João 11
Piapoco NT (PIO_WBT) vs NTLH
1 Néese ìyacaté áiba asìali iculuériwa íipidenéeri Lázaro, abéeri Betania ìyacàlená mìnali. Nàyaca néeni nacái Lázaro yéenánái inanái pucháiba. Uucha íipidenéechúa María, ubèeru íipidenéechúa nacái Marta.
1 Um homem chamado Lázaro estava doente. Ele era do povoado de Betânia, onde Maria e a sua irmã Marta moravam.
2 Uái Maríaca, úacata Lázaro yéenásàatúa, yùucuèchúapinácaté pumèníiri isàni Wáiwacali yàabàli ìwali. Yá uchuìdaca yàabàli uíwita ibáiná iyúwa.
2 (Esta Maria era a mesma que pôs perfume nos pés do Senhor Jesus e os enxugou com os seus cabelos. Era o irmão dela, Lázaro, que estava doente.)
3 Níái Lázaro yéenánái pucháibaca nabànùaca tàacáisi Jesús irí ìyéerica abéemàalé Jordán inanába íicha. Náimaca: —Wáiwacali, pìacawéeriná iculúacawa —náimaca irí.
3 As duas irmãs mandaram dizer a Jesus: — Senhor, o seu querido amigo Lázaro está doente!
4 Idécanáami Jesús yéemìacani, yá íimaca walí, wía yéewáidacaléca: —Yáara mecuní càmita inúapináni. Néese mecuní yáasáidapiná wenàiwicanái iicá Dios íiwitáise cachàiníiri, nàacaténá Dios icàaluíniná; yáasáidapiná nacái wenàiwicanái iicá nuíwitáise cachàiníiri, núa Dios Iirica —íimaca yái Jesúsca.
4 Quando Jesus recebeu a notícia, disse:
5 Ewita Jesús cáininéeyéicáaníta iicáca Martanái, Lázaro nacái, càicáaníta idécanáami yéemìaca iináwaná iculúacawa yái Lázaroca, yá Jesús iyamáacawa néeni pucháiba èeri, abéemàalé Jordán inanába íicha.
5 Jesus amava muito Marta, e a sua irmã, e também Lázaro.
6 — ausente —
6 Porém quando soube que Lázaro estava doente, ainda ficou dois dias onde estava.
7 Yá néese íimaca walí wía yéewáidacaléca: —Wàacuéwa Judea yàasu cáli néré àniwa —íimaca walí.
7 Então disse aos seus discípulos:
8 Néese wáimaca irí: —Wáiwacali, táquicha tàacáwa judío íiwacanánái ìyéeyéica néeni nawàwacaté nanúaca pía íba iyú. ¿Cáná piwàwa pìacawa néré àniwa? —wáimaca irí.
8 Mas eles disseram: — Mestre, faz tão pouco tempo que o povo de lá queria matá-lo a pedradas, e o senhor quer voltar?
9 Néese Jesús íimaca walí: —Péemìacué comparación: Iyaca doce imanùbaca hora camalási èeri imanùbaca; wenàiwica yèepunícaalíwa èeríapi, yá càmita yúuwàawa amalácáiná iicáca chái èeri irìcu.
9 Jesus respondeu:
10 Quéwa yèepunícaalíwa táiyápi, yásí yúuwàacawa càmicáiná asái iicáidaca —íimaca walí yái Jesús wáalíacaténáwa judío íiwacanánái càmitaté náalimápiná nanúacani àta Dios imàacacatalépináta nanúacani.
10 Mas, se anda de noite, tropeça porque nele não existe luz.
11 Néese Jesús íimaca walí àniwa: —Yái wàacawéerináca Lázaroca iimáca ìyaca, quéwa nùacawa néré nucawàidacaténáni —íimaca walí yái Jesúsca, yáalíacáináwa yéetácatéwa yái Lázaroca.
11 Jesus disse isso e depois continuou:
12 Néese wía yéewáidacaléca wáimaca Jesús irí, wayúunáidacáiná Lázaro iimácáita meedá: —Wáiwacali, iimácaalí ìyaca, yásí mecuní ichàbacawa íicha —wáimaca irí.
