Marcos 9
Tetelcingo Nahuatl NT (NHG_WBT) vs AAI
1 Nuyejque quemelfejque: ―Melöhuac naja nemiechelfea que seque de tli oncö nenijijcatecate amo mejmequesque hasta senamo quejtasque quiene Deus tlamandörurus ca meyac checöhualestle.
1 Jesu sabuw iuwih eo, “Turobe a tur ao’owen kwa afa iti kwama’am boro morobo’e yawas kwanama’am maramaim God ana aiwob fairin boro nanan kwana’itin.”
2 Sötiepa de checuasien tunale Jesús quemaxihuato Piero ca tiehua Jacobo hua Xohuö. Quenbicaque nencua insiel ipa sente tepietl bejcapa. Ompa necuepaluc ocsie imixtla.
2 Veya etei six sasawar ufunamaim Peter, James naatu John, Jesu buwih bairi akisihimo hiyen hin oyaw tafantoro’ot hitit. Nati’imaim matah yan hi’itin Jesu ana yumat botabir.
3 Pos tietlaquie opie tzotzotlaca bel lalebes istöc, quieme nionöque sente tlöcatl pan tlöltecpac abele quepöcas ejqueu bel istöc.
3 Naatu ana faifuw hina hikwes anababatun, men karam tafaramamaim orot babin ta na’atube tasouwen hitikwes.
4 Entunses inca yejua moniextejtequisque Elías hua Moisés. Tlajtlajtoöya ca Jesús.
4 Nati’imaim Elijah, Moses hairi hirerereb Jesu bairi hibat hio’o bai’ufununayah nah tounu hi’itih.
5 Yecuöquenu Piero tieyelfe Jesús: ―ToTiemachtejcötzi, cuale que oncö tecate. Ma tequenchejchihuacö yete cuajtlapame. Sente para tejuatzi, hua sente para Moisés, hua ocsente pare Elías.
5 Peter Jesu isan eo, “Regah aki bairi tanan i gewasin maiyow, aki boro sis tounu ana wowab, ta o isa, ta Moses isan, naatu ta Elijah isan.”
6 Pos amo quemateya tli quejtus, porque yejua lalebes momajtejtaya.
6 Nah tounu hai bir ra’at Peter tur erekasiy auman eo kwanekwan.
7 Entunses ohuöla sente mextle hua oquentlapachojtequis. Sente tlajtule de ijtec mextle quejtoöya: ―Yaja ini nönca notlasojcöConie. Yaja xejcaquecö.
7 Naatu sakuk earuw na ana youninamaim tarsumih naatu sakuk wanawanan orot fanan hinowar eo, “Iti i ayu Natu au yabow, tain kwanarub nao kwananowar!”
8 Sa de repiente cuöc tlajtlachixque, ayecmo öque quejtaque, tlöcamo sa Jesús tiesiel ca yejua.
8 Naatu matah doda iwa’an hibat hibinuwanuw men yait ta hi’itin, baise Jesu akisinamo bairi hibatabat hi’itin.
9 Cuöc ye hualtemoaya de ipa tepietl, Jesús quennahuatejque checöhuac que majcamo yeca quelficö de tli oquejtaque tlöcamo hasta senamo yejuatzi que nechihualuc tlöcatl yulebesque de intzölö mimejque.
9 Oyawane hire hinan auman abisa hi’itin isan Jesu tur fokarin maiyow eofafarih eo, “Men yait ta ana tur kwana’owen kwanama’am Orot Natun morobone namisiribo.”
10 Entunses yejua quemalfejque ipa inyulo inu nieca tlajtule, pero molfiöya nele tli quejtusneque öque yulebes de intzölö mimejque.
10 Jesu abistan eo i fanan hibai, baise morobone misir maiye eo anayabin hikasiy taiyuwih hima hibabatiyih.
11 Tietlajtlanejque, oquejtojque: ―¿Tlininuju quejtoa tlamachtiöneme de teotlajtule, nele moneque ma huöla Elías cachto?
11 Imaibo Jesu hibatiy, “Aisim Ofafar bai’obaiyenayah hio Elijah i boro wan nan?”
12 Yejuatzi quemelfejque: ―Tiel melöhuac, huölös Elías cachto hua queyectlölis noche sösantle. Öxö tlö ejqueu, ¿quiene tlajcuelulpanca de naja que onochi netlöcatl, que necsufrirus meyac sösantle hua giente amo pa niechejtasque?
12 Jesu iyafutih eo, “Kwanaso’ob Elijah i wan Roubininenayan orot aunan i’iyon na sawar etei yabuna, baise aisimamih Bukamaim hikikirum hio, ‘Orot Natun nanan i boro hinakwahir naatu bai’akir gagamin na’in nab.’
