João 9
Jamiltepec Mixtec NT (MXT_TBL) vs NTLH
1 Cuhva cha yaha̱ ra Jesús noo nu yaha̱ ra, nyehe̱ ra chi noo ra cha cuaa nyata cacu.
1 Jesus ia caminhando quando viu um homem que tinha nascido cego.
2 Ta quichahá ndaca tuhun ra cachicá noo chihin ra Jesús chi ra: ―Maestro, ¿ñáá tuhun cha cacu cuaa ra ihya? ¿Atu cha cuenda cuatyi sɨhɨ ra ta sutu ra, o cha cuenda cuatyi maa ra? ―cacatyí ra chi ra.
2 Os seus discípulos perguntaram: — Mestre, por que este homem nasceu cego? Foi por causa dos pecados dele ou por causa dos pecados dos pais dele?
3 Ta ra Jesús nacaha̱n ra ta catyí ra: ―Ñima cuatyi maa ra, ta ni ñima cuatyi sɨhɨ ra ta sutu ra. Soco cha cuenda vatyi cuví sañaha Nyoo tunyee iñi ra chihin ra.
3 Jesus respondeu:
4 Cha nɨ ri ca cha ñicahñu, cuñí chi cha sacuvi tyiño ra cha tachi̱ chii. Vatyi vachi cha cuaa cha ma cuvi ca saha tyiño yo.
4 Precisamos trabalhar enquanto é dia, para fazer as obras daquele que me enviou. Pois está chegando a noite, quando ninguém pode trabalhar.
5 Cha nɨ ri ca cha nyaí sɨquɨ ñuhu ñayɨvɨ̱ ihya, ñuhu̱ ndichin cuenda ñáyɨvɨ iyó sɨquɨ ñuhu ñayɨvɨ̱ cuví.
5 Enquanto estou no mundo, eu sou a luz do mundo.
6 Cha yaha̱ cha catyí ra Jesús tuhun ihya, ta tyicu̱ sɨɨ ra nu ñuhú. Ta savaha̱ ra chiin nyahyu chihin sɨɨ ra ta tyaa̱ ra chɨtɨ nuu ra cuaa cuan.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu no chão, fez um pouco de lama com a saliva, passou a lama nos olhos do cego
7 Tyicuan ta catyí ra chi ra: ―Cua̱han cuanacatya nuun nya tanque Siloé cuan. ―Sɨvɨ cuan cuñí chi catyí: “Tachi̱ Chuun.” Tyicuan caa ta ra cuaa cuan chaha̱n ra chinacatya̱ ra nuu ra. Ta cuhva cha nachaa̱ ra, cha nyehe ra.
7 e disse: O cego foi, lavou o rosto e voltou vendo.
8 Tyicuan ta ñu nyicú yatyin yuvehe ra, ta ñu cha nyehe̱ chi ra cha cucuaa̱ ra ta caya̱ ra, catyí ñu: ―¿Atu ñima ra ihya cuví cha tuhva chinyaa chican caridaa? ―catyí ñu.
8 Os seus vizinhos e as pessoas que costumavam vê-lo pedindo esmola perguntavam: — Não é este o homem que ficava sentado pedindo esmola?
9 Yɨhɨ́ ñu catyí ñu: ―Ican ra. Inga ñu catyí ñu: ―Ñima ra cuví ra, soco ndacú xaan ra chi ra. Soco maa ra catyí ra: ―Ican yuhu cuví ―catyí ra.
9 — É! — diziam alguns. — Não, não é. Mas é parecido com ele! — afirmavam outros. Porém ele dizia: — Sou eu mesmo.
10 Tyicuan ta quichaha candaca tuhun ñu chi ra: ―¿Ta yoso caa cha cuví nyehun vityin? ―catyí ñu.
10 — Como é que agora você pode ver? — perguntaram.
