Mateus 25
Le'ec Ada' U T'an A Dios A Tumulbene (MOPNT) vs VC
1 —Pues te'i. Le'ec biqui ti walac u tücaa' a Dioso, c'üs quet etel diez tuul ix chu'u. U bensajoo' u lampara a jujun tuulu. Binoo' u cümü' aj tz'ocolbeele,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 —Cinco tuul ix chu' abe'e, ma' seeboo' u yooli. Ulaac' a cinco tuulu, seeboo' u yool,— cu t'an a Jesusu.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 —Le'ec ca' u bensajoo' u lampara a cinco tuul a ma' seeboo' u yoolo, ma' u bensajoo' u chucaan u ba'al u lampara,— cu t'an a Jesusu.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 —Le'ec a seeboo' u yoolo, u bensajoo' u chucaan u ba'al u lamparaja,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 —Top xanaji aj tz'ocolbeele. Emoo' u wüyül a diez tuul ti ix chu'u.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Uchi jun p'eel a t'an chumuc ac'ü'. “U'ye'ex, watac aj tz'ocolbeele. Ca' xique'ex a c'ümü,” cu t'an a t'ana,— cu t'an a Jesusu.
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 —Lic'oo' tulacaloo' ix chu' abe'e. U yutzquintajoo' u lampara,— cu t'an a Jesusu.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 —“Tz'a to'on tz'etz'eecac u ba'al a lamparaje'ex. A to'ono, tan tun u tupul,” cu t'anoo' a cinco tuul a ma' seeboo' u yool ti'ijoo' a seeboo' u yoolo,— cu t'an a Jesusu.
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 —“Ma' yan biqui ti tz'eec te'ex. Uchac ma' tu chucultal a to'ono. Ca' xique'ex a q'uexe' a te'ex ich conol,” cu t'anoo' ti'i a ma' seeboo' u yoolo,— cu t'an a Jesusu.
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 —Le'ec ti que'enoo' u q'uexe' a ti'iji, udi aj tz'ocolbeele. Le'ec a listojoo'o, ocoo' ti quet etel aj tz'ocolbeel ti janal. C'ülbi a puertaja,— cu t'an a Jesusu.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 —Pachili, udoo' ix chu' a binoo' u q'uexe' u ba'al u lamparaja. “Noochil, noochil, jebe to'on a puertaja,” cu t'anoo' ix chu' abe'e,— cu t'an a Jesusu.
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 —“Tan in wadic te'ex u jajil. Ma' in weel maque'ex inche'exe,” cu t'an ti'ijoo' ix chu' abe' ti uchi u nuuc,— cu t'an a Jesusu.
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 —U men bel u ca'a ti uchul ti baalo', tan in wadic te'ex. Cününte'ex a bajil. Ma' a weele'ex c'u' ti q'uinil ma'ax c'u' ti horajil in ca' udel inen a yanajeen ti cristianojil,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 —Pues te'i. Le'ec biqui ti walac u tücaa' a Dioso, c'üs quet etel a winic a bel u ca'a ti naach y ca' usc'al u ca'a tu q'uinil. Le'ec ti ma'ax to xi'iqui, u püyajoo' u yaj meyaj. U tz'aj ti'ijoo' a jujun tuul u taq'uin ca' u meyajtoo',— cu t'an a Jesusu.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 —Ti'i a jun tuulu, u tz'aj cinco mil p'eel a taq'uini. Ti'i ulaac' a jun tuulu, u tz'aj dos mil. Ti'i ulaac'a, u tz'aj mil. Tz'abi ti'ijoo' tu p'is jabix a pataloo' u meyajteje, ca' tun bini a winiqui,— cu t'an a Jesusu.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 —Pues te'i. Le'ec aj meyaj u c'ümaj a cinco mil p'eel a taq'uini, bini ti jomol ti men negocio. U naaltaj ulaac' a cinco mil p'eel a taq'uini,— cu t'an a Jesusu.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 —Baalo' ilic u betaj aj meyaj u c'ümaj a dos mil p'eel a taq'uini. U naaltaj ulaac' a dos mil,— cu t'an a Jesusu.