13 Pero nemiechelfea que Elías ye ohuöla. Pero giente ye quechibelejque noche tli oquenejque san quiene ca tlajcuelulpanca de yaja.
13 Baise a tur ao’owen, Elijah i marasika na naatu sabuw hai kokomaim yawas kakafin maiyow isan hisinaf mi’itube Bukamaim eo na’atube.”
14 Onajaxihuato cöne oyejyeya ocseque tiemachtejcöhua. Quejejtaloöya que meyac tlöca tlamach cate ca yejua hua que tlamachtiöneme de teotlajtule mixcomacataya ca yejua.
14 Hire hinan ana bai’ufununayah afa bairi hibita’imon ana veya sabuw hiru’ay hi’a’ar bebera’uh hi’itih. Naatu Ofafar bai’obaiyenayah afa auman hina hibusuruf bairi higam.
15 Cuöc giente tieijtaque, nima quetietzöbejque. Tienömequeto yejuatzi hua tietlajpalojque.
15 Sabuw hiru’ay Jesu hi’i’itin ana veya hifofofor men kafaita naatu hinunuw hin hibai ana merar hiyi.
16 Quentlajtlanejque: ―¿Tlininu nemixcomacataya entre nemejua?
16 Jesu ana bai’ufununayah ibatiyih, “Abistan isan bairi kwagamigam?”
17 Yecuöquenu sente de inu giente tienönquele: ―Maestro, temetzhualmiquelele noconie. Quepea sente espíritu de moxicoöne tli quechihualtea ma iye niempote.
17 Orot ta kou’ay wanawanan iya’afut eo, “Bai’obaiyenayan ayu au kek abai ana o isa, anayabin afiy kakafin iwanasum awan bofafaren tur men eo’omih.
18 Inu moxicoöne cöne beletes case, quetlajcale. Camapuposune hua motlantese. Pos ye cuahuöcte. Nocomenelfe momachtejcötzetzihua ma quequextelicö. Cache abele conchijque.
18 Naatu afiy kakafin kaun eyey ana veya ebai erouw me yan ere awan fusifusin ekubar naatu wan eyob takitak tebiwa’an naatu an uman etei’imak tewowofaf. Ayu a bai’ufununayah afiy kakafin nuninamih auwih, baise men karam hitasinaf.”
19 Yecuöquenu quennönquelejque yejuatzi, oquejtojque: ―¡Ay! ¡Nentlöca que amo nemoneltoca! ¿Hasta quiema neyes ca nemejua? ¿Hasta cöne necpeas necxicojtas ca nemejua? Xeniechhualequelicö.
19 Jesu iuwih eo “Kwa iti boun ana sabuw ayu men kwabitutumu, mar boro bai’ab bairi tanama? Ayu boro men manin kwa bairit tanama tanabow? Kek kwabai kwana aitin.”
20 Entunses tiehualequelejque. San tequetl inu espíritu de moxicoöne otieyejtac Jesús quechihualte pelalactle ma checöhuac mimeque. Motlajcale, momemelo, hua camapoposocac.
20 Kek hibai hina Jesu biyan hitit, afiy kakafin nuw Jesu i’itin ana veya kek busuruf an uman duduwar rab naatu me yan re rab firur awan fusifusin kubar.
21 Jesús quetlajtlanejque itajtzi: ―¿Quiejquech xebetl quepea quechihua ejqueyi? Yaja oquejto: ―Pos desde peltzintle.
21 Jesu kek tamah ibatiy, “Iti kek sawow maninaka bai ma?” Tamah iya’afut eo, “Tasiyar ana mareika sawow bai,
22 Quiemaneyo quetlajcale ijtec tletzintle, hua ijtec ötzintle, para quemectis. Pero tlö cuale tetiechmopaliebelis, ma temetzmoyulcocolficö tejua. Xetiechmopaliebele.
22 matan fufur asabuninamih ebai en wairaf wan eyey naatu harew yan ere’er, baise o baiyawasin isan isa nakakaram na’at basit kwiwanbabanu baibais kwiti.”
23 Jesús quelfejque: ―Taja tequejtoa que tlö cuale. Pos noche cuale mochihuas para öque moneltoca.
23 Jesu iya’afut eo, “Karam, o inabitumatum na’at sawar etei o isa boro hamehameh maiyow hinamatar.”
24 Nima itajtzi de pelalactle otzajtzec, oquejto: ―Noneltoca. Xeniechmopaliebele ma noneltoca de melöhuac.
24 Kek tamah mar ta’imonamo iya’afut eo, “Ayu abitumatum baise kwibaisu au baitumatum tafan kuya’abar era’at.”
25 Cuöc Jesús oquejtaque quiene giente motlamachtlöliöya, cajajuac moxicoöne. Oquelfejque: ―Taja temoxicoöne tli tecchihualte ini pelalactle niempote hua tzatzatzi. Öxö naja temetznahuatea: Xequisa de yaja, hua ayecmo quiema xecalaque ijtecopa.
