Lucas 18

Piapoco NT (PIO_WBT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Néeseté Jesús yéewáidaca nía comparación iyú náalíacaténáwa iwàwacutáaná nasutáca Dios íicha mamáalàacata, yàalàacaténá nía nacái ipíchaná naméyáacawa nasutáca Dios íicha.
1 Jesus contou a seus discípulos uma parábola para mostrar-lhes que deviam orar sempre e nunca desanimar.
2 Yá Jesús íimaca nalí: “Iyacaté juez áiba yàcalé irìcu. Càmita yàa Dios icàaluíniná. Càmita nacái yàa wenàiwica íimiétacaná.
2 Disse ele: “Havia numa cidade um juiz que não temia a Deus nem se importava com as pessoas.
3 Uyacaté nacái yàcalé irìcu abéechúa inanái inìrimi yéetéechúamicatéwa íicha. Aiba wenàiwica iwàwacaté yeedáca uícha ùacawéeri yàasumi. Iná usutáca juez íicha wawàsi manùba yàawiría iyúudàanápiná úa. Yá úumaca juez irí: ‘Piyúudàa núa. Pichùulìa nàuwichàidáanápiná nuícha nùuwideca yeedéerica nuícha nùacawéeri yàasumi’, úumaca juez irí.
3 Uma viúva daquela cidade vinha a ele com frequência e dizia: ‘Faça-me justiça contra meu adversário’.
4 Manùba èeri càmita juez yeebá usutáaná íicha. Néese maséeca iwàwa idècuni yéemìaca usàna. Yá íimaca iríwa: ‘Ewita càmicáaníta nùa Dios icàaluíniná, éwita nacái càmicáaníta nùa wenàiwicanái íimiétacaná, càicáaníta siùcade nuyúudàaca úara inanáica, nùuwichàidaca uícha ùuwide, máinícáiná usàiwicaca nulí wawàsi, ipíchaná ùanàaca mamáalàacata, yá usàiwica nulí wawàsita àta nuétácatalétawa’, càica íimaca iríwa yái juez báawéerica íiwitáise”, íimaca nalí yái Jesúsca.
4 Por algum tempo, o juiz não lhe deu atenção, mas, por fim, disse a si mesmo: ‘Não temo a Deus e não me importo com as pessoas,
5 — ausente —
5 mas essa viúva está me irritando. Vou lhe fazer justiça, pois assim deixará de me importunar’”.
6 Yá Wáiwacali íimaca nalí àniwa: “Pidécuéca péemìaca itàacái yái juez báawéerica íiwitáiseca. Ewita báawéericáaníta íiwitáiseni, càicáaníta átata iyúudàaca manìríichúami.
6 Então o Senhor disse: “Aprendam uma lição com o juiz injusto.
7 Néeni, ¿càmitasicué píalíawa cayábéeri Dios íiwitáise? Iná iwàwacutácué píalíacawa Dios iyúudàapiná cawinácaalí wenàiwica Dios yeedéeyéica yàasunáipináwa, cawinácaalí isutéeyéica yáawawa íicha manuísíwata mamáalàacata èeríapinama, táiyápinama nacái. Yá Dios imawènìadapiná náicha nacái nàuwidenái. Càmita Dios idècunìapináwa déecuíri iyú iyúudàanápiná nía.
7 Acaso Deus não fará justiça a seus escolhidos que clamam a ele dia e noite? Continuará a adiar sua resposta?
8 Núumacué pirí, Dios iyúudàapiná níawa caquialéta, imawènìadapiná náicha nàuwidenái. Núa asìali Dios néeséerica, nùanàapiná àniwa aléi èeri irìculé, quéwa càmita nùanàapiná manùbéeyéi yeebáidéeyéica nutàacái mamáalàacata”, íimaca yái Jesúsca.
8 Eu afirmo que ele lhes fará justiça, e rápido! Mas, quando o Filho do Homem voltar, quantas pessoas com fé ele encontrará na terra?”.