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 —C'u' betiqui, aj meyaj u c'ümaj a mili, ma' uchi u meyaj etel. U paantaj a ch'e'ene. Te'i u mucaj u taq'uin u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 —Pues te'i. Yaab q'uin xanaji u tz'uliloo' aj meyaj abe'e, ca' tun usc'aji tucaye'il. U püyajoo' u yaj meyaj ti'i ca' u yila' c'u' u betajoo' etel u taq'uin,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 —Le'ec a tz'abi ti'i a cinco mil p'eel a taq'uini, c'ochi etel u tz'ulil. U talesaj a taq'uin a tz'abi ti'i etel u chucaan a cinco mili. “Noochil, a tz'aj ten cinco mil p'eel a taq'uini, y jeda' cinco mil p'eel u naal,” cu t'an ti'i u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 —“Incheche, walac a betic a qui'i. Noj-ooltzilech ti meyaj. Qui' a betaj tene. A betaj a qui' etel a tz'etz'eeque, mentücü, bel in quin tz'aa' ti nooch u wichil a meyaj. Oquen a c'ümü' a qui' tin wetel,” cu t'an u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 —Le'ec a tz'abi ti'i a dos mil p'eel a taq'uini, c'ochi etel u tz'ulil. “Noochil, a tz'aj ten dos mil p'eel a taq'uini, y jeda' dos mil p'eel u naal,” cu t'an ti'i u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 —“Incheche, walac a betic a qui'i. Noj-ooltzilech ti meyaj. Qui' a betaj tene. A betaj a qui' etel a tz'etz'eeque, mentücü, bel in quin tz'aa' ti nooch u wichil a meyaj. Oquen a c'ümü' a qui' tin wetel,” cu t'an u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 —Le'ec a tz'abi ti'i a mil p'eel a taq'uini, c'ochi etel u tz'ulil. “Noochil, in weel ti ma' ta'ach a ch'a'ic u yotzilil a maca. Walac a jochic c'u' a ma' a püc'aja. Walac a ch'a'ic u wich a püc'aal a ma' a wuustaji,” cu t'an ti'i u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 —“U men baala' a na'ata, saaquen tech. Bineen in mucu' ich lu'um a taq'uin a tz'aj tene. Jeda' a boon a taq'uin a teche,” cu t'an ti'i u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 —“Top c'asech. Top sacanech,” cu t'an u tz'ulil ti'i u yaj meyaj. “A weel ti walac in jochic c'u' a ma' in püc'aj. A weel ti walac in molic u wich a püc'aal a ma' in wuustaji,” cu t'an ti'i u yaj meyaj,— cu t'an a Jesusu.
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 —“A tz'aj cuchi in taq'uin ti maanil ti'i ca' yanac u naal,” cu t'an u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 —“Toco ti'i a taq'uini. Tz'a ti'i a uchi u naal cinco mil yoc'ol a cinco mil p'eel a taq'uini,” cu t'an u tz'ulil,— cu t'an a Jesusu.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 —Yan u yuchul ti baalo' u men mac a yanaji ti'i ti yaaba, bel u ca'a tz'abül ti'i u chucaan ti mas yaab. Le'ec mac a ma' yanaji ti'i ma'ax tz'etz'eec u chucaana, tocbol u ca'a ti'i c'u' a yan ti'iji,— cu t'an a Jesusu.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 —“Ma'ax c'u' aj beel aj meyaj ada'a. Pulu pach naj ichil a ac'ü'ü. Te'i beloo' u ca'a ti oc'ol a cristianojo. Jürütlemacoo' xan u ca'a u coj u men u yajil,” cu t'an u tz'ulil— cu t'an a Jesusu.
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 —Pues te'i. Inene, yanajeen ti cristianojil. Le'ec ca' uduquen tucaye'il, udel in ca'a etel in yanil. Udel in ca'a etel tulacaloo' u yaj xa'num a Dios ti ca'ana. Ti a q'uin abe'e, udel in ca'a ti tintal ti reyil ti tücaa',— cu t'an a Jesusu.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 —Bel u ca'a much'quinbil tulacaloo' a cristiano tin taan. Bel in quin jüpoo' tu bajil jabix ti walac u jüpbüloo' a carnero etel a cabro tu bajil u men u yaj cananili,— cu t'an a Jesusu.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 —Le'ec a jun muuch' a cristianojo, jabix a carnero abe'e, bel in quin tz'aa' tin waj toj tin waj seeb c'ü'. Le'ec ulaac' a jun muuch'u, jabix a cabrojo, bel in quin tz'aa' tu junal tin tzeel,— cu t'an a Jesusu.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 —Reyen ti a q'uin abe'e. Bel in quin wadü' ti'ijoo' a que'en tin waj toj tin waj seeb c'ü'ü: “Qui'qui't'anbe'ex u men in Tat. C'üme'ex a cuuchile'ex tu cuenta a Dioso. Taac'a'an te'ex le'ec ti yaax yanaji a yoc'olcaba,” quenac ti'ijoo' a que'en tin waj toj tin waj seeb c'ü',— cu t'an a Jesusu.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 —“Le'ec ti wi'ijene, a tz'aje'ex ten in janal. Le'ec ti uc'ajene, a tz'aje'ex ten in wuc'ul. Le'ec ti ma'ax mac u yeel in wichi, a tz'aje'ex ten in posado,” quenac ti'ijoo',— cu t'an a Jesusu.