25 Jesu sabuw i’itih i hina yaten hiyey, imih Jesu afiy kakafin isan tur fokarin maiyow eaf iu, “O afiy tain gugurin awa gugin au’uwi kek biyanamaim kwihamiy kutit naatu men ina’intabir inarun maiye!”
26 Yecuöquenu inu moxicoöne otzajtzec. Quechihualte ma checöhuac mimeque pelalactle, hua oquis. Entunses pelalactle omocö quieme cuöc ye mejque. Hua meyac giente quejtoöya: ―Pos ye omec.
26 Afiy kakafin iwow itarakouw kek busuruf an uman duduwar rab, naatu afiy kakafin rauwatait bihir kek re imamayay in, naatu sabuw hinot i morob hirouw.
27 Pero Jesús ocönque ca imö hua cajcojque. Yaja entunses omoquetz.
27 Baise Jesu na ofere kek uman bai ibais imisiruw misir.
28 Cuöc Jesús ocalacoac ipa cale, tiemachtejcöhua tietlajtlanejque cuöc tiesiel: ―¿Tlica tejua abele toconquextelejque?
28 Nati ufunamaim Jesu bar wanawanan run naatu ana bai’ufununayah wa’iwa’iramaim hibatiy, “Aisim aki afiy kakafin men anun titamih?”
29 Quemelfejque: ―Amo onca maniera para quisas töl quiename ini tlöcamo sa ca öque motlötlajtis.
29 Jesu iyafutih eo, “Men abistanamaim boro sawar iti na’atube hinamataramih, baise yoyoban akisinamo.”
30 Hua oquejquixoac de ompa, hua onejnemoatenemeya ipa Galilea. Pero Jesús amo quenequihuaya ma canajyeca quemate.
30 Jesu ana bai’ufununayah bairi nati efan hihamiy, i hibusuruf Galilee wanawanan hiremor hin. Jesu men kok sabuw etei hitaso’ob i menamaim hinan.
31 Quenmachtiloöya tiemachtejcöhua. Oquemelfiloöya: ―Naja que onochi netlöcatl niechtiemöctisque inmöpa tlöca. Niechmectisque. Pero cuöc ye niechmectejque, neyulebes pa yeye tunale.
31 Anayabin i ana bai’ufnunenayah bi’obaibiyih. Naatu ana bai’obaiyenamaim iuwih eo, “Orot Natun boro hinabonawiy gawan umahimaim hinayai naatu hina’asabun namorob, veya tounu ufunamaim boro namisir maiye.”
32 Pero yejua amo casojcömatque ini nönca tlajtule. Tiemabeliöya hua amo tietlajtlanejque cache.
32 Bai’ufnunenayah iti tur bi’obaiyih naniyan men hibai naatu baibatiyin isan hibir.
33 Onajaxihuato ipa puieblo de Capernaum. Hua cuöc yejuatzi iloaya pan chöntle, quentlajtlanejque: ―¿Tli nencualejtojtöya pa ojtle?
33 Imaibo hina Capernaum hitit, naatu hirun bar wanawanan hima’am Jesu ibatiyih, “Efamaim tanan kwa abisa isan kwagamigam?”
34 Pero yejua tlacactajque porque pa ojtle yejua hualmixcomacatöya nele öquenu de yejua cache bieye momajtas.
34 Baise fanan men hiya’afutimih, anayabin efamaim hinan i taiyuwih higam yait i orot gagamintoro’ot.
35 Entunses netlöliluc. Quennutzque innochtie majtlactle huan ume, hua quemelfejque: ―Tlö canajyeca queneque mobieyemajtas, ma iye cache tzitzequetzi de nemonochtie hua ma iye tlatequepano de nemonochtie.
35 Jesu mare ana bai’ufnunenayah nah 12 eafih hina biyan hitit naatu iuwih eo, “Yait wan bai’iyonamih, i taiyuwin boro nan uftoro’ot nabat, sabuw etei’imak isah ni’akir nabow.”
36 Yecuöquenu ocaseque sente peltzintle, hua quetlölejque nepantla de yejua. Entunses quenöpaluc. Quemelfejque:
36 Naatu kek bai na nahimaim iu bat, uman kek tuwabunamaim rauwabon naatu eo,
37 ―Öque queselis notucöyupa sente de ini nöncate pelantzetzi quieme ini, nuyejque niechselea naja. Öque niechselea naja, amo sa naja niechselea, tlöcamo nuyejque tieselea yejuatzi öque niechhualtitlanque.