9 Néeseté Jesús yéewáidaca abénaméeyéi wenàiwica comparación iyú, níara cachàiníiyéica iicáca yáawawa nayúunáidacáiná mabáyawanéeyéica nía, íná báawaca naicáca náichawa áibanái wenàiwica. Jesús íimaca nalí:
9 Em seguida, Jesus contou a seguinte parábola àqueles que confiavam em sua própria justiça e desprezavam os demais:
10 “Pucháiba asìanái nàacatéwa templo irìculé nasutácaténá níawawa Dios íicha. Abéeri fariseo, áiba asìali nacái yeedéeri plata yéenánái judío íichawa Roma ìyacàlená yàasu gobierno irípiná.
10 “Dois homens foram ao templo orar. Um deles era fariseu, e o outro, cobrador de impostos.
11 Yái fariseo ibàlùacawa abéerita méetàucuta áibanái íicha, isutáca yáawawa Dios íicha. Cài íimaca: ‘Pía Dios, nùaca pirí cayábéeri núacáiná càmíirica iyúwa áibanái wenàiwica canánama. Núa nacái càmita nuyéedùa. Càmita báawa nuíwitáise nacái. Càmita nuimá áiba inanái yáapicha càmíichúaca nuínusíwa. Càmita numàni nubáyawanáwa càide iyúwa imàníiná yái asìali yeedéerica wáicha plata romanonái yàasu gobierno irípiná. Núa nacái numàaca nuíchawa nuyáacaléwa pucháiba èeri semana ìwali nusutácaténá Dios íicha. Macái néená níái diéyéica wawàsi nuedéerica nulíwa, numàaca abéeri néená Dios irípiná ofrenda iyú’, cài íimaca ìwaliwa yái fariseoca.
11 O fariseu, em pé, fazia esta oração: ‘Eu te agradeço, Deus, porque não sou como as demais pessoas: desonestas, pecadoras, adúlteras. E, com certeza, não sou como aquele cobrador de impostos.
12 — ausente —
12 Jejuo duas vezes por semana e dou o dízimo de tudo que ganho’.
13 Néeseta quéwa yái asìalica yeedéerica plata yéenánái judío íichawa romanonái yàasu gobierno irípiná, yáta ibàlùacawa déecuíseta fariseo íicha. Máinícáiná báica iicáca yáawawa Dios iwéré ibáyawaná ìwalíisewa, íná càmita iicáida chènuniré. Néese, ibàbàida yùucutawa mamáalàacata icáapi iyúwa máinícáiná achúmaca iwàwa ibáyawaná ìwaliwa. Yá íimaca mamáalàacata Dios irí: ‘Pía Dios, piicá nupualé, cabáyawanéerica núaquéi’, cài íimaca isutáca Dios íicha”, íimaca yái Jesúsca.
13 “Mas o cobrador de impostos ficou a distância e não tinha coragem nem de levantar os olhos para o céu enquanto orava. Em vez disso, batia no peito e dizia: ‘Deus, tem misericórdia de mim, pois sou pecador’.
14 Néese Jesús íimaca nalí àniwa: “Núumacué pirí, Dios imàacacaté iwàwawa ibáyawaná íicha, yái asìali yeedéerica plata yéenánái íichawa romanonái yàasu gobierno irípiná, néese asìali yèepùacawa matuíbanáita icapèe néréwa. Quéwa yái fariseoca, càmita Dios imàaca iwàwawa ibáyawaná íicha, níacáiná cawinácaalí wenàiwica icàlidéeyéica iináwaná ìwaliwa máiníinása cayábaca nía áibanái íicha, Dios imàacapiná báica nía. Cawinácaalí quéwa icàlidéeyéica íichawa ibáyawanáwa, Dios imànipiná irí cayábéeriwa”, íimaca yái Jesúsca.
14 Eu lhes digo que foi o cobrador de impostos, e não o fariseu, quem voltou para casa justificado diante de Deus. Pois aqueles que se exaltam serão humilhados, e aqueles que se humilham serão exaltados”.
