João 13
Piapoco NT (PIO_WBT) vs NTLH
1 Iwàwacutácaté abé èeri ipíchawáise judíonái imànicaté nàasu cultowa íipidenéeri Pascua. Jesús yáalíacawa yéenáiwaná yàanàacaté yàanápináwa èeri íicha yèepùacaténáwa Yáaniri Dios yàataléwa. Cáininácaté Jesús iicáca wía, mamáalàacata manuísíwata, wía yàasu wenàiwica ìyéeyéica chái èeri irìcu, càita nacái cáininácaté iicáca wía àta yéetácatalétawa.
1 Faltava somente um dia para a Festa da Páscoa . Jesus sabia que tinha chegado a hora de deixar este mundo e ir para o Pai. Ele sempre havia amado os seus que estavam neste mundo e os amou até o fim.
2 Satanás imàacacaté Judas íináidacawa itéenápiná Jesús yùuwidenái náibàacaténáni. Yái Judas, Simón Iscariote ìiricani. Jesús nacái yáalíacatéwa yàanàacaté Dios yàatanáise, yáalíacaté nacáiwa yèepùanápinátéwa Dios yàatalé àniwa. Jesús nacái yáalíacatéwa Dios imàacacaté Jesús icùaca macáita Dios íiwitáise iyú. Néese idècunitàacá Jesús iyáaca iyáacaléwa wáapicha, wía yéewáidacaléca, yá yàacawa mesa íicha, imàacaca íichawa yàasu ruana nacáiriwa yúuquéeri ìwalíisewa. Yá idacùaca wáluma ìwalìabàawa.
2 Jesus e os seus discípulos estavam jantando. O Diabo já havia posto na cabeça de Judas, filho de Simão Iscariotes, a ideia de trair Jesus.
3 — ausente —
3 Jesus sabia que o Pai lhe tinha dado todo o poder. E sabia também que tinha vindo de Deus e ia para Deus.
4 — ausente —
4 Então se levantou, tirou a sua capa , pegou uma toalha e amarrou na cintura.
5 Néese Jesús yùucùaca úni ponchera irìculé. Yá imànica walí cayábéeri, idàbaca íibaca wàabàli, wía yéewáidacaléca, yá ichuìdaca wàabàli wáluma iyú, yái wáluma idacuèrica ìwalìabàawa càide iyúwa wáiwitáise ìyáaná wía judíoca, càmicáináté wamàni walíwáaca yái cayábéerica.
5 Em seguida pôs água numa bacia e começou a lavar os pés dos discípulos e a enxugá-los com a toalha.
6 Yàanàaca Simón Pedro yàatalé íibacaténá Pedro yàabàli, quéwa Pedro íimaca Jesús irí: —Nuíwacali, ¡càmita cayába píiba nùabàli, càmicáiná nùasu wenàiwica pía! —íimaca yái Pedroca.
6 Quando chegou perto de Simão Pedro, este lhe perguntou: — Vai lavar os meus pés, Senhor?
7 Jesús íimaca irí: —Siùca càmita píalía péemìaca càinácaalí íimáaná yái numàníirica pirícué quéwa áibaalípiná yásí píalía péemìacani —íimaca yái Jesúsca.
7 Jesus respondeu:
8 Quéwa Pedro íimaca irí: —¡Canácatáita nubatàa píibaca nùabàli! —íimaca yái Pedroca. Jesús íimaca irí: —Càmicaalí nuíba pìabàli, néese càmita nùasu wenàiwica pía —íimaca yái Jesúsca.
8 — O senhor nunca lavará os meus pés! — disse Pedro.
9 Néese Simón Pedro íimaca irí: —Iyá, Nuíwacali, pìapìdáida núa, píiba nùabàli, nucáapi nacái, nuíwita nacái macáita, numànicáiná nubáyawanáwa nucáapi iyúwa, nuíwitáise iyú nacáiwa —íimaca yái Pedroca.
9 — Então, Senhor, não lave somente os meus pés; lave também as minhas mãos e a minha cabeça! — pediu Simão Pedro.