11 Ta catyí ra: ―Ra cha nañí Jesús cuan, ican savaha̱ nyahyu ta tyaa̱ ra chɨtɨ nui ta catyí ra chii: “Cua̱han nya tanque Siloé ta nacatyon nuun.” Tyicuan ta chahi̱n. Ta cha yaha̱ nacatye nui ta nanyehi̱ ―catyí ra chi ñu.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez um pouco de lama, passou a lama nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave o rosto.” Então eu fui, lavei o rosto e fiquei vendo.
12 Tyicuan ta quichahá ndaca tuhun ñu chi ra: ―¿Nya nyaá ra cuan vityin? Ta maa ra catyí ra: ―Ña chité ―catyí ra chi ñu.
12 — Onde está esse homem? — perguntaram. — Não sei! — respondeu ele.
13 Tyicuan ta chinyaca̱ ñu chi ra cha cucuaa̱ cuan nuu ra cuví fariseo.
13 Então levaram aos fariseus o homem que havia sido cego.
14 Vatyi quɨvɨ cha savaha̱ ra Jesús nyahyu ta sanduvaha̱ ra chi ra cha cucuaa̱ cuan, quɨvɨ nyitatú yo cuvi̱.
14 O dia em que Jesus havia feito lama e curado o homem da cegueira era um sábado.
15 Yucuan chaha ra fariseo candaca̱ tuhun tucu ra chi ra yoso caa cha vatyi nanyehé ra. Ta maa ra catyí ra: ―Tyaa̱ ra nyahyu chɨtɨ nui, ta nacatye̱ ta vityin ndichin nyehí ―catyí ra chi ra.
15 Aí os fariseus também perguntaram como ele tinha sido curado. — Ele pôs lama nos meus olhos, eu lavei o rosto e agora estou vendo — respondeu o homem.
16 Tyicuan ta suhva ra fariseo cacatyí ra: ―Ra cha sacuvi̱ tyehe caa ñima ra cuenda Nyoo cuví ra, vatyi ña sahá ra ñáyɨvɨ quɨvɨ nyitatú yo ―cacatyí ra. Soco inga ra cacatyí ra: ―¿Yoso caa cha cuví sacuvi ra milagru ihya tatu ra iyó cuatyi cuví ra? ―catyí ra. Ta sɨɨn sɨɨn cha cacahan ra. Ta cacusɨɨ̱n ra.
16 Alguns fariseus disseram: — O homem que fez isso não é de Deus porque não respeita a E outros perguntaram: — Como pode um pecador fazer milagres tão grandes? E por causa disso houve divisão entre eles.
17 Ta candaca̱ tuhun tucu ra inga chaha chi ra cha cucuaa̱ cuan, ta catyí ra chi ra: ―¿Ta yoho, ñáá catyún cuenda ra cha sanduvaha̱ chɨtɨ nuun? ―catyí ra. Ta nacaha̱n ra ta catyí ra: ―Yuhu catyí vatyi noo profeta cuenda Nyoo cuví ra ―catyí ra.
17 Então os fariseus tornaram a perguntar ao homem: — Você diz que ele curou você da cegueira. E o que é que você diz dele? — Ele é um
18 Soco ra cacuví nuu chi ñu Israel ña cuñí ra chino iñi ra cha cucuaa̱ ra cuan ta vityin nyehé ra. Ta nyacua nya cha cacana̱ ra chi sɨhɨ ra ta chi sutu ra cha nduvaha̱ cuan.
18 Os líderes judeus não acreditavam que ele tinha sido cego e que agora podia ver. Por isso chamaram os pais dele
19 Ta candaca̱ tuhun ra chi ñu, ta catyí ra: ―¿Atu ican ra ihya cha cuví sehe ndo cha catyí ndo tyi cuaá ra ta cacu̱ ra? ¿Yoso caa cha cuví nyehe ra vityin? ―catyí ra.
19 e perguntaram: — Esse homem é filho de vocês? Vocês dizem que ele nasceu cego. E como é que agora ele está vendo?