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 —“Le'ec ti ma' yan in noc'o, a tz'aje'ex ten. Le'ec ti c'oja'anene, a waantajene'ex. Le'ec ti que'enen ti presojili, a sutintajen,” quenac ti'ijoo' a que'en tin waj toj tin waj seeb c'ü',— cu t'an a Jesusu.
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 —Baala' tu nuuctiquenoo' a toj u na'at abe'e: “Noochil, ¿biq'uini ca' ti wilajech ti wi'ijech y ti tzeentajech? ¿Biq'uini ca' ti wilajech ti uc'ajech y ti tz'aj tech a wuc'ul?
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 ¿Biq'uini ca' ti wilajech ti ma' eeltzilech y ti tz'aj a posado? ¿Biq'uini ca' ti wilajech ti ma' yan a noc' y ti tz'aj a noc'?
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 ¿Biq'uini ca' ti wilajech ti c'oja'anech wa que'enech ti presojil y talo'on ti sutintech?” cu t'anacoo' ten a tojoo' u na'ata,— cu t'an a Jesusu.
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 —“Tan in wadic te'ex u jajil. Le'ec ca' a betaje'ex a baalo' ti'i jun tuul in hermano a ca'ax jumpul ma' yan u yanili, a betaje'ex ilic a baalo' ten,” quenac ti'ijoo' a que'enoo' tin waj toj tin waj seeb c'ü' ti que'enen ti reyil,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 —Pachili, bel in quin wadü' ti'ijoo' ulaac' a jun muuch'u: “Joq'uene'ex tin tzeel. Pula'ane'ex. Ca' xique'ex ichil a c'aac' a ma' yan q'uin u tupulu. Utzquinaja'an a c'aac' abe' ti'ijoo' a quisin u yet'ocoo' u yaj xa'num,” quenac ti'ijoo' ulaac' a jun muuch' abe'e,— cu t'an a Jesusu.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 —“Le'ec ti wi'ijene, ma' a tz'aje'ex ten in janal. Le'ec ti uc'ajene, ma' a tz'aje'ex ten in wuc'ul.
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 Le'ec ti ma'ax mac u yeel in wichi, ma' a tz'aje'ex ten in posado. Le'ec ti ma' yan in noc'o, ma' a tz'aje'ex ten. Le'ec ti c'oja'anene, wa que'enen ti presojili, ma' a sutintajene'ex,” quenac ti'ijoo' ulaac' a jun muuch' abe'e,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 —Baalo' ilic tu nuuctiquenoo' ala'oo'o: “Noochil, ¿biq'uini ca' ti wilajech ti wi'ijech, wa ti uc'ajech, wa ti ma' yan a cuuch, wa ti ma' yan a noc' wa ti c'oja'anech, wa ti que'enech ti presojil y ma' ti waantajech?” cu t'anacoo' ten,— cu t'an a Jesusu.
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 —“Tan in wadic te'ex u jajil. Le'ec ti ma' a betaje'ex a baalo' ti'i jun tuul in hermano a ca'ax jumpul ma' nooch u wichil u meyaja, ma'ax a betaje'ex a baalo' tene,” quenac ti'ijoo',— cu t'an a Jesusu.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 —Beloo' u ca'a ala'oo' u bo'too' u sip'il ichil a yaj a ma' yan q'uin u jobolo. C'u' betiqui, a tojoo' u na'ata, beloo' u cu c'ümü' a cuxtal a ma' yan q'uin u jobolo,— cu t'an a Jesus ti'ijoo' u yaj cambala.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.