíonái yéewáidacàalu irìcu. Manùbéeyéi wenàiwica yéemìacáináni, yá báawaca náináidacawa nawàwalìcuísewa. Náimaca nalíwáaca: —Canáca yéewaná yéewáidaca wía. Icàlidacáita áibanái yàasu tàacáisi meedá, càmicáiná yáalíawa cayába. Càmita báisí imàni yái càmíirica wenàiwica idé imànica.
2 No sábado seguinte, começou a ensinar na sinagoga, e muitos dos que o ouviam se admiraram e perguntavam: “De onde vem tanta sabedoria e poder para realizar esses milagres?
3 Yácata ìirimi meedá yámide yàalubáisi imàníirinámica. María ìirica meedáni. Nabèerica meedáni, níái Santiago, José nacái, Judas nacái, Simón nacái. Yéenánái inanái nacái nàyaca wèewibàa meedá —náimaca nalíwáaca. Iná càmita nawàwa neebáidaca Jesús itàacái.
3 Não é esse o carpinteiro, filho de Maria e irmão de Tiago, José, Judas e Simão? Suas irmãs moram aqui, entre nós”. E sentiam-se muito ofendidos.
4 Quéwa Jesús íimaca nalí: —Batéwa macái wenàiwica naicáca profeta cáimiétaquéeri iyú icàlidéerica tàacáisi Dios inùmalìcuíse. Quéwa yàasu cáli néeséeyéi, yéenánái nacái, icapèe irìcuíyéi nacái, níawamita càmita nawàwa neebáidaca itàacái. Càita nacái nùasu cáli néeséeyéi, nuénánái nacái, nucapèe irìcuíyéi nacái, càmita nawàwa neebáidaca nutàacái —íimaca yái Jesúsca.
4 Então Jesus lhes disse: “Um profeta recebe honra em toda parte, menos em sua cidade e entre seus parentes e sua própria família”.
5 Càmita Jesús imàni néré yái càmíirica wenàiwica idé imànica, càmicáiná neebáida itàacái. Quéwa imàacaca icáapiwa abénaméeyéi cáuláiquéeyéi ìwali, cawàwanáta máisiba, yá ichùnìaca nía.
5 Por isso, não pôde realizar milagres ali, exceto pôr as mãos sobre alguns enfermos e curá-los.
6 Yá achúmaca íináidacawa iwàwawa manuísíwata càmicáiná neebáida itàacái. Jesús envía a los discípulos a anunciar el reino de Dios Néeseté Jesús yèepuníca yéewáidaca wenàiwica áiba yàcalé irìcubàa ìyéeyéica mawiénita Nazaret ìyacàlená irí.
6 E ficou admirado com a incredulidade daquele povo. Então Jesus percorreu diversos povoados, ensinando a seus moradores.
7 Jesús imáida yàataléwa níái doce namanùbaca yéewáidacalécawa. Néese idàbaca ibànùaca nía pucháibanamata nàacaténáwa yàcalé imanùbaca. Ichàiniadaca nía náucáanápiná demonio wenàiwicanái íicha.
7 Reuniu os Doze e começou a enviá-los de dois em dois, dando-lhes autoridade para expulsar espíritos impuros.
8 Càmita imàaca natéca wawàsi nàasu àyapu imàluwenáwa. Imàacaca natéca abéerita nàasu àicuwa natéeripiná àyapulìcubàa. Càmita imàaca natéca saco, yàacàsi nacái, plata nacái.
8 Instruiu-os a não levar coisa alguma na viagem, exceto um cajado. Não poderiam levar alimento, nem bolsa de viagem, nem dinheiro.
9 Imàacaca nàwalica nàasu costiza nacáiriwa nàabàli ìwaliwa, quéwa càmita imàaca nadènìaca pucháiba nabàlepináwa, abéerita meedá.