12 — Senhor, se ele está dormindo, isso quer dizer que vai ficar bom! — disseram eles.
13 Quéwa Jesús iwàwaca wáalíaca wéemìaca Lázaro yéetácatéwa, néese wayúunáidaca Jesús itàaníca iimácái ìwali meedá.
13 Mas o que Jesus queria dizer era que Lázaro estava morto. Porém eles pensavam que ele estivesse falando do sono natural.
14 Yá Jesús íimaca walí amaléeri iyú: —Lázaro idéca yéetácawa.
14 Então Jesus disse claramente:
15 Casíimáica nuwàwa, canácáiná néeni núa nuchùnìacaténáni idècunitàacá cáucani, cayábacáiná cachàini pirícuéni, yéewanápinácué peebáidaca nulí manuísíwata. Quéwa, wàacué waicácani —íimaca yái Jesúsca.
15 mas eu estou alegre por não ter estado lá com ele, pois assim vocês vão crer. Vamos até a casa dele.
16 Iná Tomás, áibaalí náiméerica ìwali Gemelo, íimaca walí wía Jesús yéewáidacaléca áibanái: —Wàacué nacái wéetácawa yáapicha yái Wáiwacalicawa —íimaca yái Tomásca.
16 Então Tomé, chamado “o Gêmeo”, disse aos outros discípulos: — Vamos nós também a fim de morrer com o Mestre!
17 Néeseté wàacawa Jesús yáapicha Betania ìyacàlená néré. Yá wàanàacaté néré, wéemìaca Lázaromi iináwaná irìacawa báinúaca èeri càliculìi irìcu.
17 Quando Jesus chegou, já fazia quatro dias que Lázaro havia sido sepultado.
18 Yái Betania ìyacàlená ìyaca mawiénita Jerusalén ìyacàlená íicha, máisiba kilómetro idècuni ìyaca íichawáaca.
18 Betânia ficava a menos de três quilômetros de Jerusalém,
19 Madécaná judíonái nàanàacaté nàacawéeridacaténá María, Marta nacái yéetácáinátéwa náicha néenásàirimica.
19 e muitas pessoas tinham vindo visitar Marta e Maria para as consolarem por causa da morte do irmão.
20 Yá nacàlidaca Marta irí Jesús yàanàaca. Yá Marta imusúacawa capìirìcuíse ùaca uípunitáidaca Jesús. María uyamáacawa capìi irìcuta.
20 Quando Marta soube que Jesus estava chegando, foi encontrar-se com ele. Porém Maria ficou sentada em casa.
21 Yá Marta íimaca Jesús irí: —Nuíwacali, pìyacaalíté wáapichatá, yá càmita yéetáwatéi nuénásàirimica.
21 Então Marta disse a Jesus: — Se o senhor estivesse aqui, o meu irmão não teria morrido!
22 Quéwa núalíacawa Dios imàníinápiná pirí siùcade macáita iyúwata pisutáanáca íichawa, éwita nuénásàiri idéca yéetácawa —úumaca.
22 Mas eu sei que, mesmo assim, Deus lhe dará tudo o que o senhor pedir a ele.
23 Jesús íimaca ulí: —Péenásàiri yèepùapiná cáuca —íimaca yái Jesúsca.
23 — O seu irmão vai ressuscitar! — disse Jesus.
24 Marta íimaca: —Báisíta, núalíacawa yèepùanápiná cáuca àniwani namichàacaalípináwa macái yéetéeyéimicawa èeri imáalàacaalíwa canánama —úumaca.
24 Marta respondeu: — Eu sei que ele vai ressuscitar no último dia!
25 Jesús íimaca: —Núacata yái imichàidéeripináca yéetéeyéimiwa. Núacata yái yèeripináca nacáucawa èeri imáalàapinácaalíwa. Cawinácaalí yeebáidéerica núa, éwita yéetácaalíwa, càicáaníta yèepùapináta cáuca àniwa èeri imáalàapinácaalíwa.