37 “O yait ayu wabu’umaim kek gidigidih inabuwih hai merar inayiy, ayu au merar kuyiy, naatu o yait ayu au merar kuyiy, men ayu akisu au merar kuyiy baise yait ayu iyunu anan auman ana merar kuyiy.”
38 Yecuöquenu onöhuat Xohuö. Oquejto: ―Maestro, otequejtaque sente tlöcatl motucöyupantzinco quenquextiöya demunios. Pos tectzacuelejque porque amo tiechtoca.
38 John eo, “Bai’obaiyenayan aki orot ta o wabimaim wagabur kakafih nununih ai’itin naatu a’otan, anayabin i men it ata kou’ay orot ta’amih.”
39 Pero Jesús oquejtojque: ―Amo xectzacuelicö, porque abele öque quechihuas sente tietzöbetlachihuale notucöyupa hua al mismo tiempo quejtus tli amo cuale de naja.
39 Jesu iya’afut eo, “Orot men kwana’otanimih! Orot yait ayu wabu’umaim ina’inan nati na’atube esisinaf boro men karam nati bowabow ufunamaim ayu isau tur kakafih na’omih,
40 Pues öque amo icaca cuntra tejua ca tejua icaca.
40 anayabin orot babin yait men it isat ibiwosai, nati it nowat.
41 Öque beletes nemiechmacas sie bölso ötzintle notucöyupa porque nencate de Cristo, melöhuac nemiechelfea que amo quepolus ipremio tli quetlönes.
41 Anababatun a tur o’owen, orot babin yait ayu wabu’umaim o harew it kutomatom anayabin o i ayu nowau, i turobe ana baiyan boro nab.
42 ’Tlö canajyeca quechihualtis sente de ini nöncate pelantzetzi tli moneltoca ca naja ma betze ipa tlajtlacule, cache cuale iyesquiöya para yaja tlö quelpelisque sente tietetu de molino ipa icucutla inu tlöcatl hua quetlajcalesque ijtec lamör.
42 Naatu ayu au bai’ufununayah hai baitumatum kikimin, orot yait nan hai not nabi’afiy, gewasin nati orot i boro sikan aumor hita’utan taiyan hititaiy tare.
43 Tlö quejtus momö metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, pos xectejteque. Cache cuale para taja tecpeas nemelestle mös temöcotoctec hua amo ca noche unte momöhua tecalaques ijtec tlecale cöne ayec siebes tletzintle.
43 O uma nabonawiy bowabow kakafin inasisinaf na’at, ku’afuw kwisaroun! Uma rounawat ma’ama wanatowanamaim inarur i gewasin, men basit uma rou’abaka itan efan kakafin wairaf wanatowan wan itayen,
44 — ausente —
44 motamot hita’ani naatu wairaf wanatowan in etoto’ab ta’arahi.
45 Tlö mocxe metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, xectejteque. Cache cuale para taja tecpeas nemelestle mös tecxecotoctec hua amo ca noche unte mocxehua ma metztlajcalecö Deus ijtec tlecale.
45 Naatu a nabonawiy bowabow kakafin inasisinaf na’at, ku’afuw kwisaroun! A dubon ma’ama wanatowanamaim inarur i gewasin, men basit a rou’abaka inan efan kakafin,
46 — ausente —
46 motamot hina’aani naatu wairaf wanatowan in etoto’ab na’arahi.
47 Tlö mixtelolo metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, xejcopina. Cache cuale para taja tecalaques ca sa sente mixtelolo cöne Deus tlamandöruro, hua amo ca noche unte mixtelolojua ma metztlajcalicö Deus ijtec tlecale,
47 Naatu mata nabonawiy bowabow kakafin inasisinaf na’at, kukubai kwisaroun! Mata ta’imon God ana aiwobomaim inarur i gewasin, men basit mata rou’abaka hinisrouni efan kakafinamaim inare,
48 cöne inocuil amo meque hua tletzintle amo siebe.
48 nati’imaim
49 ’Pos noche giente mobielelisque ica tletzintle, quiename tlacuale mobielelea ca istatl.
49 Sabuw etei’imak boro wairafamaim na’arahih narusouwih hinan riyabe hinamatar.
50 Istatl icaca cuale. Pero tlö istatl quepoloa ipöyecyo, ¿tli ica nenquebielelisque? Ma iye nemoyulo cualtec quieme istatl icaca poyec, hua xomoyulsiebejtacö sente ca ocsente.
50 Riy i gewasin baise naniyan nabi’en boro men karam hiniwa’an naniyan namatar maiye, imih kwa i riy wanawanamaim nama, saise taituwa bairi boro tufuwamaim kwanama.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.