9 Poderiam calçar sandálias, mas não levar uma muda de roupa extra.
10 Yá Jesús íimaca nalí: —Piwàlùacuéwa abéeri capìi irìculé, yá piimácué néréta àta pèepùacatalétacuéwa yàcalé irìcuíse.
10 Disse ele: “Onde quer que forem, fiquem na mesma casa até partirem da cidade.
11 Aibalé càmicaalícué namàaca piwàlùacawa, càmicaalí nacái nawàwa néemìaca picàlidacuéca nalí nutàacái, yá iwàwacutácué pìacawa náicha. Pichùpìacué cáli ichùmalé pìabàli íichawa naicápiná càide iyúwa wáiwitáise ìyáaná, wía israelitaca, píasáidacaténácué nalí Dios yùuwichàidáanápiná níawa —íimaca yéewáidacalénái iríwa, yái Jesúsca.
11 Mas, se algum povoado se recusar a recebê-los ou a ouvi-los, ao saírem, sacudam a poeira dos pés como sinal de reprovação”.
12 Iná yéewáidacalénái nàacawa nàalàacaténá wenàiwica nawènúadáanápiná náiwitáisewa Dios irípiná.
12 Então eles partiram, dizendo a todos que encontravam que se arrependessem.
13 Yá náucaca nacái madécaná demonio wenàiwicanái íicha. Nàucùaca olivo iséená manùbéeyéi cáuláiquéeyéica ìwali, yá nachùnìaca nía.
13 Expulsaram muitos demônios e curaram muitos enfermos, ungindo-os com óleo.
14 Néeseté rey Herodes yéemìaca wenàiwica icàlidaca Jesús iináwaná ìwali, manùbacáiná wenàiwica nacàlidaca nàyaca ìwali, yái Jesús imàníináca, càinácaalí iyú yéewáidaca wenàiwica nacái. Yá Herodes íimaca Jesús ìwali: —Juan el Bautistami idéca icáucàacawa, íná yéewa yáalimá imànica yái càmíirica wenàiwica idé imànica —íimaca yái rey Herodesca, iyúunáidacáiná Juan el Bautistamicani yái Jesúsca.
14 Logo o rei Herodes ouviu falar de Jesus, pois todos comentavam a seu respeito. Alguns diziam: “João Batista ressuscitou dos mortos. Por isso tem poder para fazer esses milagres”.
15 Aibanái íimaca Jesús ìwali: —Yácata profeta Elías yàanèerica àniwa —náimaca. Aibanái íima: —Yácata áiba profeta càiride iyúwaté profetanáimi wapíchaléeyéimi —náimaca.
15 Outros diziam: “É Elias”. Ainda outros diziam: “É um profeta, como os profetas de antigamente”.
16 Quéwa rey Herodes yéemìacaalíté nacàlidaca Jesús iináwaná, yá Herodes íimaca: —Yácata Juanmi, yái nuchùulièricaté nawichùaca íicha íiwita. Idéca icáucàacawa —íimaca yái rey Herodesca.
16 Quando Herodes ouviu falar de Jesus, disse: “João, o homem a quem decapitei, voltou dos mortos!”.
17 Càica Herodes íimaca ichùulìacáináté yàasu úwináiwa náibàanápináté Juan calúacáiná Herodes yàacawéetúa iicáca Juan, úái Herodes yàacawéetúa íipidenéechúaca Herodías. Yá úwinái nadacùacaté Juan cadena iyú presoíyéi ibànalìcu. Uái Herodíasca, úacata Herodes yéenásàiri Felipe yàacawéetúa quéechatécáwa, quéwa Herodes imelùdacaté úa yéenásàiri íichawa.
17 O rei havia mandado prender e encarcerar João para agradar Herodias. Ela era esposa de seu irmão, Filipe, mas Herodes tinha se casado com ela.
