Atos 13
El Nuevo Testamento en nahuatl de Tetelcingo (NHGNT) vs AAI
1 Intzölö inu grupo de creyentes pa Antioquía oyejyeya seque tlayulepantejque hua seque tli tlamachtiöneme. Por ejemplo, Bernabé, Semu öque mocuitiöya Negro, Lucio de puieblo de Cirene, Saulo, hua Manaén, öque omobepö sa secni ca Herodes tli sötiepa oyeya tetrarca noso rey de estado de Galilea.
1 Ekaleisia Antioch wanawananamaim orot afa i dinab oro’orot naatu afa i bai’obaiyenayah, naatu orot wabih i iti: Barnabas, Simeon, wabin ta i Niger, Lucius Sairini matuwan, Manaen, Herod hairi bay ta’imon hi’aan hirara’at naatu Saul.
2 Sie tunale inu creyentes tlajyubejtaya hua mosentlölejque para tieteochihuasque Deus. Cuöquenuju Espíritu Sönto oquemelfejque:
2 Veya ta hiyohar Regah hikwakwafir wanawanan, Anun Kakafiyin iuwih eo, “Barnabas, Saul hairi kwayasairih ayu isou, anayabin bowabow ta isan a’afih hinabowamih.”
3 Entunses cuöc otlajyubejque hua ye omotlajtlötlajtejque, quentlölejque inmöhua impa Bernabé hua Saulo hua quentitlanque ma yöcö.
3 Naatu hiyohar hiyoyoyoban ufunamaim, umah tafah hiyara’aten fair hitih imaibo hiyafarih hitit hin.
4 Ejqueu noso Espíritu Sönto quentitlanque Bernabé hua Saulo. Uyajque ca puieblo de Seleucia, hua desde ompa uyajque pa börco hasta pa tlöltojpole de Chipre.
4 Barnabas Saul hairi Anun Kakafiyin ana bonawiyenamaim hina Seleucia hitit naatu wa hibai hirabon hin Cyprus imaim hitit |alt="map" src="PAULJR1.tif" size="col" ref="Acts 13.4"
5 Cuöc oaseto ompa, oaseto miero pa puieblo de Salamina. Opiejque tlanunutzque de tietlajtultzi Deus pa inu teopancucone cöne joriojte mosentlöliöya. Bernabé hua Saulo quebicaque Xohuö para ma quenpaliebe.
5 Naatu hina Salamis hititit ana maramain Jew hai Kou’ay baremaim God ana tur hibinan, John Mark i iti bowabow wanawananamaim baibaisih isan hibai bairi hin.
6 Opanuque ipa noche tlöle de Chipre hasta oaseto pa puieblo de Pafos. Ompau oquenömejque sente joreyo itucö Barjesús. Inu Barjesús quechihuaya sösantle de magia hua quencajcayö giente. Oquejto que yaja icaca sente tlayulepante de Deus, pero amo melöhuac.
6 Nuw ana fofonin na’atube hiremor hin au waraunane bar merar wabin Pafos hitit, nati’imaim Jew orot kwerayan ma’am koun hiyen, wabin Bar-Jesus, iti i orot taiyuwin isan dinab orot erouw eo’o.
7 Inu Barjesús oyeya itlac inu cubernadur itucö Sergio Paulo. Inu cubernadur cuale casojcömateya sösantle. Tlatitla ma quentzajtzelicö Bernabé hua Saulo porque oquenec quecaques tietlajtultzi Deus.
7 Naatu iti orot i gawan orot wabin Sergius Paulus ana of ta. Sergius i orot not wairafin, nati nuw ana gawan orot. Barnabas, Saul hairi e’af hina nanamaim hitit God ana tur nowar isan ifefeyanih.
8 Barjesús mocuitiöya nuyejque Elimas. Elimas quejtusneque öque quechihua sösantle de magia. Elimas omoponiero cuntra Bernabé hua Saulo. Oquetratöro quechihualtis cubernadur majcamo moneltoca.
8 Baise kwerayan wabin Elimas (wabin Greekamain) eotanih men kok gawan orot tur tanowar baitumatum tab.
9 Pero iyulo de Saulo, öque nuyejque mocuitiöya Pöblo, tientaya de Espíritu Sönto. Entunses Pöblo quetejtieyejtac Elimas.