10 Quéwa Jesús íimaca irí: —Péemìa comparación: Aibacaalí yàapìdáaníca quéechatécáwa, yá masacàacani. Casacàaca meedá yàabàli, ìipìnacáiná àyapulìcubàa, íná íibacáita yàabàliwa. Càita nacái píacué. Nudéca nùapìdáidacuéca píiwitáise masacàacaténácué Dios iicáca pía, numàacacáináté nuwàwawa pibáyawaná íichacué peebáidacáinácué nutàacái. Néese pimànicaalícué pibáyawanáwa áibaalí àniwa, iwàwacutácué picàlidaca píichawani nuíbacaténácué píicha yái báawéerica pimàníirica áibaalípiná chái èeri irìcu, càide iyúwa wáibacaalí wenàiwica yàabàli. Quéwa abéeri péenácué casaquèeri meedá íiwitáise mamáalàacata —íimaca yái Jesúsca.
10 Aí Jesus disse:
11 Jesús yáalíacatéwa chánácaalí wéená itéeripináté yùuwidenái náibàacaténáni, ínáté Jesús íimaca: “Abéeri péenácué casaquèeri meedá íiwitáise mamáalàacata”, cài íimaca yái Jesúsca.
11 Jesus sabia quem era o traidor. Foi por isso que disse: “Todos menos um.”
12 Néese idécanáami Jesús íibaca wàabàli, yá yúucaca ìwalíisewa yàasu ruana nacáiriwa àniwa. Yá yáawinacawa mesa iwéré àniwa. Iimaca walí: —Siùcade nucàlidacué piríni càinácaalí íimáaná yái nuíbáanácuéca pìabàli.
12 Depois de lavar os pés dos seus discípulos, Jesus vestiu de novo a capa, sentou-se outra vez à mesa e perguntou:
13 Píimacuéca nùwali yéewáidéeri wía, Wáiwacali nacái. Yá cayábéeriquéi píimáanácuéca cài nùwali, núacáináta càiri.
13 Vocês me chamam de “Mestre” e de “Senhor” e têm razão, pois eu sou mesmo.
14 Núa, yái yéewáidéericuéca pía, Píiwacalicuéca nacái, nudéca nuíbaidaca pirípinácué càiride iyúwacué pìasu wenàiwica càmíiri cachàini náicha canánama íibaidéericué pirípiná, numànicaténácué pirí yái cayábéerica nuíbáanácuéca pìabàli. Nudéca nuíbaidacuéca pirípiná càide iyúwa pìasu wenàiwica càmíiri cachàini náicha canánama íibaidéericué pirí, éwitacué Píiwacalicáaníta núa, íná iwàwacutácué píibaidaca pirípináwáaca pimànicaténácué piríwáaca cayábéeri.
14 Se eu, o Senhor e o Mestre, lavei os pés de vocês, então vocês devem lavar os pés uns dos outros.
15 Nudéca cài núasáidacuéca piríni pimànicaténácué cayábéeri piríwáaca càide iyúwa numàníinácué pirí.
15 Pois eu dei o exemplo para que vocês façam o que eu fiz.
16 Péemìacué comparación: Canáca yàasu wenàiwica cachàiníiri íiwacali íichawa. Iná picácué píináidawa cachàiníiyéicuéca nuícha pía. Càide iyúwa nuíbaidáanácuéca pirípiná, càita nacái iwàwacutácué píibaidaca pirípináwáaca.
16 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o empregado não é mais importante do que o patrão, e o mensageiro não é mais importante do que aquele que o enviou.
17 Píalíacaalícué péemìaca càinácaalí íimáaná yái núuméericuéca pirí, píibaidacaalícué nacái pirípináwáaca càide iyúwa nuchùulìanácué pía, yásí casíimáicuéca piwàwawa.