15 Néeseté àniwa áibanái natéca néenibewa púubéeyéi Jesús yàatalé yéewacaténá Jesús imàacaca icáapiwa nàwali, isutácaténá nalí Dios íicha imàníinápiná nalí cayábéeri. Quéwa, Jesús yéewáidacalénái naicáca nía, yá nadàbaca nacuísaca náichawa wenàiwica itéeyéica yéenibewa Jesús yàatalé, yéewáidacalénái náimaca sùmanái nasàiwicasa Jesús irí wawàsi.
15 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas. Ao ver isso, os discípulos repreenderam aqueles que as traziam.
16 Quéwa Jesús imáidaca sùmanái nàanápináwa yàatalé. Yá íimaca yéewáidacalénái iríwa: —‍Pimàacacué sùmanái yàacawa nùatalé, picácué pimáisanìa nàanàaca, Dioscáiná icùaca wenàiwica yeebáidéeyéica itàacái càide iyúwa sùmanái yeebáidáaná náaniri itàacáiwa.
16 Jesus, porém, chamou as crianças para junto de si e disse aos discípulos: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino de Deus pertence aos que são como elas.
17 Péemìacué cayába, iwàwacutá wenàiwica neebáidaca Dios itàacái càide iyúwa púubéeyéi sùmanái yeebáidáaná náaniri itàacáiwa. Càmicaalí wenàiwica neebáida cài, néese canácatáita Dios yéenibeca nía —‍íimaca yái Jesúsca.
17 Eu lhes digo a verdade: quem não receber o reino de Deus como uma criança de modo algum entrará nele”.
18 Néeseté abéeri judío íiwacaliná isutáca yéemìawa Jesús. Yá íimaca Jesús irí: —‍Pía cayábéeri yéewáidéerica wía, ¿càinásica iwàwacutá numànica nùyacaténá càiripináta Dios yáapicha chènuniré? —‍íimaca.
18 Certa vez, um homem de alta posição perguntou a Jesus: “Bom mestre, que devo fazer para herdar a vida eterna?”.
19 Jesús íimaca irí: —‍Iwàwacutá píináidacawa cayába ìwali yái píimáanáca, càinácaalí íimáaná yái tàacáisica íiméerica cayábéericasa núa, canácáiná áiba wenàiwica cayábéeri, abéericata Dios cayábéeri —‍íimaca yái Jesúsca, iwàwacáiná asìali yeebáidaca Dioscani yái Jesúsca.
19 “Por que você me chama de bom?”, perguntou Jesus. “Apenas Deus é verdadeiramente bom.
20 Néese Jesús íimaca irí àniwa: —‍Píalíacawa Dios itàacái ichùulìaná wía: ‘Picá piimá áiba inanái yáapicha càmíichúaca píinusíwa, áiba asìali yáapicha nacái càmíirica pinìrisíwa; picá pinúa wenàiwica; picá piyéedùa; picá nacái pichìwáida áibanái; pìa náimiétacaná píaniri, píatúa nacái’ —‍íimaca yái Jesúsca.
20 Você conhece os mandamentos: ‘Não cometa adultério. Não mate. Não roube. Não dê falso testemunho. Honre seu pai e sua mãe’.”
21 Néese asìali íimaca irí: —‍Nudéca numànica macáita càide iyúwa Dios íimáaná sùmàicatáiseté núa àta siùca nacáide —‍íimaca.
21 O homem respondeu: “Tenho obedecido a todos esses mandamentos desde a juventude”.
22 Jesús yéemìacani, yá íimaca irí: —‍Iyaca abéeri wawàsi iwàwacutéeri pimànica quiríta: Pìa piwéndaca macáita pìasuwa, pìa nacái iwènináami catúulécanéeyéi irí. Càipiná pidènìaca pìasu cawèníiriwa chènuniré. Néese pèepùawa pìacaténáwa núapicha nuéwáidacalécaténá pía —‍íimaca yái Jesúsca.