9 Imaibo Saul wabin ta Paul, Anun Kakafiyin iwanasum ma’am mutufor nuw kwerayan orot itinkikin
10 Oquelfe:
10 naatu eo, “O i Demon natun! Sawar gewasih etei hai rakit wairafin i o. O i baifuwen kakafih yumatah ta ta biya awan karatan, o i mar etei Regah ana turobe kubotabiren baifuwen temamatar!
11 Öxö Tlöcatzintle metzcastecörusque. Tixcocoxcöteas hua abele tetlacheas por sie tiempo.
11 Imih Regah uman boun boro tafamaim nare mata nifim naatu marakaw boro mar kafai men ina’itin.”
12 Cuöc inu cubernadur oquejtac lo que tli omochi, omoneltocac. Quetietzöbejtac quiene ca Pöblo hua Bernabé tlamachtiöya de sösantle de Tlöcatzintle.
12 Gawan orot abisa matar i’itin i itumatum, anayabin Regah ana bai’obaiyen tur nonowar i ifofofor men kafaita.
13 Pöblo hua icompanierojua uyajque pa börco desde puieblo de Pafos para ca puieblo de Perge tli mocöhua pa tlöle itucö Panfilia. Xohuö oquencöjtie hua omocuec ca Jerusalén.
13 Paul ana ofonah bairi Pafos imaim wa hibai hirabon hina Perga hitit tafaram Pamfilia wanawanan. John Mark nati’imaim ihamiyih, naatu matabir maiye in Jerusalem tit.
14 Pöblo hua Bernabé oquisque de Perge para ca inu puieblo de Antioquía tli ica itlac tlöle de Pisidia. Pan söbro, cuöc joriojte mosiebea, ocalajque pa teopanconetzi. Omotlölito.
14 Baise Barnabas Paul hairi hikofan maiye hin Pisidia Antioch hitit tafaram Pisidia wanawanan. Naatu Baiyarir Ana Veya Kou’ay Bar hirun himare.
15 Entunses canajyeca oquetlajtulte tietlajtultzi Deus ipa ömame de inu ley de Deus hua ipa ömame tli oquejcuelojque inu tlayulepantejque. Yecuöquenu tlayecönque de inu teopanconetzi oquetitlanque sente tlöcatl ma quemelfite Pöblo hua Bernabé ejqueyi:
15 Buk Atamaninamaim Moses ana ofafar kikirum naatu dinab hai buk hibiyab ufunamaim. Kou’ay Bar ana ukwarih isah tur hiyafar hio, “Taitu kwa aur koufair tur ta nama’am na’at aki akokok iti sabuw kwanao hinanowar.”
16 Entunses Pöblo omoquetz. Oquenchibele giente sieña ca imö ma sa yetacö. Oquejto:
16 Paul misir umanamaim rutanih naatu busuruf eo, “Israel orot baibin naatu kwa Ufun Sabuw iyab iti’imaim kwama God kwakwafir, anao kwananowar!
17 Deus de tonación Israel oquemixpejpenque totötajua. Oquensentlölejque para yesque sente bieye nación. Inu omochi cuöc turavea oyejyeya pa nieca nación de Egipto. Entunses quenquextejque de ompau ca meyac beletelestle.
17 Israel Sabuw ata God uwatanah rubinih naatu nah toumanih na’atube Egypt hima’am ana veya iwa’an wabih ra’at, naatu ana fairamaim nawiyih hitit.
18 Por cuarenta años Deus quexicojque quiene ca quechihuaya pa inu locör cöne nionöque chönte.
18 Naatu arar yanamaim kwamur etei 40 na’atube ba’afuwih bairi hima.
19 Deus quenpojpolojque giente de ipa checume naciones tli chönteya pa tlöle de Canaán. Noche intlöl de yejua Deus quenmacaque totötajua.
19 Tafaram seven Canaan wanawanan gurusih naatu me bai ana sabuw nowahimih itih.
20 Inu omochi sobre cuatro cientos cincuenta años. Nuyejque por meyac xebetl Deus quentlölelejque tlötlajtoönejme que mocuitiöya jueces, hasta tiempo de inu tlayulepante Samuel.
