Mateus 5
mri2012 (MRI2012) vs ARC
1 Ā, i tōna kitenga i te whakaminenga, ka haere ia ki runga ki te maunga; ā, nō ka noho ia, ka haere āna ākonga ki a ia,
1 Jesus, vendo a multidão, subiu a um monte, e, assentando-se, aproximaram-se dele os seus discípulos;
2 nā, ka puaki tōna māngai, ā, ka whakaako ia i a rātou, ka mea:
2 e, abrindo a boca, os ensinava, dizendo:
3 “Ka koa te hunga he rawakore nei te wairua;
3 Bem-aventurados os pobres de espírito, porque deles é o Reino dos céus;
4 Ka koa te hunga e tangi ana;
4 bem-aventurados os que choram, porque eles serão consolados;
5 Ka koa te hunga ngākau māhaki;
5 bem-aventurados os mansos, porque eles herdarão a terra;
6 Ka koa te hunga e hiakai ana,
6 bem-aventurados os que têm fome e sede de justiça, porque eles serão fartos;
7 Ka koa te hunga tohu tangata;
7 bem-aventurados os misericordiosos, porque eles alcançarão misericórdia;
8 Ka koa te hunga ngākau mā;
8 bem-aventurados os limpos de coração, porque eles verão a Deus;
9 Ka koa te hunga hohou rongo;
9 bem-aventurados os pacificadores, porque eles serão chamados filhos de Deus;
10 Ka koa te hunga e whakatoia ana mō te tika;
10 bem-aventurados os que sofrem perseguição por causa da justiça, porque deles é o Reino dos céus;
11 “Ka koa koutou ina tāwai rātou i a koutou, ina whakatoi, ina puaki i a rātou ngā kupu kino katoa mō koutou, he mea teka, he whakaaro hoki ki ahau.
11 bem-aventurados sois vós quando vos injuriarem, e perseguirem, e, mentindo, disserem todo o mal contra vós, por minha causa.
12 Kia hari, kia whakamanamana; he rahi hoki te utu mō koutou i te rangi; he pēnei hoki tā rātou whakatoi i ngā poropiti i mua i a koutou.”
12 Exultai e alegrai- porque é grande o vosso galardão nos céus; porque assim perseguiram os profetas que
13 “Ko koutou te tote o te whenua; otirā, ki te hemo te hā o te tote, mā te aha e whai tikanga tote ai? Heoi anō tōna painga, nā, ka ākiritia ki waho, ka takahia e ngā tāngata.
13 Vós sois o sal da terra; e, se o sal for insípido, com que se há de salgar? Para nada mais presta, senão para se lançar fora e ser pisado pelos homens.
14 “Ko koutou te whakamārama o te ao. E kore e ngaro te pā e tū ana i runga i te maunga.
14 Vós sois a luz do mundo; não se pode esconder uma cidade edificada sobre um monte;
15 E kore hoki e tahuna te rama, e whakatūria ki raro o te mēhua, engari, ki runga ki te tūranga; ā, ka tīaho ki ngā tāngata katoa i roto i te whare.
15 nem se acende a candeia e se coloca debaixo do alqueire, mas, no velador, e dá luz a todos que estão na casa.
16 Waihoki, kia tīaho tō koutou mārama ki te aroaro o ngā tāngata, kia kite ai rātou i ā koutou hanga pai, kia whakakorōria ai i tō koutou Matua i te rangi.”
16 Assim resplandeça a vossa luz diante dos homens, para que vejam as vossas boas obras e glorifiquem o vosso Pai, que
17 “Kei mea koutou i haere mai ahau ki te whakakāhore i te ture, i ngā poropiti rānei; kīhai ahau i haere mai ki te whakakāhore, engari, ki te whakatutuki.
17 Não cuideis que vim destruir a lei
18 He tino pono hoki tāku e mea nei ki a koutou, pahemo noa te rangi me te whenua, e kore tētahi tongi, tētahi tohu rānei o te ture e pahemo, kia rite katoa rā anō.
18 Porque em verdade vos digo que, até que o céu e a terra passem, nem um jota ou um til se omitirá da lei sem que tudo seja cumprido.
19 Nā, ki te whakakāhore tētahi i tētahi mea iti rawa o ēnei kupu ako, ā, ka ako i ngā tāngata kia pērā, ka kīia ia ko te iti rawa i te rangatiratanga o te rangi; engari, Ki te whakaritea e tētahi, ki te whakaakona, ka kīia ia he nui i te rangatiratanga o te rangi.
