João 9

Piapoco NT (PIO_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Néeseté Jesús idècunitàacá yèepunícawa áibalépiná wáapicha wía yéewáidacaléca, yá iicáca matuíri asìali. Quéwa yáta asáináni matuírita.
1 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem cego de nascença.
2 Néese wasutáca wéemìawa Jesús, wía yéewáidacaléca. Wáimaca irí: —‍Wáiwacali, ¿cánásica imusúawa matuíri iyú yái asìalica? ¿Isèenái ibáyawaná ìwalíisesica cài matuíca yái asìalica, càmicaalí nacái, ibáyawaná ìwalíisetasicawa? —‍wáimaca.
2 E os seus discípulos perguntaram: — Mestre, quem pecou para que este homem nascesse cego? Ele ou os pais dele?
3 Néese Jesús íimaca walí: —‍Càmita ibáyawaná ìwalíisewéera, càmita nacái isèenái ibáyawaná ìwalíisewéera. Yái asìalica imusúacawa matuíri iyú yéewanápiná macái wenàiwica yáalíacawa Dios ichùnìacani, naicácaténá Dios cáimiétaquéeri iyú.
3 Jesus respondeu:
4 Péemìacué comparación: Iwàwacutá wenàiwica náibaidaca èeríapi idècunitàacá amaláca nawicáu. Catácaalí nàwali, yá càmita náalimá náibaidaca. Càita nacái iwàwacutácué wamànica cayábéeri siùca èeri càide iyúwa Dios iwàwáaná, yái ibànuèrica núa. Nuénáiwaná yàanàaca mesúnamáita nuétácatáipináwa, néese càmita yéewa nuíbaidaca.
4 É necessário que façamos as obras daquele que me enviou enquanto é dia; a noite vem, quando ninguém pode trabalhar.
5 Idècunitàacá nùyaca chái èeri irìcu, yá càica núade iyúwa camalási icànéeri wenàiwica ìwali, amalácáiná numànica náiwitáise náalíacaténá Dios ìwali —‍íimaca yái Jesúsca.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
6 Néese Jesús idécanáami cài íimaca, néese yàapìsáidaca cáli yèewiré. Yá yèewìadaca cáli isàbecaténáni. Néese ipusúaca cáli matuíri ituí íimami ìwali.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu na terra, fez lama com a saliva e com a lama untou os olhos do cego.
7 Néese Jesús íimaca irí: —‍Pìa píibaca pituíwa úni yáaculé namusúadacatáiseca úni íipidenéeri Siloé náiquéericaté cáli yèewiré —‍íimaca yái Jesúsca. (Yái íipidenéerica Siloé íimáanáca: “Ibànuèri”.) Néese matuíri yàaca íibaca yáawawa néré. Néese idécanáami yèepùacawa icapèe néréwa, yá catuícani.
7 Então disse ao cego: Siloé quer dizer “Enviado”. O cego foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Néese áibanái wenàiwica matuírimi imanùbacanái naicácani. Aibanái nacái náalíaca naicácani naicácáináté isutáca plata wenàiwica íicha iwènìacaténáté iyáapináwa. Néese níái yáaliéyéica iicácani nasutáca néemìawa níawáaca: —‍¿Càmitasica yái asìalica matuíri yáawinéericatéwa àyapu idùlepi isutácaténá plata wenàiwica íicha yéewanápiná iwènìaca iyáapináwa? —‍náimaca.
8 Então os vizinhos e os que antes o conheciam de vista, como mendigo, perguntavam: — Não é este o que ficava sentado pedindo esmolas?
9 Abénaméeyéi íima: —‍Yácata yái —‍náimaca. Aibanái náima: —‍Càmíiri, áibacata yái, quéwa càiride iyúwa iicácanáwa —‍náimaca. Quéwa yái asìali íimaca: —‍Núacata yái matuírimica —‍íimaca.