25 Então Jesus afirmou:
26 Néenialípiná macáita cáuyéicáwaca yeebáidéeyéica núa, èeri imáalàacatáipináwa, canácatáita néetápináwa. ¿Marta, peebáidasica nutàacái? —íimaca yái Jesúsca.
26 e quem vive e crê em mim nunca morrerá. Você acredita nisso?
27 Yá úumaca: —Báisíta, Nuíwacali, nuebáidaca pitàacái. Núalíacawa Mesíasca pía, judío icuèrinápináca, yái Dios Iirica, wacuèricaté Dios ibànuèripináca walí aléi èeri irìculé —úumaca.
27 — Sim, senhor! — disse ela. — Eu creio que o senhor é o Messias , o Filho de Deus, que devia vir ao mundo.
28 Néeseté utàanícadénáami Jesús yáapicha, yá Marta yàacawa umáidaca uénásàatúa Maríawa. Yá úumaca ulí ibàacanéeri iyú: —Wáiwacali ìyaca aléde, iwàwacutáca pía —úumaca ulí.
28 Depois de dizer isso, Marta foi, chamou Maria, a sua irmã, e lhe disse em particular: — O Mestre chegou e está chamando você.
29 Néese María uémìacaalíni, yá ùacawa uípunitáidacani, yái Jesúsca.
29 Quando Maria ouviu isso, levantou-se depressa e foi encontrar-se com Jesus.
30 Quéwa Jesús càmita iwàlùawa yàcalé irìculé, ìyacáwaca alé Marta íipunitáidacatáicani.
30 Pois ele não tinha chegado ao povoado, mas ainda estava no lugar onde Marta o havia encontrado.
31 Néese níái judío úapichéeyéica ìyéeyéica capìi irìcu, naicácanacáita umusúacawa capìi irìcuíse, yá nàaca nacáiwa úamiwáise nayúunáidacáiná ùacawa càliculìi nérépiná uícháanícaténá néenibàa.
31 As pessoas que estavam na casa com Maria, consolando-a, viram que ela se levantou e saiu depressa. Então foram atrás dela, pois pensavam que ela ia ao túmulo para chorar ali.
32 Néese María ùanàaca Jesús yàatalé, yá ubàlùacawa ùuluì ipùata iyúwa irí. Yá María íimaca Jesús irí: —Nuíwacali, pìyacaalíté wáapichatá, yá càmita yéetáwatéi nuénásàirimica —úumaca irí.
32 Maria chegou ao lugar onde Jesus estava e logo que o viu caiu aos pés dele e disse: — Se o senhor tivesse estado aqui, o meu irmão não teria morrido!
33 Jesús iicácáiná uícháaníca úái Maríaca, nía nacái judío úapichéeyéica, yá achúmaca íináidacawa iwàwawa manuísíwata, yái Jesúsca.
33 Jesus viu Maria chorando e viu as pessoas que estavam com ela chorando também. Então ficou muito comovido e aflito
34 Yá íimaca nalí: —¿Aléná nabàlìani? —íimaca yái Jesúsca. Néese náimaca irí: —Wáiwacali, aquialé, pìa piicáca néréni —náimaca irí.
34 e perguntou: — Venha ver, senhor! — responderam.
35 Néese Jesús ituíyáa imusúaca nacáiwa.
35 Jesus chorou.
36 Iná judíonái náimaca nalíwáaca: —Piicácué, cáininácaté iicáca yáara yéetéerimicawa —náimaca.
36 Então as pessoas disseram: — Vejam como ele amava Lázaro!
37 Quéwa áibanái judíonái yéená náimaca: —Yái ichùnièricaté matuíri, ¿cáná càmita ichùnìa Lázaromi ipíchanáté yéetácawa? —náimaca nalíwáaca.
37 Mas algumas delas disseram: — Ele curou o cego. Será que não poderia ter feito alguma coisa para que Lázaro não morresse?
