Lucas 10
Jamiltepec Mixtec NT (MXT_TBL) vs NTLH
1 Cha yaha̱ tuhun cuan ta nacachi̱ Sutu Mañi yo Jesús chi inga uñi xico uchi tahan ca ra. Ta tachi̱ ra chi uvi uvi ra noo noo ityi cuahan ra tandɨhɨ ñuu ta tandɨhɨ ityi nu tahán chi cuhun ra Jesús.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 Ta catyí ra chi ra: ―Tari noo itu cahnu vavaha, tyicuan caa nu tyiño sahí. Soco ña cuaha musu. Yucuan chaha ca̱can ndo chi Nyoo na saquichi ca ra musu. Vatyi tyinyee ra chi ndo cahan ndo tuhun ra chihin ñáyɨvɨ.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Ta cua̱han ndo ta nye̱he ndo vatyi cua sacuhin chi ndo tari mbee mahñu lobo. Vatyi lobo tuhvá tɨ chachí tɨ chi mbee. Ta tyicuan caa cucuñi ñáyɨvɨ satasɨ iñi ñu chi ndo.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Ta ma cuiso ndo ni yono ta ni cha quɨhɨ xuhun ndo, ni inga ityi ndichan ndo. Sa̱numi ndo. Ta ma cohon vaha ndo ityi ndatuhun ndo tuhun cha ñima ri tuhun.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Cuhva cha quɨhvɨ ndo chichi vehe noo ñáyɨvɨ, ca̱han vaha ndo chihin ñu. Ta ca̱tyi ndo, na coo cha vaha añima ñu.
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Ta tyicuan caa tatu iyó ñáyɨvɨ vaha vehe cuan, ndoo cha vaha cuan chihin ñu. Soco tatu yori ñu vaha añima, ma ndoo cha vaha chihin ñu.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Ta ndo̱o ndo suri maa vehe cuan. Tatu chaha ñu cha cachi ndo, ca̱chi ndo. Tatu chaha ñu cha coho ndo, co̱ho ndo yucuan. Vatyi ra sahá tyiño, iyó ityi chi ra cha cachi ra cha sahá ganaa ra. Ɨɨn ri maa vehe cuan cunyaa ndo nyacua nya cha chaa chi quɨvɨ cha cuhun ndo inga ñuu.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Ta nu chaa ndo noo ñuu ta vaha cahan ñu chihin ndo, ca̱chi ndo ta co̱ho ndo tandɨhɨ cha cuhva ñu chi ndo.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Ta sa̱nduvaha ndo chi ñu cuhví ñuu cuan. Ta ca̱tyi ndo chi ñu: “Cha nyañaa yatyin Nyoo ra cunyaca ñaha añima ndo.”
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Soco tatu chaa ndo noo ñuu ta ña cuñí ñu tyasoho ñu tuhun cahan ndo, qui̱ta ndo ityi cahnu. Ta ca̱tyi ndo chi ñu:
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 “Nyacua nya ñiyaca ñuu ndo cha iñi chaha ndi, ta cunaquɨsɨ ndi. Vatyi tari noo seña vatyi ndoo cuatyi ndo sɨquɨ ndo. Vatyi Nyoo nyañaa yatyin ra chi ndo ta ña tyasoho̱ ndo tuhun cahán ra yoso caa cuñí ra cunyaca ñaha ra añima ndo.” Tyicuan caa ca̱tyi ndo chi ñu ―catyí ra Jesús chi ra nyicón chi ra.
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Ta quichaha catyí tucu ra chi ra: ―Quɨvɨ tachi tuñi Nyoo chi ñáyɨvɨ, yaha ca cuhva cunyehe ñáyɨvɨ ñuu cuan tundoho, ta ñima ca ñáyɨvɨ chiyo̱ ta cha naha ñuu Sodoma, ñu chihi̱ cha catyi cuatyi ñu ―catyí ra Jesús.
12 E Jesus disse mais isto:
13 Ta catyí ra: ―¡Ndahvi nyoho, ñáyɨvɨ ñuu Corazín! Ta ¡ndahvi nyoho, ñáyɨvɨ ñuu Betsaida! Vatyi nyehé ndo nyatu cahnu, ta ña nasamá ndo cuhva iyó ndo. Soco ñáyɨvɨ ñuu Tiro ta ñuu Sidón cha sanaa̱ Nyoo ta cha naha cha cuenda cuatyi ñu, ñahri nyatu cahnu nyehe̱ ñu. Soco tyehe ta nyehe̱ ñu quɨvɨ cuan cha nyehé nyoho vityin, tañi tyehe ri ndɨhvɨ noo ñu sahma tucuihya iñi ta cunyaa ñu nu ñiyaa. Tari cuhva costumbre iyó maa ñu, noo seña vatyi ndu uvi iñi ñu cuatyi ñu cuví cuan.