9 Uns diziam: — É ele. Outros: — Não, mas se parece com ele. O homem dizia: — Sou eu.
10 Néese náimaca irí: —‍¿Néeni? ¿Cáná yéewa catuíca pía? —‍náimaca.
10 Então lhe perguntaram: — Como foram abertos os seus olhos?
11 Yá íimaca nalí: —‍Yáara asìali íipidenéerica Jesús yèewìadaca cáli yáawiruní yèewiwa. Yá ipusúaca cáli nutuí íimami ìwali, yá íimaca nulí: ‘Pìawa úni yàalu néré namusúadacatáiseca úni íipidenéeri Siloé, yái manuíri yàaluca náiquéericaté cáli yèewiré. Píiba pituíwa úni iyú’, íimaca nulí. Yá nùacawa néré. Yá idécanáami nuíbaca nutuíwa, yá nuicáidaca —‍íimaca yái asìalica.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez lama, passou nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave-se.” Então fui, lavei-me e estou vendo.
12 Néese nasutáca néemìawani: —‍¿Alénásica yáara asìalica? —‍náimaca. Yá íimaca nalí: —‍Càmita núalíawa —‍íimaca.
12 Eles perguntaram: — Onde está ele? Respondeu: — Não sei.
13 Sábado yáté èerica, judíonái iyamáidacatáicawa Jesús yèewìadacaalíté cáli catuícaténá imànica matuíri. Iná abénaméeyéi wenàiwica natéca matuírimi fariseonái yàatalé.
13 Levaram aos fariseus aquele que antes era cego.
14 — ausente —
14 E era sábado o dia em que Jesus fez a lama e lhe abriu os olhos.
15 Néese fariseonái nasutáca néemìawa matuírimi cáná yéewaná iicáidaca. Yá íimaca nalí: —‍Idéca ipusúaca cáli nutuí íimami ìwali. Néese nuíbaca nutuíwa, yá nuicáidaca —‍íimaca.
15 Então os fariseus lhe perguntaram outra vez como podia ver. Ele respondeu: — Ele pôs lama sobre os meus olhos, lavei-me e estou vendo.
16 Néese abénaméeyéi fariseo náimaca irí: —‍Yáara asìali imàníirica cài càmita yéewa Dios néeséericani, íibaidacáiná sábado wayamáidacatáicawa, wía judíoca —‍náimaca. Quéwa áibanái fariseo náimaca: —‍Cabáyawanácaalítáni, néese càmita yéewa imàniquéi càmíirica wenàiwica idé imànicatá —‍náimaca. Iná càmita abédanama náiwitáise Jesús ìwali, níái fariseoca.
16 Por isso, alguns dos fariseus diziam: — Esse homem não é de Deus, porque não guarda o sábado. Mas outros diziam: — Como pode um homem pecador fazer sinais como estes? E houve divisão entre eles.
17 Yá nasutáca néemìawa matuírimi àniwa. Yá náimaca irí: —‍¿Néeni pía? ¿Càiná píimaca ìwali yáara asìali catuírica imànica pía? —‍náimaca irí. Néese íimaca nalí: —‍Núumacué pirí profetacani, icàlidéerica tàacáisi Dios inùmalìcuíse —‍íimaca.
17 De novo perguntaram ao cego: — O que você diz a respeito dele, uma vez que lhe abriu os olhos? Ele respondeu: — É um profeta.
18 Quéwa judío íiwacanánái càmita neebáida matuínáani, néese catuícani íná namàacaca matuírimi yàacawa náicha, néese namáidaca matuírimi isèenái.
18 Os judeus não acreditaram que ele tinha sido cego e que agora podia ver, enquanto não chamaram os pais dele
19 Nasutáca néemìawa matuírimi isèenái: —‍¿Pìirisica yáara asìalica? ¿Idésica imusúacawa matuíwaca? Néeni, ¿cáná yéewa catuí siùcanide? —‍náimaca.
19 e lhes perguntaram: — É este o filho de vocês, que vocês dizem que nasceu cego? Como é que agora ele está vendo?