22 Quando Jesus ouviu sua resposta, disse: “Ainda há uma coisa que você não fez. Venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
23 Yái asìali quéwa, yéemìacanáami, yá máiní achúmaca iwàwa máinícáiná càasucani, càmicáiná nacái iwàwa yàaca áibanái irí macáita yàasuwa.
23 Ao ouvir essas palavras, o homem se entristeceu, pois era muito rico.
24 Jesús yáalíacáináwa achúmaca iwàwa yái asìalica, íná Jesús íimaca yáapichéeyéi iríwa: —‍¡Máiní càulenápináca càasuíyéi yeebáidaca Dios itàacái, Dios yéenibecaténá nía!
24 Ao ver a tristeza daquele homem, Jesus disse: “Como é difícil os ricos entrarem no reino de Deus!
25 Càide iyúwa camello càmíiná yéewa iwàlùacawa siduwíapi ituí yáapuí irìcubàa, càita nacái càulenáca càasuíri wenàiwica yeebáidaca Dios itàacái Dios icùacaténáni —‍íimaca yái Jesúsca.
25 Na verdade, é mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
26 Níái yéemièyéica Jesús íimáaná, náimaca Jesús irí: —‍Néeni, ¿cawinápiná yáalimá iwasàaca yáawawa Dios yàasu yùuwichàacáisi íicha? —‍náimaca.
26 Aqueles que o ouviram disseram: “Então quem pode ser salvo?”.
27 Jesús íimaca nalí: —‍Canáca yéewaná wenàiwicanái nawasàaca níawawa Dios yàasu yùuwichàacáisi íicha nachàini iyúwa meedá, quéwa Dios yáaliméeri iwasàaca nía, Dios yáalimácáiná imànica macáita —‍íimaca yái Jesúsca.
27 Jesus respondeu: “O que é impossível para as pessoas é possível para Deus”.
28 Néese Pedro íimaca Jesús irí: —‍Wáiwacali, wadéca wamàacaca wàasuwa macáita wàacaténáwa píapicha yéewacaténá péewáidacaléca wía —‍íimaca.
28 Pedro disse: “Deixamos nossos lares para segui-lo”.
29 Yá Jesús íimaca nalí: —‍Péemìacué cayába, píacué nuéwáidacaléca yeebáidéeyéica nutàacái. Numáidacué abénaméeyéi péená nàanápináwa nacapèe íichawa namànicaténá càide iyúwa Dios iwàwáaná. Aibanái péenácué nacái nàapináwa maléená èeri nàacawéeri íichawa, càmicaalí nacái néenánái íicha nacáiwa, càmicaalí nacái nasèenái íicha nacáiwa, càmicaalí nacái néenibenái béeyéi íicha nacáiwa, namànicaténá càide iyúwa Dios iwàwáaná.
29 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que todos que deixaram casa, esposa, irmãos, pais ou filhos por causa do reino de Deus
30 Yásí Dios yàapinácué pirí madécaná wenàiwica piiquéeyéipiná càiyéide iyúwa péenánáiwa chái èeri irìcu. Néese, èeri imáalàacaalípináwa, yásí Dios yàacué picáuca càmíiri imáalàawa chènuniré —‍íimaca yái Jesúsca.
30 receberão neste mundo uma recompensa muitas vezes maior e, no mundo futuro, terão a vida eterna”.
31 Yáté Jesús imáidaca yàataléwa yéewáidacalénáiwa doce namanùbaca méetàucuta áibanái íicha. Yá íimaca nalí: —‍Siùcade wàacawa Jerusalén ìyacàlená nérépiná. Namànipiná nulí macáita càide iyúwaté profetanái itànàaná tàacáisi nuináwaná ìwali, núa asìali Dios néeséerica.
31 Jesus chamou os Doze à parte e disse: “Estamos subindo para Jerusalém, onde tudo que foi escrito pelos profetas a respeito do Filho do Homem se cumprirá.