18 Iná Juan íimacaté rey Herodes irí: “Báawéeriquéi peedáanáca péenásàiri yàacawéetúawa”, íimacaté yái Juanmica.
18 João dizia a Herodes: “É contra a lei que o senhor viva com a esposa de seu irmão”.
19 Iná báawacaté Herodías uicáca Juan, yá uwàwacaté unúacani, quéwa càmita úalimá unúacani, cáalucáiná rey Herodes iicáca Juan, yáalíacáináwa cayábéericani, yái Juanca, mabáyawanéeri nacái. Iná Herodes icùaca Juan ipíchaná Herodes yàacawéetúa Herodías inúacani. Ewita rey Herodes càmicáaníta yáalíawa càinácaalí iwàwacutáaná imànica macái èerita idécanáamité yéemìaca Juan icàlidaca irí Dios itàacái, càicáaníta casíimáica rey Herodes yéemìaca Juan itàacái.
19 Por isso Herodias guardava rancor de João e queria matá-lo, mas não podia fazê-lo,
20 — ausente —
20 pois Herodes o respeitava e o protegia, sabendo que ele era um homem justo e santo. Herodes ficava muito perturbado sempre que falava com João, mas mesmo assim gostava de ouvi-lo.
21 Quéwa áiba èerité Herodías úalimáca umànica Juan irí càide iyúwaté uwàwáaná. Rey Herodes imànica manuíri fiesta iwàwalicaténá yàasu èeriwa asáicatáicaténi. Yá imáidaca yáapichéeyéiwa iyúudèeyéica Herodes icùaca Galilea yàasu cáli, nía nacái yàasu úwi íiwacanánáica, nía nacái yàacawéeyéináca asìanáica caináwanéeyéica Galilea yàasu cáli néeséeyéica, nayáacaténá nayáacaléwa yáapicha, namànicaténá yáapicha nacái manuíri fiesta.
21 Finalmente, no aniversário de Herodes, Herodias teve a oportunidade que procurava. Ele deu uma festa para os membros do alto escalão do governo, para seus oficiais militares e para os cidadãos mais importantes da Galileia.
22 Yá Herodías uídu iwàlùacawa asìanái iyáacàalu irìculé. Yá ulabàaca báawéeri iyú abéechúata asìanái yàacuésemi naicácaténá úa. Naicácáiná ulabàaca, íná usíimáidaca nawàwa macáita rey Herodes, nía nacái yáapichéeyéica iyéeyéica iyáacaléwa yáapicha. Iná rey Herodes íimaca mànacàu irí: —Pisutá nuícha càinácaalí piwàwéerica. Yásí nùaca piríwani —íimaca ulí.
22 Sua filha, também chamada Herodias, entrou e apresentou uma dança que agradou muito Herodes e seus convidados. “Peça-me qualquer coisa que deseje, e eu lhe darei”, disse o rei à moça.
23 Yá Herodes íimaca ulí àniwa pucháiba yàawiríata báisí báisísíwatasa Dios yáaliéricawa Herodes yàanápináté ulí càinácaalí wawàsi uwàwéerica íicha, éwitasa uwàwacaalíté íicha cáli yéema, yái Galilea yàasu cálica Herodes icuèrica, yásí yàanápinása ulítáni báisíta, íimaca.
23 E prometeu, sob juramento: “Eu lhe darei o que pedir, até metade do meu reino!”.
24 Yá ùacawa náicha, úumaca úatúa iríwa: —¿Càiríinásica wawàsi nusutá íicha? —úumaca úatúa iríwa. Yá Herodías úumaca ulí: —Pisutá íicha Juan el Bautista íiwita —úumaca ulí úái Herodíasca, uwàwacáináté uicáca Juan íiwita utuí iyúwa úalíacaténáwa báisíiri iyúcani Juan yéetácawa.
24 Ela saiu e perguntou à mãe: “O que devo pedir?”. A mãe lhe disse: “Peça a cabeça de João Batista!”.
25 Néese úái mànacàuca uèpùa uwàlùacàatétawa àniwa rey Herodes yàatalé. Yá úumaca irí: —Siùcata nuwàwa pìaca nulí Juan el Bautista íiwita quírápieli irìcu —úumaca irí.
25 A moça voltou depressa ao rei e disse: “Quero a cabeça de João Batista agora mesmo num prato!”.
26 Néese, éwita achúmacáaníta manuísíwata rey Herodes iwàwa, yéemìacáiná usutáaná íicha, càicáaníta càmita Herodes idé imáisanìaca uíchani, íimacáináté ulí nàacuésemi níái wenàiwicaca yàanápinása ulí càinácaalí wawàsi usutéerica íicha.