20 Néese isèenái náimaca nalí: —‍Wáalíacawa wàiriquéera. Wáalíaca nacáiwa imusúacatéwa matuíwaca.
20 Então os pais responderam: — Sabemos que este é o nosso filho e que nasceu cego,
21 Quéwa càmita wáalíawa càinácaalí iyú yéewaná catuíca siùcanide. Càmita nacái wáalíawa cawinácaalí ichùnìa ituí. Pisutácué péemìawani. Béericáináni íná yáalimá icàlidacuéca piríni —‍náimaca.
21 mas não sabemos como agora está vendo. E também não sabemos quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele, pois já tem idade e poderá falar por si mesmo.
22 Càité isèenái náimaca, cáalucáiná naicáca judío íiwacanánái. Níái judío íiwacanánáica abédanamata náiwitáise náucacaténá wenàiwica judíonái yéewáidacàalu íicha, cawinácaalí icàlidéerica Jesús ìwali Mesíascani yái judío icuèrinápináca Dios ibànuèrica.
22 Os pais dele disseram isso porque estavam com medo dos judeus, pois estes já tinham combinado que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Iná matuírimi isèenái náimaca: “Pisutácué péemìawani béericáináni”, cài náimaca.
23 Foi por isso que os pais dele disseram: “Ele já tem idade e poderá falar por si mesmo.”
24 Néese judíonái namáidaca matuírimi àniwa. Náimaca irí: —‍Picàlida walí báisíiri iyúni Dios iicápiná. Wáalíacawa cabáyawanéerica yáara asìalica Jesús —‍náimaca.
24 Então chamaram, pela segunda vez, o homem que tinha sido cego e lhe disseram: — Diga a verdade diante de Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Néese íimaca nalí: —‍Càmita núalíawa ìwali cabáyawanéericasicani mabáyawanéericaalíni. Abéerita núalíawa báisíiri iyú matuíricaté núa quéwa siùcade catuíca núa —‍íimaca.
25 Ele respondeu: — Se é pecador, não sei. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo.
26 Néese náimaca irí àniwa: —‍¿Càiná imàni pirí? ¿Càiná imàni ichùnìacaténá pituí? —‍náimaca.
26 Perguntaram-lhe outra vez: — O que ele fez a você? Como lhe abriu os olhos?
27 Yá íimaca nalí: —‍Nudéca nucàlidacuéca piríni, néese càmitacué peebáida. ¿Cánácué piwàwa nucàlidaca pirícué iináwaná ìwali àniwa? Cawàwanáta piwàwacué pìacawa yáapicha nacái yéewáidacalénáipiná —‍íimaca iicáaníca naquíniná.
27 Ele respondeu: — Já lhes disse, mas vocês não ouviram. Por que querem ouvir outra vez? Por acaso vocês também querem se tornar discípulos dele?
28 Néese nacuísaca náichawa matuírimi báawéeri iyú, yá náimaca irí: —‍¡Píacata yáara asìali yéewáidacaléca meedá! Wía quéwa, profeta Moisés yéewáidacaléca wía.
28 Então o insultaram e lhe disseram: — Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés.
29 Wáalíacawa Dios itàaníca Moisés yáapicha bàaluité, quéwa càmita wáalíawa síisáanéericaalí yáara Jesúsca, cawinácaalí íiwitáise iyú nacái imàni wawàsi, íná càmita yéewa idé yàanàaca Dios néese —‍náimaca.
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas este nem sabemos de onde é.
30 Néese yái matuírimi íimaca nalí, iicáaníca naquíniná: —‍¡Yée, canácatàacá nuémièri càiri wawàsi àta siùca nacáide! Píatacué icàlidéeyéica iináwanáwa píalíanásacué Dios ìwali, siùca píimacuéca càmitasacué píalíawa síisáanéericaalí Jesús, cawinácaalí íiwitáise iyú nacái imàni wawàsi, quéwa idéca ichùnìaca nutuí, nuicáidacaténá àniwa. ¿Cánácué càmita píalíawa? ¿Dàalasicué píiwita?
30 O homem respondeu: — É estranho que vocês não saibam de onde ele é, mas ele me abriu os olhos.
31 Wáalíacawa cayábéeri iyú Dios càmita yéemìa cabáyawanéeyéi isutáaná íicha. Yeebáida abéta nasutáaná íicha cawinácaalí yèeyéica icàaluíniná, imàníiyéi nacái càide iyúwa Dios iwàwáaná.