13 Jesus continuou:
14 Yucuan chaha, nyoho ñuu Corazín chihin ñuu Betsaida, ñihi ca cutachi tuñi Nyoo chi ndo ican saha ñáyɨvɨ Tiro ta ñáyɨvɨ Sidón cuan.
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Ta nyoho ñu ñuu Capernaum, cuñí maa ndo vatyi cundaa ndo nyacua nya andɨvɨ. Soco cunoo ndo nyacua nya anyaya, vatyi ña quichahá ndo tuhun Nyoo ―catyí ra Jesús.
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 Ta catyí ra chi ndɨ uñi xico uchi tahan ra cuan: ―Ñáyɨvɨ cha tyasohó tuhun cahán nyoho, tuhun cahán yuhu tyasohó ñu cuví cuan. Ta ñu ña quichahá tuhun cahán nyoho, tuhun cahán yuhu ña quichahá ñu cuví cuan. Ta ñu ña quichaha tuhun cahán yuhu, tuhun cahán ra cha saquichi̱ chii, ña quichahá ñu cuví cuan ―catyí ra Jesús chi tandɨhɨ ra.
16 Então disse aos discípulos:
17 Yucuan cuví nu nachaa̱ coyo ndɨ uñi xico uchi ra cha chicaha̱n tuhun Nyoo chihin ñáyɨvɨ. Ta sɨɨ xaan cacuví chi ra. Ta cacatyí ra chi ra Jesús: ―Sutu Mañi yuhu, nyacua nya tatyi ña vaha ta quichahá tuhun cahán ndi tatu cahán ndi sɨvun ―catyí ra.
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Tyicuan ta catyí ra Jesús chi ra: ―Ay, yuhu nyehi̱ andɨvɨ nu cana̱ cava cuihna, ra nañí Satanás. Tari noo tacha, tyicuan caa cana̱ cava ra.
18 Jesus respondeu:
19 Ta yuhu, chahi̱ fuerza chi ndo vatyi cuví chasaha ndo chi ra ña vaha cuan. Ta cuví cuaca chaha ndo sɨquɨ coo ta tɨsuhma, ta ñahri cha cuvi chi ndo.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Soco ma sɨɨ xaan cuvi chi ndo vatyi cuví tava ñehe ndo tatyi ña vaha cuan. Sɨɨ ca cu̱vi chi ndo vatyi nyaá sɨvɨ ndo nu libru Nyoo ―catyí ra Jesús.
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Cuhva cuan sɨɨ xaan cuñí ra Jesús sahá Tatyi Ii Nyoo, ta catyí ra: ―Sacahní chuun, Sutu Mañi yuhu, vatyi nyacá ñahun andɨvɨ ta ñuhu ñayɨvɨ̱. Vatyi maun sañahún tuhun maun chi ñu ndahvi ihya. Ta ña sañahún chi ra chitó ta ra cha chiñi tuñi. Tyicuan caa Sutu Mañi yuhu vatyi tyicuan caa cuhva cuñún ―catyí ra Jesús.
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 Ta catyí ra Jesús chi tandɨhɨ ra sacuví tyiño nuu ra: ―Tandɨhɨ maa tuhun cuan chaha̱ Suti chii. Yori ñohó nuu chii, noo tuhun ri maa Suti ñohó nuu chii. Ta yori ñohó nuu chi Suti, noo tuhun ri mai ñohó nui chi ra. Ta chi ñáyɨvɨ cuñí mai sacote tuhun ra, chi ñu cuan cusacote ―catyí ra.
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Tyicuan ta nanyehe̱ ra chi ra cachicá noo chihin ra. Ta catyi ra chi ra: ―Sɨɨ xaan cuñí nyoho ta ñáyɨvɨ cha iyó vityin vatyi nyehé ndo cha sacuví.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 Vatyi cuaha xaan rey ta ra profeta Nyoo ta cha naha cuñi̱ ra nyehe ra cha nyehé nyoho vityin. Soco ña nyehe̱ ra. Ta cuñí ra cuɨñɨ ra tuhun cha chiñí nyoho vityin. Soco ña chiñi̱ ra ―catyí ra Jesús.
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Tyicuan ta chaa̱ noo ra sacuahá cuenda ley vehe ñuhu. Ta quichaha ndaca tuhun ra chi ra Jesús, Vatyi nducu nyehe ra chi ra. Ta catyí ra: ―Maestro, ¿yoso caa cunyacuvi ta cuhin nu coi noo ñayɨvɨ̱ cha ma naa ca maa?
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Tyicuan ta nacaha̱n ra Jesús, ta catyí ra: ―¿Ñáá catyí nu ley? ¿Yoso caa tuhun cha sacuahún?
26 Jesus respondeu:
27 Tyicuan ta nacaha̱n ra sacuaha cuenda ley cuan ta catyí ra: ―Catyí ley, cu̱ñi yo chi Nyoo chihin tandɨhɨ añima yo ta chihin cha nɨɨ iñi yo, ta chihin tandɨhɨ fuerza yo, ta chihin cha tandɨhɨ cha chiñi tuñi xiñi yo. Ta cu̱ñi yo chi ñáyɨvɨ tahan yo tari cha cuñí yo chi maa yo. Tyicuan caa catyí chi ―catyí ra cuan.