26 O rei muito se entristeceu com isso, mas, por causa do juramento que havia feito na frente dos convidados, não pôde negar o pedido.
27 Yá rey Herodes ichùulìaca úwisàiri iwichùanápiná Juan íicha íiwita, itécaténáni rey Herodes irí.
27 Assim, enviou no mesmo instante um carrasco com ordens de cortar a cabeça de João e trazê-la. Ele decapitou João na prisão,
28 Néese úwisàiri yàacawa presoíyéi ibàna néré. Yá iwichùaca Juan íicha íiwita. Càité Juan yéetácawa. Yá úwisàiri itéca íiwitami quírápieli irìcu. Yá yàaca íiwitami ulí úái mànacàuca. Néese úái mànacàuca utécani úatúa iríwa, uicácaténá báisíiri iyúcani Juan yéetácatéwa.
28 trouxe a cabeça num prato e a entregou à moça, que a levou à sua mãe.
29 Néese Juan yéewáidacalénáimi yéemìaca iináwanámi, yá nàacawa presoíyéi ibàna néré needácaténá Juan ichéecami. Yá natéca nabàlìawani.
29 Quando os discípulos de João souberam o que havia acontecido, foram buscar o corpo e o colocaram numa sepultura.
30 Néeseté apóstolnái yèepùa ìwacáidáyacacawa Jesús yàatalé, idécanáami nacàlidaca Dios itàacái wenàiwicanái irí. Néese nacàlidaca Jesús irí macáita namàníiricaté, néewáidéerica iyú wenàiwicanái nacái.
30 Os apóstolos voltaram de sua missão e contaram a Jesus tudo que tinham feito e ensinado.
31 Jesús íimaca nalí: —Wàacuéwa wàanácuéwa walínáamitawa áibalé canácatalé wenàiwica, yéewanápiná wayamáidacawa achúmáanacáwa —íimaca nalí, madécanácáiná wenàiwica yàanàaca yàacawa nàatalé, áibanái nacái yèepùacawa yàacawa náicha, íná càmita yéewa nayamáidacawa, ibatàa nayáanápiná nayáacaléwa, càmita náalimá.
31 Jesus lhes disse: “Vamos sozinhos até um lugar tranquilo para descansar um pouco”, pois tanta gente ia e vinha que eles não tinham tempo nem para comer.
32 Iná Jesús yàacawa barca irìcu yàasu apóstolnái yáapichawa abéemàalé Galilea icalìsaniná íicha, canácataléca wenàiwica.
32 Então saíram de barco para um lugar isolado, a fim de ficarem a sós.
33 Quéwa madécaná wenàiwica iicáca nàanáwa, náalía nacái naicáca nía. Iná wenàiwicanái imusúacawa macái yàcalé íicha, yá napìacawa néré. Yá manùbéeyéi wenàiwica nàanàaca napíchalé néré.
33 Contudo, muitos os reconheceram e os viram partir, e pessoas de várias cidades correram e chegaram antes deles.
34 Néese Jesús imichàacawa barca irìcuíse néré, yá iicáca madécaná wenàiwica. Canáca nalí abéeri yéewáidéeripiná nía Dios ìwali, íná catúulécanáca Jesús iicáca nía, càide iyúwa waicácaalí canéeyéi icuèriná ovejaca. Yá idàbaca yéewáidaca nía madécaná wawàsi ìwali.
34 Quando Jesus saiu do barco, viu a grande multidão e teve compaixão dela, pois eram como ovelhas sem pastor. Então começou a lhes ensinar muitas coisas.
35 Néese catáca yàacawa nàwali, yá yéewáidacalénái yàacawa Jesús yàatalé, yá náimaca irí: —Catáca yàacawa wàwali chái canácatáica yàcalé.