19 Qualquer, pois, que violar um destes menores mandamentos e assim ensinar aos homens será chamado o menor no Reino dos céus; aquele, porém, que
20 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, ki te kore e nui ake tā koutou mahi tika i tā ngā karaipi rātou ko ngā Parihi, e kore rawa koutou e tapoko ki te rangatiratanga o te rangi.”
20 Porque vos digo que, se a vossa justiça não exceder de modo nenhum entrareis no Reino dos céus.
21 “Kua rongo koutou, i kōrerotia ki ngā tūpuna, ‘Kaua e patu tangata’; ā, ‘ki te patu tangata tētahi, ka tau te hē ki a ia.’
21 Ouvistes que foi dito aos antigos: Não matarás; mas qualquer que matar será réu de juízo.
22 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te riri noa tētahi ki tōna teina, ka tau te hē ki a ia; ā, ki te mea tētahi ki tōna teina, ‘Wairangi!’ ka tika kia komititia. Nā, ki te mea tētahi, ‘Pōauau!’ ka tika mōna te kāpura o Kehena.
22 Eu, porém, vos digo que qualquer que, sem motivo, se encolerizar contra seu irmão será réu de juízo, e qualquer que chamar a seu irmão de raca será réu do Sinédrio; e qualquer que réu do fogo do inferno.
23 “Nā reira, ki te mauria e koe tāu whakahere ki te āta, ā, ka mahara i reira i hara koe ki tōu hoa;
23 Portanto, se trouxeres a tua oferta ao altar e aí te lembrares de que teu irmão tem alguma coisa contra ti,
24 waiho tāu whakahere i reira, i mua o te āta, ā, haere, mātua houhia te rongo ki tōu teina, ka haere ai, ka mau ai i tāu whakahere.
24 deixa ali diante do altar a tua oferta, e vai reconciliar-te primeiro com teu irmão, e depois vem, e apresenta a tua oferta.
25 “Kia hohoro te whakarite i tā kōrua kōrero ko tōu hoa tauwhāinga, i a kōrua anō i te ara, kei tukua koe e te hoa tauwhāinga ki te kaiwhakawā, ā, ka tukua e te kaiwhakawā ki te kātipa, ā, ka makā koe ki te whare herehere.
25 Concilia-te depressa com o teu adversário, enquanto estás no caminho com ele, para que não aconteça que o adversário te entregue ao juiz, e o juiz te entregue ao oficial, e te encerrem na prisão.
26 He pono tāku e mea atu nei ki a koe, E kore rawa koe e puta i reira, kia utua rā anō te pātene whakamutunga.”
26 Em verdade te digo que, de maneira nenhuma, sairás dali, enquanto não pagares o último ceitil.
27 “Kua rongo koutou, i kōrerotia, ‘Kaua e pūremu.’
27 Ouvistes que foi dito aos antigos: Não cometerás adultério.
28 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te titiro tētahi ki te wahine, he hiahia ki a ia, kua pūremu kē ia ki a ia i roto i tōna ngākau.
28 Eu porém, vos digo que qualquer que atentar numa mulher para a cobiçar já em seu coração cometeu adultério com ela.
29 Ki te hē koe i tōu kanohi matau, tīkarohia, makā atu; he pai kē hoki ki a koe ki te ngaro tētahi wāhi ōu, ā, ka kore e makā tōu tinana katoa ki Kehena.
29 Portanto, se o teu olho direito te escandalizar, arranca-o e atira-o para longe de ti, pois te é melhor que se perca um dos teus membros do que todo o teu corpo seja lançado no inferno.
30 Ki te hē anō hoki koe i tōu ringa matau, pōutoa, makā atu; he pai kē ki te mate tētahi wāhi ōu, ā, ka kore e makā tōu tinana katoa ki Kehena.”
30 E, se a tua mão direita te escandalizar, corta-a e atira-a para longe de ti, porque te é melhor que um dos teus membros se perca do que todo o teu corpo seja lançado no inferno.
31 “I kōrerotia anō, ‘Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, me hoatu ki a ia tētahi pukapuka whakarere.’
31 Também foi dito: Qualquer que deixar sua mulher, que lhe dê carta de desquite.
32 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, hāunga mō te take moepuku, e mea ana ia i te wahine kia pūremu; ā, ki te mārena tētahi i te wahine i whakarērea, e pūremu ana ia.”
32 Eu, porém, vos digo que qualquer que repudiar sua mulher, a não ser por causa de prostituição, faz que ela cometa adultério; e qualquer que casar com a repudiada comete adultério.