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Tyicuan ta catyí ra Jesús chi ra: ―Ndicha cha cahún. Tyicuan caa sa̱cuvun ta cacu añimon ta coun ñayɨvɨ̱ cha ma naa ca maa ―catyí ra Jesús.
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 Soco ra sacuaha cuenda ley cuan cuñí ra savaha ra chi ra, ta quichaha catyi tucu ra chi ra Jesús: ―¿Yóó cha cuví ñáyɨvɨ tahin? ―catyí ra.
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Tyicuan ta nacaha̱n ra Jesús, ta catyí ra: ―Noo ra quita̱ ra Jerusalén ta cuahan ra nya ñuu Jericó. Ta taha̱n ra chi ra suhu. Ta suhu̱ ra tandɨhɨ cuii maa cha nyiso̱ ra, nyacua nya sahma ra. Ta cañi̱ ra chi ra nyacua chacu̱n taxin ra chi ra. Ta sandoo̱ maa ra chi ra yucuan.
30 Jesus respondeu assim:
31 Tyicuan ta yaha̱ noo tata sutu ityi cuan. Soco cuhva cha nanyehe̱ ra chi ra catuví cuan nya sava ri yaha̱ ra.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Tyicuan ta yaha̱ tucu nonga ra cha yɨhɨ́ cuenda vehe ñuhu, cha nañí levita. Soco cha nanyehe̱ ra chi ra catuví cuan suri nya sava ri yaha̱ ra.
32 Também um
33 Tyicuan ta quichi tucu noo ra Samaria. Ta cua yaha tucu ra suri ityi cuan. Ta nanyehe̱ ra chi ra catuví yucuan, ta quichi nundahvi cuñi ra nyehe ra chi ra.
33 Mas um
34 Ta tuhva̱ ra nu catuví ra, ta quichaha saha ra tatan chi ra. Ta tyihi̱ ra aceitye ta vinu nu cahvi chi ra. Ta sahvi̱ ra noo sahma chata ra. Yaha̱ cuan ta sandaa ra chi ra burru sana ra, ta naquehe̱n ra chi ra, ta cuahan ra chihin ra nu nyaá noo vehe. Ta yucuan saha̱ cuenda ra chi ra.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Ta cha inga quɨvɨ cha cuñí cuhun ra Samaria cuan. Ta tava ra uvi tahan xuhun. Ta chaha̱ ra chi chitoho vehe cuan. Ta catyí ra chi ra: “Sa̱ha cuenda vahun chi ra ihya. Ta cu̱hvon cha cachi ra. Ta sa̱ton tatan chi ra na nduvaha ri ra. Tatu cuñí ca chi xuhun, tyiyahvi̱ mai chuun nandichi”, catyí ra. Yucuan ta cuahan ra ―catyí ra Jesús.
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 Nu ndɨhɨ̱ nacatyi̱ ra Jesús tuhun ihya, quichaha ndaca tuhun ra chi ra sacuaha cuan, ta catyí ra: ―Vaha. ¿Chichi cha uñi tahan ra cuan, nya ra cuví ra tahan ra ndahvi cuan? ―catyí ra Jesús.
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Tyicuan ta quichaha catyi ra sacuaha cuan: ―Ra cha cundahvi cuñi chi ra ―catyí ra. Tyicuan ta quichaha catyi ra Jesús: ―Cu̱ahan ta sa̱cuvi tucu yoho tyicuan caa chihin ñáyɨvɨ cha iyó tundoho chii ―catyí ra.
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Ta quehe̱n ra Jesús ityi cuahan ra. Ta chaa̱ ra noo ñuu. Ta yucuan iyó noo ñaha cha nañí Marta. Ta chaa̱ ra vehe ña.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 Ta cu Marta iyó noo cuhu ña cha nañí María. Ta cu María chicunyaa̱ ña yatyin ri chaha ra Jesús, vatyi cuɨñɨ ña tuhun cahán ra.
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 Soco cu Marta cuaha xaan tyiño nyaá sacuvi ña. Ta chaa̱ ña nu nyaá ra Jesús, ta quichaha catyí ña chi ra: ―Tata. ¿Atu ña chicá xiñi yoho vatyi cuhi sandoó maa ña chii chihin tyiño? Ca̱tyi chi ña na tyinyee ña chii ―catyí ña chi ra.
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Soco ra Jesús catyí ra chi ña: ―Marta, Marta, chicá xaan xiñun ta cutyiño xaan cuñún chihin tyiño chiña.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 Soco iyó noo tuhun cha tahán chi caca xiñi yo. Ta cu María ihya nacachi̱ ña tyiño vaha ca sacuvi ña cha tyasohó ña tuhun cahín. Ta yuhu ma cuvi tinyai chi ña ―catyí ra Jesús chi cu Marta.
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.