35 Ao entardecer, os discípulos foram até ele e disseram: “Este lugar é isolado, e já está tarde.
36 Pichùulìa nèepùanápináwa nàacawa bànacalé yèewiré, yàcalé irìculé nacái ìyéeyéica mawiénita nawènìacaténá nayáapináwa —náimaca.
36 Mande as multidões embora, para que possam ir aos campos e povoados vizinhos e comprar algo para comer”.
37 Quéwa Jesús íimaca nalí: —Píatacué yàa nayáapiná —íimaca nalí. Néese yéewáidacalénái íimaca irí: —¿Càmita píalíawa canáca walí doscientos namanùbaca denario ocho quéeri iwènicatái? Ewita wadènìacaalí yáara platatá, càicáaníta càmita wáalimá wawènìaca cayába pan wèeripináca nayáapinátá, níái manùbéeyéi wenàiwicaca —náimaca.
37 Jesus, porém, disse: “Providenciem vocês mesmos alimento para eles”. “Precisaríamos de muito dinheiro
38 Jesús íimaca nalí: —¿Càisimalénácué pan pidènìa? Picutácuécáwani —íimaca nalí. Néese idécanáami náalíacawa, yá náimaca irí: —Cinco namanùbaca pan, pucháiba cubái imìdecaná nacái —náimaca.
38 “Quantos pães vocês têm?”, perguntou ele. “Vão verificar.” Eles voltaram e informaram: “Cinco pães e dois peixes”.
39 Néese ichùulìaca nía manùbéeyéi wenàiwicaca náawináanápináwa nàwacacawa ipuléeri masicái íinata.
39 Então Jesus ordenou que fizessem a multidão sentar-se em grupos na grama verde.
40 Néese náawinacawa nàwacacawa manùbéeyéi yàalusipiná, cien namanùbaca abénaméeyéi, cincuenta namanùbaca áibanái nacái.
40 Assim, eles se sentaram em grupos de cinquenta e de cem.
41 Néese Jesús yeedáca cinco imanùbaca pan icáapi irìculéwa, pucháiba cubái imìdecaná nacái. Yá iicáida chènuniré, yàaca Dios irí cayábéeri ìwali yái yàacàsica. Néese isubèriadacani, iwacùaca pan yéewáidacalénái iríwa nawacùacaténá wenàiwicanái iríni. Néese iwacùaca cubái imìdecaná nacái yéewáidacalénái iríwa macáita.
41 Jesus tomou os cinco pães e os dois peixes, olhou para o céu e os abençoou. Então, à medida que ia partindo os pães, entregava-os aos discípulos para que os distribuíssem ao povo. Também dividiu os peixes para que todos recebessem uma porção.
42 Yá macáita wenàiwicanái iyáaca cadénamani.
42 Todos comeram à vontade,
43 Néese yéewáidacalénái needáca doce mapíiri imanùbaca pan yéenáimi, cubái nacái imàaquéericawa.
43 e os discípulos recolheram doze cestos com os pães e peixes que sobraram.
44 Níái wenàiwica iyéeyéica pan, cinco mil namanùbaca asìanái. Càmita naputàa càisimalénácaalí inanái, sùmanái nacái.
44 Os que comeram foram cinco mil homens.
45 Yáta Jesús ichùulìaca yéewáidacalénáiwa nawàlùanápináwa caquialéta barca irìculé nachàbacaténáwa ipíchalépiná abéemàalé Galilea icalìsaniná íicha nàanàacaténá Betsaida ìyacàlená néré. Iwàwa nàacawa ipíchalé idècunitàacá imàacaca wenàiwicanái yèepùacawa íicha.
45 Logo em seguida, Jesus insistiu com seus discípulos que voltassem ao barco e atravessassem o mar até Betsaida, enquanto ele mandava o povo para casa.
46 Néeseté idécanáami ibànùaca wenàiwicanái yèepùanápináwa íicha canánama, yá Jesús yàacawa dúli íinatalé isutácaténá yáawawa Dios íicha.