20 Ta nacaha̱n sutu ra ta sɨhɨ ra ta catyí ñu: ―Chitó ndi vatyi ican ra ihya cuví sehe ndi. Ta cuaá ra nyata cacu̱ ra.
20 Os pais responderam: — Sabemos que ele é nosso filho e que nasceu cego.
21 Soco ña chitó ndi ñáá tuhun cha cuví nyehe ra vityin. Ta ni ña chitó ndi yóó cha sanduvaha̱ chɨtɨ nuu ra. Nda̱ca tuhun ndo chi maa ra. Cha iyó cuiya ra. Ta cuví nacatyi maa ra chi ndo ―catyí ñu chi ra.
21 Mas não sabemos como é que ele agora pode ver e não sabemos também quem foi que o curou. Ele é maior de idade; perguntem, e ele mesmo poderá explicar.
22 Sutu ra sɨhɨ ra catyí ñu tyehe caa cha cuenda cha yuhví ñu chi ra cacuví nuu chi ñu Israel, vatyi cha catyihi̱ tahan ra tuhun vatyi cutava ñehe ra chi ñu vehe ñuhu, yóó ri ñu cha catyí vatyi ra Jesús cuví Cristo.
22 Os pais disseram isso porque estavam com medo, pois os líderes judeus tinham combinado expulsar da sinagoga quem afirmasse que Jesus era o Messias .
23 Yucuan chaha catyi̱ ñu: “Cha ñihi ra. Nda̱ca tuhun ndo chi maa ra.”
23 Foi por isso que os pais disseram: “Ele é maior de idade; perguntem a ele.”
24 Tyicuan ta canacana̱ tucu ra chi ra cha cucuaa̱ cuan inga chaha. Ta cacatyí ra chi ra: ―Chihin nuu Nyoo ca̱tyi cha ndicha chi ndi. Vatyi nyuhu chitó ndi tyi rayɨɨ cuan, ra iyó cuatyi cuví ra ―cacatyí ra.
24 Então os líderes judeus chamaram pela segunda vez o homem que tinha sido cego e disseram: — Jure por Deus que você vai dizer a verdade. Nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Tyicuan ta nacaha̱n ra cha cucuaa̱ cuan ta catyí ra: ―Yuhu ña chité tatu ra iyó cuatyi cuví ra, o ñima. Soco noo ri cha chité vatyi yuhu cucuai̱, ta vityin ndichin nyehí ―catyí ra.
25 Ele respondeu: — Se ele é pecador, eu não sei. De uma coisa eu sei: eu era cego e agora vejo!
26 Ta candaca tuhu̱n tucu ra chi ra inga chaha ta catyí ra: ―¿Ñáá cha sacuví ra chuun? ¿Yoso caa sacuvi̱ ra ta nanyehún? ―cacatyí ra chi ra.
26 — O que foi que ele fez a você? Como curou você da cegueira? — tornaram a perguntar.
27 Ta catyí ra: ―Cha catyi̱ chi ndo, ta ña quichahá ndo chii. ¿Ñáá tuhun cha cuñí ndo cha catyi inga chaha? ¿Atu cuñí tucu nyoho cunyicon ndo chi ra?
27 O homem respondeu: — Eu já disse, e vocês não acreditaram. Por que querem ouvir isso outra vez? Por acaso vocês também querem ser seguidores dele?
28 Tyicuan ta cacaha̱n ra chi ra, ta catyí ra: ―Yoho yɨhún cuenda ra, soco nyuhu cuenda ra Moisés yɨhɨ́ ndi.
28 Então eles o xingaram e disseram: — Você é que é seguidor dele! Nós somos seguidores de Moisés.
29 Nyuhu chitó ndi tyi Nyoo caha̱n chihin ra Moisés. Soco ra cuan, ña chitó ndi nya quita̱ ra ―cacatyí ra.
29 Sabemos que Deus falou com Moisés; mas este homem, nós nem mesmo sabemos de onde ele é.
30 Tyicuan ta nacaha̱n ra cucuaa̱ cuan ta catyí ra: ―¡Ñana vaha cha cuví ihya! Nyoho ña chitó ndo nya quita̱ ra, ta chi yuhu sananyehe̱ ra.