38 Néese, máiní báawaca Jesús yéemìaca natàacái. Yá máiní báawaca iwàwa. Yá yàacawa càliculìi yàatalé, yái utàwi nabàlièrica inùma manuíri íba iyú. Yái càliculìi náicacaté dúli ibàlài irìcu, yéewanápiná càliculìicani, càide iyúwa capìi imàdáaná.
38 Jesus ficou outra vez muito comovido. Ele foi até o túmulo, que era uma gruta com uma pedra colocada na entrada,
39 Néese Jesús íimaca nalí: —Peedácué íba càliculìi inùma íicha —íimaca yái Jesúsca. Uái Martaca, yéetéeriwa yéenásàatúamica, úumaca Jesús irí: —Wáiwacali, yáaséeriquéera, idènìacáiná báinúaca èeri yéetácadénáamiwa —úumaca.
39 e ordenou: Marta, a irmã do morto, disse: — Senhor, ele está cheirando mal, pois já faz quatro dias que foi sepultado!
40 Jesús yàalàaca úa: —Núumacaté pirí, peebáidacaalí núa, yásí piicáca Dios íiwitáise cachàiníiri —íimaca yái Jesúsca.
40 Jesus respondeu:
41 Néese needáca manuíri íba càliculìi inùma íicha. Jesús iicáidaca chènuniré, íimaca Dios irí: —Núaniri, nùaca pirí cayábéeri peebácáiná nulí iyúwa nusutáaná píicha.
41 Então tiraram a pedra. Jesus olhou para o céu e disse:
42 Núalíacawa báisíiri iyú peebáca càiripináta nulí iyúwata nusutáaná píicha. Quéwa cài núumaca pirí yéewacaténá níái wenàiwicaca neebáidaca pidéca pibànùaca núa —íimaca yái Jesúsca.
42 Eu sei que sempre me ouves; mas eu estou dizendo isso por causa de toda esta gente que está aqui, para que eles creiam que tu me enviaste.
43 Néese Jesús idécanáami cài íimaca Dios irí, yá iicáidaca càliculìi irìculé. Yá íimaca cachàiníiri iyú: —¡Lázaro, pimusúawa síisaara! —íimaca yái Jesúsca.
43 Depois de dizer isso, gritou:
44 Yá yéetéerimiwa imusúacawa nadacuèri macáita ìwalíise wáluma iyú, yàabàli, icáapi nacái, néepuèri nacái inàni wáluma iyú, càide iyúwa judíonái yéepùaná yéetéerimiwa. Yá Jesús íimaca nalí: —Piwasàacué íichani. Pimàacacué yèepunícawa —íimaca yái Jesúsca. Yá nawasàaca íicha yái néepùanácani.
44 E o morto saiu. Os seus pés e as suas mãos estavam enfaixados com tiras de pano, e o seu rosto estava enrolado com um pano. Então Jesus disse:
45 Idécanáamité naicáca Jesús imichàidaca Lázaro yéetácáisi íicha, yá madécaná judío neebáidaca Jesús itàacái, níái judío yàacawéeridéeyéicaté María, naicáca nacái yái Jesús imàníirica.
45 Muitas pessoas que tinham ido visitar Maria viram o que Jesus tinha feito e creram nele.
46 Quéwa abénaméeyéi nàacawa fariseonái yàatalé, yá nacàlidaca fariseonái irí ìwali yái Jesús imàníirica.
46 Mas algumas pessoas voltaram e contaram aos fariseus o que ele havia feito.
47 Iná fariseonái, sacerdote íiwacanánái nacái nàwacáidáyacacawa Junta Suprema yáapicha, níái israelita íiwacanánáica béeyéica. Yá náimaca nalíwáaca: —¿Càinásica yéewa wamànica? Yáara asìalica imànica ìyaca madécaná wawàsi cachàiníiri càmíiri áiba wenàiwica idé imànica.
47 Então os fariseus e os chefes dos sacerdotes se reuniram com o Conselho Superior e disseram: — O que é que nós vamos fazer? Esse homem está fazendo muitos milagres!