20 Sawar iti himamatar i kwamur etei 450 na’atube wanawananamaim himatar.
21 Totötajua oquenejque quepeasque sente rey. Entunses Deus quenmacaque Saúl quieme rey por cuarenta años. Saúl oyeya iconie Cis hua oyeya de inu grupo de Israelitas itucö Benjamín.
21 Naatu sabuw aiwob isan hifefeyan, God Saul bai itih orot Kish natun, Benjamin wawawan, Saul i’aiwob ma kwamur etei 40 na’atube.
22 Sötiepa Deus ayecmo quecöjque Saúl ma iye rey tlöcamo quetlölejque David quieme rey. Deus quecualejtaque David. Oquejtojque ejqueye: “Ye onecniexte ini nönca David iconie Isaí. Yaja icaca sente cuale tlöcatl tli nejcualejta lalebes. Icaca seguro que yaja quechihuas noche tli naja necneque”.
22 Naatu God Saul bobosair ufunamaim David bai Saul efanin yai. God iti na’atube eo, ‘David o Jesse natun, orot o na’atube isa i ayu au yasisir gagamin na’in, ayu abisa sinafumih akokok etei boro i nasinaf.’
23 ’Jesús iloac iConie David. Entunses confurme lo que tli Deus oquejtojque ca ye niepa que quechihualusquea, yejuatzi tietitlanuc Jesús para tiechmöquextisque tejua teisraelitas.
23 Ana’omatanen eo na’atube, orot David ana rara’ane Israel Sabuw hai baiyawasinayan God bai na.
24 Antes Jesús ohualiloac, Xohuö Bautista otlanunutz intzölö noche giente de Israel. Oquemelfe nele ma moyulcuepacö de intlajtlacul hua ma mocuötiequecö.
24 Jesu nanamaim John mat na bowabow kakafih baihamiyen dogor baikitabiren bapataito bain isan busuruf eorerereb Israel sabuw tutufin etei isah.
25 Tepetzi antes que Xohuö Bautista omec, oquejto: “¿Öquenu nenquepensöroa que naja necaca? Pos naja amo necaca öque nenquepensöroa necaca. Pero sötiepa de naja hualiloas ocsie tlöcatl, öque nimpor amo necmeresieroa para nequenquextis tiecacua”.
25 Naatu John ana bowabow bisawar auman sabuw iuwih eo, ‘Kwa anot ayu isou mi’itube kwanotanot? Kwanotanot ayu’uban i nati orot? En, baise orot ta ayu ufu’umaim enan, ayu men karam boro ana kwafure an ana sumasum anarufam.’
26 ’Nocnihua, tli nencate nenipelhua de Abraham, hua nuyejque nencate tli nencate totzölö tli nentiemabelea Deus, xecmatecö que Deus quenequihua que tonochtie ma tejcaquecö nönca tlajtule tli tiechelfea quiene ca tomöquextisque.
26 Taitu, Abraham ana niburune kwana warar kwatatain, naatu kwa Ufun Sabuw iyab God kwabiruw kwakakafiy, it isat yawas ana tur i hiyafar na tit.
27 Pa teopanme giente quentlajtultea ömame de tlayulepantejque. Ejqueu quechihua cara semöna pan söbro, cuöc tosiebea tli tejoriojte. Sin embargo, giente tli chönteya pa Jerusalén, ca tiehua intlajtoönejua, amo casojcömatque tli quejejtoa inu ömame, nimpor amo tieixomatque Jesús. Cache yejua mismos oquecumplirojque lo que tli ca ye niepa oquejtojque inu tlayulepantejque. Oquecumplirojque cuöc inu tlötlajtoönejme tiecuntenörojque Jesús para ma mecoa.
27 Anayabin Jerusalem bar merar sabuw hai ukwarih bairi Jesu ana bowabow men hi’inan, naatu dinab oro’orot hai tur mar etei Baiyarir Ana Veya hibiyab men naniyan hibaib, imih abisa hisisinaf i tur hio inu’in na iturobe.
28 Mös amo oqueniextejque niontle arasu para ma tiemecticö, de todos modos yejua quetlajtlanejque Pilöto ma tiecoruspelo Jesús.