17 Já que vocês conhecem esta verdade, serão felizes se a praticarem.
18 “Càmita macáicué cài núumaca pìwaliwa. Núalíacawa nàwali níái nuedéeyéica nùasunáipináwa. Quéwa iwàwacutá macáita ichàbacawa càide iyúwaté profeta itànàaná tàacáisi nùuwide ìwali Dios inùmalìcuíse bàaluité. David íimacaté: ‘Yái nùacawéeriná iyéericaté iyáacaléwa núapicha, yácata idé yùuwideca imànica núa, imànicaténá nulí báawéeri’, íimacaté yái Davidca.
18 — Não estou falando de vocês todos; eu conheço aqueles que escolhi. Pois tem de se cumprir o que as
19 Yá nucàlidacuéca piríni ipíchawáise nùuwide imànica nulí báawéeri. Néese idécanáami cài imànica nulí, yásí peebáidacuéca nutàacái, Diosca núa, yái càmíirica imáalàawa.
19 Digo isso a vocês agora, antes que aconteça, para que, quando acontecer, vocês creiam que “
20 Péemìacué cayába, cawinácaalí yeebáidéerica nùasu wenàiwica itàacái, yeebáida nacái nutàacái. Néese nacái, cawinácaalí yeebáidéerica nutàacái, yeebáida nacái Dios itàacái yái Dios ibànuèrica núa aléi —íimaca walí yái Jesúsca.
20 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem receber aquele que eu enviar estará também me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou.
21 Idécanáamité Jesús icàlidaca walíni, néese máiní achúmaca iwàwa. Yá íimaca walí amaléeri iyú: —Péemìacué cayába, abéeri péenácué itéeripiná nùuwidenái náibàacaténá núa —íimaca yái Jesúsca.
21 Depois de dizer isso, Jesus ficou muito aflito e declarou abertamente aos discípulos:
22 Néese wía yéewáidacaléca waicáidáidaca walíwáaca. Càmita wáalíawa càiríinácaalí yái cài Jesús íimaca ìwali.
22 Então eles olharam uns para os outros, sem saber de quem ele estava falando.
23 Núa Juan, yái yéewáidacalé cáininéerica Jesús iicáca, núawinacawa nùyaca mawiénita Jesús irí. Iná Simón Pedro yúucaca icáapiwa nulí nusutáanápiná nuémìawa Jesús càiríinácaalí yái cài Jesús íimaca ìwali.
23 Ao lado de Jesus estava sentado um deles, a quem Jesus amava.
24 — ausente —
24 Simão Pedro fez um sinal para ele e disse: — Pergunte de quem o Mestre está falando.
25 Iná núawiacawa Jesús ipualé, nusutácaténá nuémìawani. Yá núumaca irí: —Nuíwacali, ¿càiríiná yái cài píimaca ìwali? —núumaca irí.
25 Então aquele discípulo chegou mais perto de Jesus e perguntou: — Senhor, quem é ele?
26 Jesús íimaca nulí: —Yácata yái núapúadéerica irípiná pan quírápieli irìculé —íimaca yái Jesúsca. Iná idécanáami yáapúadaca pan, yá yàaca Judas iríni, yái Simón Iscariote ìirica.
26 — É aquele a quem vou dar um pedaço de pão passado no molho! — respondeu Jesus. Em seguida pegou um pedaço de pão, passou no molho e deu a Judas, filho de Simão Iscariotes.
27 Néese Judas yeedácanacáita iríwa pan yéená isàbéeri, yá Satanás iwàlùacawa Judas iwàwalìculé ichùulìacaténá Judas íiwitáise. Néese Jesús íimaca Judas irí: —Yáara wawàsi pimàníiripináca, pìa pimànica ráunamáitani —íimaca yái Jesúsca.
27 E assim que Judas recebeu o pão, Satanás entrou nele. Então Jesus disse a Judas:
28 Yáté èerica canáta wéenáquéi yáaliériwa cáná yéewa Jesús icàlidaca Judas iríni.
28 Nenhum dos que estavam à mesa entendeu por que Jesus disse isso.
29 Abénaméeyéi wéená nayúunáidaca Jesús ichùulìaca Judas iwènìanápináté yàacàsi wamáapuèrica Pascua piná. Aibanái wéená nayúunáida nacái Judas yàacaténá plata catúulécanéeyéi irí. Judascáiná icuèrité wàasu plata.