48 Wamàacacaalí imànica cài mamáalàacata, yásí macáita wàasu cáli néeséeyéi neebáidapiná Mesíascani, yái wacuèrinápináca wía judíoca. Néese namànipiná ùwicái wacuèrinánái romanonái íipunitawa, íná romanonái nàanàapiná wáipunita, yásí namáalàidaca wàasu templo, wàasu cáli néeséeyéi nacái —náimaca.
48 Se deixarmos que ele continue fazendo essas coisas, todos vão crer nele. Aí as autoridades romanas agirão contra nós e destruirão o Templo e o nosso país.
49 Quéwa abéeri néená íipidenéeri Caifás, yácata sacerdote íiwacaliná yáté camuíca, íimaca nalí: —Píacué càmíiyéita yáalíawa, dàaléeyéicuéca íiwita pía meedá.
49 Então Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote , disse: — Vocês não sabem nada!
50 Càmitacué nacái píalíawa cayábáanápiná cachàini pirícuéni wanúacaalí abéeri asìali ipíchaná macái wàasu cáli néeséeyéi imáalàacawa —íimaca yái Caifásca.
50 Será que não entendem que para vocês é melhor que morra apenas um homem pelo povo do que deixar que o país todo seja destruído?
51 Quéwa yái Caifásca càmita icàlida càiri tàacáisi íiwitáise iyúwata, néese ìyacáináté sacerdote íiwacaliná yáté camuíca, ínáté Dios imàacaca Caifás icàlidaca tàacáisi Dios inùmalìcuíse íiméerica Jesús yéetáanápinátéwa judíonái íichawalíná.
51 Naquele momento Caifás não estava falando por si mesmo. Mas, como ele era o Grande Sacerdote naquele ano, estava profetizando que Jesus ia morrer pela nação.
52 Càmita yéetáanápinátéwa abéta judíonái íichawalíná, néese macái èeri mìnanái íichawalíná yéewanápiná nàyaca Dios yéenibe macái cáli íinatabàa.
52 E não somente pela nação, mas também para reunir em um só corpo todos os filhos de Deus que estão espalhados por toda parte.
53 Iná yáté èerica judío íiwacanánái náináidacawa nanúanápináté Jesús.
53 Então, daquele dia em diante, os líderes judeus fizeram planos para matar Jesus.
54 Iná Jesús càmita yèepuníwa judíonái yèewibàa, néese yàacawa Judea yàasu cáli íicha wáapicha wía yéewáidacaléca. Yáté wàacawa Efraín ìyacàlená néré ìyéerica mawiénita manacúali yùucu càináwàiri, canácatalé máiní wenàiwica. Jesús iyamáacawa néeni wáapicha wía yéewáidacaléca.
54 Por isso ele já não andava publicamente na Judeia, mas foi para uma região perto do deserto, a uma cidade chamada Efraim, e ficou ali com os seus discípulos.
55 Mawiénicaté judíonái yàasu culto Pascua, íná madécaná yàcalé mìnanái nàacawa Jerusalén ìyacàlená néré namànicaténá quéechacáwa áiba culto nacáiri masacàanápiná Dios iicáca nía, ipíchawáiseté namànica Pascua yàasuná culto.
55 Faltava pouco tempo para a Festa da Páscoa . Muitos judeus foram a Jerusalém antes da festa para tomar parte na cerimônia de purificação .
56 Yá macái wenàiwica nacutáca Jesús Jerusalén ìyacàlená irìcubàa. Nabàlùacawa templo irìcu, yá nasutáca néemìawáaca. Yá náimaca: —¿Càiná píináidacawa? ¿Yàanàasica aléi iicácaténá culto, càmitasica yàanàa? —náimaca.
56 Eles procuravam Jesus e, no pátio do Templo, perguntavam uns aos outros: — O que é que vocês acham? Será que ele vem à festa?
57 Fariseonái, sacerdote íiwacanánái nacái nachùulìacaté macái wenàiwica nacàlidáanápiná nalíni náalíacaalí alénácaalí ìya Jesús, náibàacaténáni.
57 Os chefes dos sacerdotes e os fariseus queriam prender Jesus. Por isso tinham dado ordem para que, se alguém soubesse, contasse onde ele estava.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.