28 Basit morob isan ana ef men hitita’ur, Pilate asabunin morob isan hifefeyan naatu easabun morob.
29 Pos ejqueu oquecumplirojque noche lo que tli tlajcuelulpa oyeya de yejuatzi ipa teotlajtule que tiepa mochihuasquea. Yecuöquenu oquetemubejque tiecuierpo de ipa corujtzi hua quetlölejque ijtec mejcöcoyoctle.
29 Bukamaim abisa i isan eo na’atube hikirum inu’in hisisinaf ufunamaim, onaf afe’enane hibai hire hub wanawanan hiyai.
30 Cache Deus tieyulebitiluc Jesús de intzölö mimejque.
30 Baise morobone God bora’ah misir maiye.
31 Hua seque tlöca onyajque ca Jesús de ipa estado de Galilea para ca Jerusalén. Inu omochi antes que Jesús omecoac. Sötiepa de que oyulebihuac, inu tlöca tieijtaque Jesús por meyac tunalte. Öxö yejua cate quiename testigos de inu sösantle, hua tlajtlanunutzteneme intzölö giente de topuieblo de joriojte. Quennunutza de yejuatzi Jesús.
31 Naatu veya moumurih na’in sabuw iyab Galilee’ine hi’ufunun bairi hina Jerusalem hititit isah irerereb, naatu nati sabuw i boun hitit sabuw afa isah sif tirurubon.
32 — ausente —
32 Naatu iti tur gewasin i abisa God ata’a’agir eo’omatanih abai kwa isa anan.
33 — ausente —
33 Iti tur i bai it isat ebiturobe, it i ata’a’agir natunatuh, Jesu morobone mimisiramaim. Psalm bairu’abin eo na’atube,
34 Hua de que tieyulebitiluc Jesús para majcamo palöne tiecuierpo, Deus oquejtojque ejqueyi:
34 Naatu ana’an aisim God morobone bora’ah maiye mimisir, naatu boro men nihamiy maiye na’in namasamih. Nati isan ana tur iti na’atube eo,
35 Ejqueu quejtulo ipa ocsente Salmo:
35 Buk efan ta’ane eo maiye,
36 David omec cuöc ye oquentequepolo igiente quieme Deus oquenejque. Pos giente oquetlölejque icuierpo ijtec mejcöcoyoctle cöne oyejyeya incuierpos de itötajua. La mera verdad es que ompa icuierpo de David nuyejque opalö.
36 Anayabin David ana veya’amaim God ana kok bow bisawar ufunamaim morob uwahinah sisibihimaim hiyai mas i’akir
37 Pero tiecuierpo Jesús amo opalö porque Deus tieyulebitiluc Jesús.
37 Baise orot yait God morobone iyawas mimisir i men mas i’akir.
38 Xecmajtacö noso, nocnihua, que tejua nemiechmachestejtecate que solamiente Jesús cuale nemiechtlapojpolfisque nemotlajtlacul.
38 Isan imih taitu kwananowar, iti orot Jesu wabinamaim bowabow kakafih notawiyen isan ana tur i ao’orerereb,
39 Noche tli moneltoca ca Jesús, Deus quenselilo quiename yecteque, hua amo quelnömequihua de intlajtlacul. Pos inu abele mochihuas por öque mocuajpetzus para nemes confurme inu ley de Moisés.
39 iti Jesu wabinamaim sabuw iyab tibitumatum hai bowabow kakafihine i rufamih titit anayabin Moses ana ofafaramaim boro men karam narufami.
40 Xecpeacö cueröro noso, majcamo mochihua ca nemejua lo que tli oquejcuelojque inu tlayulepantejque. Oquejtojque ejqueyi:
40 Imih kwanakaifi gewas, saise abisa dinab hio men isa hinamatar.
41 Xequejtacö nemejua tli nemoburlöroa.
41 ‘Okwanekwaneyah Kwana’itin!
42 Sötiepa de que Pöblo oquejto inu, yaja ca Bernabé oquisque de ipa inu teopanconetzi. Hua inu giente quentlajtlanque ma quennunutzacö ocsajpa de Jesús pa ocsie söbro.
42 Paul, Banabas hairi Kou’ay Bar hibihamiy auman sabuw hifefeyanih fur ta Baiyarir ana veya’amaim iban hitan maiye iti sawar isah hitidudur hitanowar.