30 Ele respondeu: — Que coisa esquisita! Vocês não sabem de onde ele é, mas ele me curou.
31 Chitó vaha yo vatyi Nyoo ña tyasohó ra nu chicán ra iyó cuatyi. Soco ra cha sacahnú chi ra ta sacuví cuhva cuñí ra, tyasohó Nyoo nu chicán ra cuan.
31 Sabemos que Deus não atende pecadores, mas ele atende os que o respeitam e fazem a sua vontade.
32 Ni noo chaha ta cuɨñɨ ca yo vatyi iyó noo ra sananyehe̱ chi noo ra cuaá nyata cacu̱.
32 Desde que o mundo existe, nunca se ouviu dizer que alguém tivesse curado um cego de nascença.
33 Tyehe ta ra ihya ta ñima cuenda Nyoo vachí ra, ñahri cha cuví sacuvi ra ―catyí ra chi ra.
33 Se esse homem não fosse enviado por Deus, não teria podido fazer nada.
34 Tyicuan ta cacatyí ra chi ra: ―Yoho ra iyó cuatyi cuvún nyata cacu̱n. ¿Ta cuñún sañahu̱n chi nyuhu? ―cacatyí ra. Ta catava̱ ñehe ra chi ra vehe ñuhu.
34 Eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e é você que quer nos ensinar? E o expulsaram da sinagoga.
35 Ra Jesús chitó ra vatyi catava̱ ñehe ra chi ra cucuaa̱ cuan vehe ñuhu. Ta cuhva cha nañihi̱ ra chi ra ta catyí ra chi ra: ―¿Atu chinó iñi yoho chi Rayɨɨ cha quichi nya gloria? ―catyí ra chi ra.
35 Jesus ficou sabendo que tinham expulsado o homem da sinagoga . Foi procurá-lo e, quando o encontrou, perguntou:
36 Ta nacaha̱n ra ta catyí ra: ―Tata, ca̱tyi chii, yóó ra cuví ra vatyi chino iñi chi ra ―catyí ra chi ra.
36 Ele respondeu: — Senhor, quem é o Filho do Homem para que eu creia nele?
37 Ta ra Jesús catyí ra: ―Cha nyehu̱n chi ra. Ta ican ra ndatuhún chuhun ―catyí ra chi ra.
37 Jesus disse:
38 Tyicuan ta chicuiñi̱ chɨtɨ ra chaha ra Jesús ta catyí ra chi ra: ―Chinó iñi chuun, Sutu Mañi yuhu ―catyí ra chi ra Jesús.
38 — Eu creio, Senhor! — disse o homem. E se ajoelhou diante dele.
39 Ta ra Jesús catyí ra: ―Yuhu vachí vatyi catyi cha caá añima ñáyɨvɨ iyó sɨquɨ ñuhu ñayɨvɨ̱ ihya. Vatyi ñu cuaa, ñu ña chitó tuhun Nyoo cunanyehe ñu vatyi cucava tuhun Nyoo añima ñu. Ta ñu cuñí maa tyi ndichin nyehe tyi catyí ñu tyi chitó ñu tuhun Nyoo, coto ñu tyi cuaa ñu tyi ña chinó iñi ñu chii ―catyí ra Jesús.
39 Então Jesus afirmou:
40 Tyicuan ta suhva ra cuví fariseo cha nyicú yucuan chiñi̱ ra cha caha̱n ra Jesús, ta catyí ra chi ra: ―¿Atu cuaa tucu nyuhu ñandɨhɨ? ―catyí ra.
40 Alguns fariseus que estavam com ele ouviram isso e perguntaram: — Será que isso quer dizer que nós também somos cegos?
41 Tyicuan ta catyí ra Jesús chi ra: ―Tyehe ta cuaa nyoho, nɨcohón nuu ndo tyi chiñuhú tuhun Nyoo chi ndo, ta ma coo cuatyi ndo. Soco vatyi catyí ndo tyi nyehé ndo ta chitó ndo, yucuan chaha ndoó cuatyi sɨquɨ ndo ―catyí ra chi ra.
41 — Se vocês fossem cegos, não teriam culpa! — respondeu Jesus. — Mas, como dizem que podem ver, então continuam tendo culpa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.