33 “Kua rongo anō koutou, i kōrerotia ki ngā tūpuna, ‘Kaua e oati teka, engari, me whakamana āu oati ki te Ariki.’
33 Outrossim, ouvistes que foi dito aos antigos: Não perjurarás, mas cumprirás teus juramentos ao Senhor.
34 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Kaua rawa tētahi mea e oatitia; kaua te rangi, ko tō te Atua torōna hoki ia,
34 Eu, porém, vos digo que, de maneira nenhuma, jureis nem pelo céu, porque é o trono de Deus,
35 kaua hoki te whenua, ko te tūranga hoki tērā o ōna waewae, kaua hoki a Hiruhārama; ko te pā hoki tērā o te Kīngi nui.
35 nem pela terra, porque é o escabelo de seus pés, nem por Jerusalém, porque é a cidade do grande Rei,
36 Kaua anō e oatitia tōu mātenga, e kore hoki e āhei i a koe te mea kia mā tētahi makawe, kia mangu rānei.
36 nem jurarás pela tua cabeça, porque não podes tornar um cabelo branco ou preto.
37 Erangi, ko tēnei hei kupu mā koutou, ‘Āe, āe’; ‘Kāhore, kāhore’; nō te mea ki te maha atu i ēnā, nō te kino.”
37 Seja, porém, o vosso falar: Sim, sim; não, não, porque o que passa disso é de procedência maligna.
38 “Kua rongo koutou i kōrerotia, ‘He kanohi mō te kanohi, he niho mō te niho.’
38 Ouvistes que foi dito: Olho por olho e dente por dente.
39 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Kaua e whakauaua atu ki te kino; erangi, ki te pākia tōu pāpāringa matau e tētahi, whakaangahia atu hoki tērā ki a ia.
39 Eu, porém, vos digo que não resistais ao mal; mas, se qualquer te bater na face direita, oferece-lhe também a outra;
40 Ā, ki te mea tētahi kia whakawākia koe, ka tangohia tōu koti, tukua atu hoki tōu ngeri ki a ia.
40 e ao que quiser pleitear contigo e tirar-te a vestimenta, larga-lhe também a capa;
41 Ā, ki te tonoa koe e tētahi kia haere kotahi te māero, kia rua āu e haere tahi ai me ia.
41 e, se qualquer te obrigar a caminhar uma milha, vai com ele duas.
42 Hoatu ki te tangata e tono mea ana i a koe, kaua hoki e tahuri kē i te tangata e mea ana ki te taonga tārewa i a koe.”
42 Dá a quem te pedir e não te desvies daquele que quiser que lhe emprestes.
43 “Kua rongo koutou i kōrerotia, ‘Kia aroha ki tōu hoa tata, kia kino hoki ki tōu hoa whawhai.’
43 Ouvistes que foi dito: Amarás o teu próximo e aborrecerás o teu inimigo.
44 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Arohaina ō koutou hoa whawhai, manaakitia te hunga e kanga ana i a koutou, kia pai te mahi ki te hunga e kino ana ki a koutou, me īnoi hoki mō te hunga e whakawhiu ana i a koutou, e whakatoi ana i a koutou;
44 Eu, porém, vos digo: Amai a vossos inimigos, bendizei os que vos maldizem, fazei bem aos que vos odeiam e orai pelos que vos maltratam e vos perseguem,
45 kia tupu ai koutou hei tamariki mā tō koutou Matua i te rangi; e mea nei hoki ia i tōna rā kia whiti ki te hunga kino, ki te hunga pai, kia ua hoki te ua ki te hunga tika, ki te hunga hē.
45 para que sejais filhos do Pai que porque faz que o seu sol se levante sobre maus e bons e a chuva desça sobre justos e injustos.
46 Ki te aroha hoki koutou ki te hunga e aroha ana ki a koutou, he aha te utu e riro i a koutou? Kāhore ianei ngā pupirikana e pēnā?
46 Pois, se amardes os que vos amam, que galardão tereis? Não fazem os publicanos também o mesmo?
47 Ā, ki te oha koutou ki ō koutou tēina anake, he aha tā koutou mahi i nui ake i tā ētahi? Kāhore ianei ngā tauiwi e pēnā hoki?
47 E, se saudardes unicamente os vossos irmãos, que fazeis de mais? Não fazem os publicanos também assim?
48 Nā, kia tika koutou, kia pērā me tō koutou Matua i te rangi e tika ana.”
48 Sede vós, pois, perfeitos, como é perfeito o vosso Pai, que
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.