43 Cuöc giente omoxiexelojque de ipa inu teopanconetzi, meyactie joriojte quentocaya Pöblo hua Bernabé. Nuyejque quentocaya meyactie tli amo joriojte pero que ye ocalajque pa inu religión de joriojte. Pöblo hua Bernabé quentlajtulmacaya innochtie que ma quesequirucö ca sentetl inyulo ipa tiefavur Deus.
43 Kou’ay Bar ana rou’ay hibihamiy ufunamaim, Jew sabuw maumurih na’in naatu sabuw iyab Jew hai kwafiren ana kakafemaim hima’am, Paul Barnabas hibi’ufununih koufair hitih God ana manaw ana kabeberamaim ma’amih hifefeyanih.
44 Pa checume tunale cöso noche giente de inu puieblo omosentlölejque para quecaquesque tietlajtultzi Tlöcatzintle.
44 Baiyarir Ana Veya bairou’abin sabuw nati bar merar tutufin etei Regah ana tur nowaramih hina.
45 Cuöc inu joriojte oquejtaque tönto giente, lalebes omoxicojque. Opiejque tlajtlajtoa en cuntra de lo que tli quejtoöya Pöblo. Checuatlajtojque.
45 Baise Jew sabuw rou’ay gagamin hi’i’itin ana veya hibobowen naatu baigigimen tur hibow hitit, Paul abisa eo isan hibas.
46 Entunses Pöblo hua Bernabé otlajtlajtojque ca meyac balur. Quemelfejque joriojte:
46 Imaibo Paul, Barnabas hairi hiofok hio, “God ana tur i wantoro’ot kwa ao kwanowar, baise kwa tur i kwakwahir, taiyuw kwanunutitiy ma’ama wanatowan kwa isa men karam, isan imih abihamiy aki anan Ufun Sabuw isah.
47 Ejqueu tecchihuasque porque Tlöcatzintle ejqueu otiechmandörojque cuöc oquejtojque:
47 Anayabin Regah ana obaiyunen tur biti iti na’atube eo,
48 Cuöc giente tli amo joriojte oquecajque inu, lalebes quenpöquelesmacac. Opiejque quejtoa que tietlajtultzi Tlöcatzintle lalebes cuale icaca. Omoneltocaque innochtie tli oquemixpejpenque Deus para quepeasque nemelestle nochepa.
48 Ufun Sabuw iti tur hinonowar ana maramaim hiyasisir Regah ana tur hibora’ara’ah. Naatu sabuw moumurih na’in ma’ama wanatowan isan hirubinih hima’am hina baitumatumayah himatar.
49 Hua ca inu, giente de ca nobeyo pa niecaju tlöle oquecajque de tietlajtultzi Deus.
49 Naatu Regah ana tur ra’at tasasar tit nati bar merar ana fofonin etei hinowar.
50 Pero inu joriojte tlajtlajtojque ca seque sohuame tli seme quecumpliroa ca inreligión hua tli cache bejbeye momajtaya pa puieblo. Nuyejque tlajtlajtojque ca tlötlajtoönejme de puieblo. De inu maniera ocajcojque giente ma quentepotztocacö Pöblo hua Bernabé. Oquentojtocaque de pa inpuieblo hua de pa inu puieblos tli cache cierca oyejyeya.
50 Baise Jew hai ukwarih himisir bar merar orot gagamih naatu God ana bowayah baibin gagamih yah hi’ora’ah Paul, Barnabas hairi isah hiwosai, naatu hinunih hitit nati bar merar ufunane hire.
51 Entunses Pöblo hua Bernabé oquetzetzelojque tlölcuiechtle de ipa imecxehua para quemejtetejque inu giente que amo queselejque tietlajtultzi Deus. Uyajque hasta pa puieblo de Iconio.
51 Basit Paul Barnabas hairi ah fofob hiru’uh re i hin Ikonium hitit.
52 Pero tli tietocaya Cristo inyulo tientaya de pöquelestle hua de Espíritu Sönto.
52 Naatu bai’ufununayah Antioch hima’am yasisir yah awan karatan naatu Anun Kakafiyin iwansumih.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.