46 Depois de se despedir de todos, subiu sozinho ao monte para orar.
47 Néese idécanáami catáca nawicáu, Jesús yéewáidacalénái nàyaca barca irìcu bamuchúami calìsa. Yá Jesús ìyaca abéerita cáli íinatáisecáwa.
47 Durante a noite, os discípulos estavam no barco, no meio do mar, e Jesus, sozinho em terra.
48 Néese iicáca máadáiní natenáca cachàiníiri iyú cáulicáiná ipùaca náipunita, íná càmita náalimá nachàbacawa abéemàalé. Amalácaalí yàacawa nawicáu, yá Jesús yàacawa mawiénita nalí yèepuníiriwa úni inànìacubàa. Iwàwaca ichàbacawa náicha machacàníiri iyú.
48 Ele viu que estavam em apuros, remando com força e lutando contra o vento e as ondas. Por volta das três da madrugada, Jesus foi até eles caminhando sobre o mar. Sua intenção era passar por eles,
49 Quéwa naicáca ìipìnáaníca úni inànìacubàa, yá nayúunáidaca wenàiwica iwàwanámicani.
49 mas, quando o avistaram caminhando sobre as águas, gritaram de pavor, pensando que fosse um fantasma.
50 Yá néemíanícawa macáicáiná naicácani. Cáaluca nía báawanama, càmicáiná náalía naicácani. Yáta quéwa Jesús íimaca nalí: —¡Matuíbanáicué pía, núaquéi, picácué cáalu pía! —íimaca yái Jesúsca.
50 Ficaram todos aterrorizados ao vê-lo. Imediatamente, porém, Jesus lhes disse: “Não tenham medo! Coragem, sou eu!”.
51 Néese Jesús iwàlùacawa nàatalé barca irìculé. Yáta wiúca cáuli, Jesús iwàlùacáináwa nàatalé barca irìculé. Yá náináidacawa manuísíwata naicáidaca irí.
51 Em seguida, subiu no barco e o vento parou. Os discípulos ficaram admirados,
52 Càmitàacáwa nadé náalíacawa cayába Jesús íiwitáise ìwali, éwitaté naicácáaníta imàníiná pan iyú yái càmíirica wenàiwica idé imànica, càulenácáiná náicha náalíanápináwa néemìaca càinácaalí íimáaná.
52 pois ainda não tinham entendido o milagre dos pães. O coração deles estava endurecido.
53 Nachàbacatéwa abéemàalé Galilea icalìsaniná íicha, yá nàanàaca Genesaret yàasu cáli néré. Yá nadacùaca barca calìsa idùlepiré.
53 Depois de atravessarem o mar, chegaram a Genesaré. Levaram o barco até a margem
54 Namichàacanacáitawa barca irìcuíse, yá wenàiwicanái náalía naicáca Jesús.
54 e desceram. As pessoas reconheceram Jesus assim que o viram.
55 Yá wenàiwicanái napìacawa macái yàcalé irìculé ìyéeyéica néré nacàlidacaténá nalí Jesús yàanàaca. Néese manùbéeyéi wenàiwica nadàbaca natéca cáuláiquéeyéi wenàiwica yàalubái íinatawa náalíacataléca Jesús ìyaca.
55 Quando ouviam que Jesus estava em algum lugar, corriam por toda a região, levando os enfermos em macas para onde sabiam que ele estava.
56 Néese àta alénácaalí Jesús yàawa achúméeri yàcalé irìculé, manuíri yàcalé irìculé nacái, manacúaliré nacái, yá natéca nalìadaca cáuláiquéeyéi wenàiwica àyapulìcubàa Jesús ichàbacatabàapináwa. Yá cáuláiquéeyéi nasutáca Jesús íicha imàacáanápiná nadunùaca ìwali, càmicaalí nacái, ibàle ipùata ìwalita. Yá macáita idunuèyéica Jesús ìwali, yá cayábaca nía uláicái íicha.
56 Aonde quer que ele fosse — aos povoados, às cidades ou aos campos ao redor —, levavam os enfermos para as praças. Suplicavam que ele os deixasse pelo menos tocar na borda de seu manto, e todos que o tocavam eram curados.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.