31 Sabemos que Deus não atende a pecadores. Pelo contrário, se alguém teme a Deus e pratica a sua vontade, a este atende.
32 Canácatàacá wéemièri àta siùca nacáide áiba wenàiwica iináwaná ìwali chái èeri irìcu yáaliméeri ichùnìaca wenàiwica imusuéricawa matuíri iyú.
32 Desde que o mundo existe, jamais se ouviu que alguém tenha aberto os olhos a um cego de nascença.
33 Càmicaalí yàanàa Dios yàatanáisetá, néese càmita idé imànica càiri wawàsitá —‍íimaca.
33 Se este homem não fosse de Deus, não poderia ter feito nada.
34 Néese judío íiwacanánái nacuísaca náichawa matuírimi báawéeri iyú àniwa, yá náimaca irí: —‍Pía cáanáiri ibáyawaná, imusuériwa cabáyawanéeri, canáca yéewaná péewáidaca wía, wía yáaliéyéica madécaná píicha —‍náimaca. Yá náucacani néewáidacàalu íichawa.
34 Mas eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e quer nos ensinar? E o expulsaram.
35 Néeseté Jesús yáalíacawa matuírimi iináwaná ìwali, judío íiwacanánái náucacani néewáidacàalu íichawa. Iná Jesús yàanàaca yái matuírimica, yá íimaca irí: —‍¿Néeni, peebáidasica Dios Iiri itàacái, yái asìali Dios néeséerica? —‍íimaca ìwaliwa yái Jesúsca.
35 Jesus ouviu que eles tinham expulsado o homem. Ao encontrá-lo, perguntou:
36 Yá asìali íimaca Jesús irí: —‍Nuíwacali, picàlida nulí cawinácaalíni yáara asìalica Dios néeséerica, nuebáidacaténá itàacái —‍íimaca.
36 Ele respondeu: — Quem é, Senhor, para que eu creia nele?
37 Jesús íimaca irí: —‍Pidéca piicácani. Núaca yái Dios néeséerica, yái itàaníirica píapicha —‍íimaca yái Jesúsca.
37 E Jesus lhe disse:
38 Néese asìali ibàlùacawa yùuluì ipùata iyúwa Jesús irí yàacaténá Jesús icàaluíniná. Yá íimaca Jesús irí: —‍Nuíwacali, nuebáidaca pitàacái —‍íimaca.
38 Então ele afirmou: — Eu creio, Senhor! E o adorou.
39 Néese Jesús íimaca: —‍Nudéca nùanàaca aléi èeri irìculé núasáidacaténá cawinácaalí wenàiwica yeebáidéeyéica nutàacái, cawinácaalí nacái càmíiyéica yeebáida. Nùanàaca catuícaténá numànica náiwitáise cawinácaalí yáaliéyéica cabáyawanáca. Néese cawinácaalí iyúunáidéeyéica catuíca íiwitáise, càica níade iyúwa matuíyéi càmíiyéi yáalimá iicáidaca nayúunáidacáiná mabáyawanáca nía —‍íimaca yái Jesúsca.
39 Jesus continuou: —
40 Néese abénaméeyéi fariseo ibàluèyéicawa mawiénita Jesús irí néemìacani, íná náimaca Jesús irí: —‍Wíata quéwa càmíiyéi matuí íiwitáise, wía yéewáidéeyéica wenàiwica Dios ìwali —‍náimaca.
40 Alguns dos fariseus que estavam perto dele perguntaram-lhe: — Por acaso também nós somos cegos?
41 Néese Jesús íimaca nalí: —‍Báisícaalícué càmita píalíawa pibáyawanáwa ìwalitá, yásí càmita máiní cabáyawanácuéca píatá, quéwa éwitacué píalíacáanítawa pibáyawaná ìwaliwa, càicáaníta càmitacué peebáida nutàacái, íná cabáyawanácuéca pía —‍íimaca yái Jesúsca.
41 Jesus respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.