29 Como era Judas que tomava conta da bolsa do dinheiro, alguns pensaram que Jesus tinha mandado que ele comprasse alguma coisa para a festa ou desse alguma ajuda aos pobres.
30 Iná Judas idécanáami iyáaca iríwa pan yéená isàbéerica, yá imusúacawa wáicha machacànita. Yá catáca ìwali.
30 Judas recebeu o pão e saiu logo. E era noite.
31 Ináté idécanáami Judas yèepùacawa wáicha, yá Jesús íimaca walí: —Siùcáisede wenàiwica naicápiná núa cáimiétaquéeri iyúwa, núa asìali Dios néeséerica. Núasáidapiná nalíwa nacái cachàinica Dios íiwitáise.
31 Quando Judas saiu, Jesus disse:
32 Càide iyúwa núasáidáanápiná nalíwa cachàinica Dios íiwitáise, càita nacái Dios yáasáidapiná nalíwa cachàinica nacái nuíwitáise, núa asìali Dios néeséerica. Càicatanica Dios imànipiná mesúnamáisíwata.
32 E, se por meio dele a natureza gloriosa de Deus for revelada, então Deus revelará em si mesmo a natureza divina do Filho do Homem. E Deus fará isso agora mesmo.
33 Péemìacué nulí pía nuénánáica cáininéeyéica nuicáca, nùyacué píapicha achúma èerita. Yá picutápinácué núawa quéwa núumacué pirí càide iyúwa núumáanáté judío íiwacanánái irí: Càmitacué yéewa pìacawa núapicha siùca aléera nùacatalépinácawa.
33 Meus filhos, não vou ficar com vocês por muito tempo. Vocês vão me procurar, mas eu digo agora o que já disse aos líderes judeus: vocês não podem ir para onde eu vou.
34 Nuchùulìacué pía pimàníinápiná áiba wawàsi wàlisàita: Cáininácué piicáyacacawa. Càide iyúwa cáinináanácué nuicáca pía, càita nacái iwàwacutácué cáinináca piicáyacacawa.
34 Eu lhes dou este novo mandamento: amem uns aos outros. Assim como eu os amei, amem também uns aos outros.
35 Cáininácaalícué piicáyacacawa, yásí macái èeri mìnanái yáalíacuécawa pìwali nuéwáidacalécuéca pía —íimaca yái Jesúsca.
35 Se tiverem amor uns pelos outros, todos saberão que vocês são meus discípulos.
36 Néese Simón Pedro isutáca yéemìawa Jesús: —Nuíwacali, ¿alénápinásica pìawa? —íimaca yái Pedroca. Yá Jesús íimaca irí: —Aléera nùacatalépinácawa càmita yéewa pìacawa núapicha siùca, quéwa áibaalípiná yásí pìacawa núami néréwa —íimaca yái Jesúsca.
36 Simão Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, para onde é que o senhor vai? Jesus respondeu:
37 Yá Pedro íimaca irí: —¡Càmíirita, Nuíwacali! Núalimáca nùacawa píapicha siùcasíwata. Ewita iwàwacutáca nuétácawa píichawalíná, yá cayábaca nuétácawa —íimaca yái Pedroca.
37 Pedro tornou a perguntar: — Senhor, por que eu não posso segui-lo agora? Eu estou pronto para morrer pelo senhor!
38 Néese Jesús íimaca irí: —¿Báisítasica pimàacaca nanúaca pía nuíchawalíná? Càmíirita, máinícáiná càulenáca píichani. Péemìa cayába, ipíchawáise cawámai itàaca, yá pimànipiná pichìwawa máisiba yàawiría, píimapiná càmitasa píalía nùwali ipíchaná nanúaca pía núapicha —íimaca yái Jesúsca.
38 — Está mesmo? — perguntou Jesus. — Pois eu afirmo a você que isto é verdade: antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.