32 Yá presopináca namànica núawa namàacacaténá càmíiyéi judío inúaca núa, yá naicáanípiná nuquíniná, yá natàanípiná báawéeri iyú nùwali, yá nàapìsáidaca núawa.
32 Ele será entregue aos gentios, e zombarão dele, o insultarão e cuspirão nele.
33 Nanúadáidapiná nacái núawa, yásí nanúaca núa. Quéwa máisiba èeri irìcu nucáucàapináwa —‍íimaca yái Jesúsca.
33 Eles o açoitarão e o matarão, mas no terceiro dia ele ressuscitará”.
34 Quéwa, Jesús yéewáidacalénái càmita náalía néemìaca càinácaalí íimáaná yái tàacáisica, càmita nacái náalimá náalíacawa ìwali.
34 Os discípulos, porém, não entenderam. O significado dessas palavras lhes estava oculto, e não sabiam do que ele falava.
35 Néeseté, Jesús ìyaca mawiénita Jericó ìyacàlená irí, yá matuíri asìali ìyaca néeni, yáawinéericawa àyapu idùlepi isutéerica plata wenàiwicanái íicha ichàbéeyéicawa néenibàa. Isutáca náicha plata yéewanápiná iwènìaca iyáapináwa.
35 Quando Jesus se aproximava de Jericó, havia um mendigo cego sentado à beira do caminho.
36 Yái matuírica yéemìaca manùbéeyéi isàna nachàbáanáwa, yá isutáca yéemìawa nía, cawinácaalí yàawa náapicha néeni.
36 Ao ouvir o barulho da multidão que passava, perguntou o que estava acontecendo.
37 Nacàlidaca iríni Jesús Nazaret ìyacàlená néeséericani yái cài ichàbacawa chábài.
37 Disseram-lhe que Jesus de Nazaré estava passando por ali.
38 Iná yái matuírica imáidaca: —‍¡Jesús, rey David itaquérinámi, Dios ibànuèrica walí wacuèrinápiná, piicá nupualé! —‍íimaca.
38 Então começou a gritar: “Jesus, Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
39 Néese áibanái yèeyéicawa Jesús ipíchalé nacuísaca náichawani, yái matuírica, masànáanápináni. Imáidaca quéwanáta mamáalàacata cachàiníiri iyú: —‍¡Pía, rey David itaquérinámica, Wacuèrinápiná, piicá nupualé! —‍íimaca.
39 Os que estavam mais à frente o repreendiam e ordenavam que se calasse. Mas ele gritava ainda mais alto: “Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
40 Néese Jesús iyamáaca ibàlùacawa. Yá Jesús ichùulìaca natéenápiná matuíri Jesús yàatalé. Néese matuíri yàacawa néré, yá Jesús íimaca irí:
40 Então Jesus parou e ordenou que lhe trouxessem o homem. Quando ele se aproximou, Jesus lhe perguntou:
41 —‍¿Càinásica piwàwa numànica pirí? —‍íimaca yái Jesúsca. Néese matuíri íimaca: —‍Nuíwacali, pimàaca catuíca núa —‍íimaca.
41 “O que você quer que eu lhe faça?”. “Senhor, eu quero ver!”, respondeu o homem.
42 Jesús íimaca irí: —‍Catuíca píawa, peebáidacáiná nuchùnìanápiná pía. Iná yéewa cayábaca píawa —‍íimaca yái Jesúsca.
42 E Jesus disse: “Receba a visão! Sua fé o curou”.
43 Yáta matuírimi iicáidaca àniwa. Yá yàacawa Jesús yáapicha. Yàaca nacái Dios irí cayábéeri. Néese áibanái iiquéeyéicani, nàaca nacái Dios irí cayábéeri.
43 No mesmo instante, o homem passou a enxergar, e seguia Jesus, louvando a Deus. E todos que presenciaram isso também louvavam a Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.