Mateus 5
El Nuevo Testamento en el Mixteco de Ayutla (MIY) vs NVI
1 Te̱ kii̱ꞌ ni̱ xi̱ni̱ Jesús ne̱ yivi̱ꞌ kuaꞌa̱ꞌ kooꞌ chukuuꞌ ja̱a̱nꞌ ndii, ni̱ ka̱a̱ a̱ i̱i̱n tindu̱ꞌ, te̱ ni̱ xi̱ku̱nduꞌu̱ꞌ a̱ i̱kanꞌ. Te̱ ni̱ ku̱ya̱ti̱n te̱ nda̱ꞌaꞌ xaꞌa̱ꞌ a̱ nuu̱ꞌ a̱.
1 Vendo as multidões, Jesus subiu ao monte e se assentou. Seus discípulos aproximaram-se dele,
2 Te̱ ni̱ xa̱ꞌaꞌ saniaꞌá ña̱ꞌaꞌ a̱ kaꞌán a̱ ndii:
2 e ele começou a ensiná-los, dizendo:
3 ―Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ ndaꞌvi kuuꞌ nimá nuu̱ꞌ a̱, sa̱kanꞌ ña̱ xaꞌndia chuunꞌ a̱ nimá ni̱a̱.
3 "Bem-aventurados os pobres em espírito, pois deles é o Reino dos céus.
4 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ suchiꞌ i̱ni̱, sa̱kanꞌ ña̱ sa̱kiꞌví ña̱ꞌaꞌ a̱.
4 Bem-aventurados os que choram, pois serão consolados.
5 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ maso, sa̱kanꞌ ña̱ na̱ti̱i̱n ni̱a̱ ñu̱ꞌuꞌ i̱i̱n yivi̱ꞌ yoꞌoꞌ ku̱ndu̱u̱ ña̱ꞌa̱ ni̱a̱.
5 Bem-aventurados os humildes, pois eles receberão a terra por herança.
6 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ kuní va̱ ña̱ ko̱o̱ ña̱ nda̱ku i̱i̱n yivi̱ꞌ nde̱e̱ naa xaaꞌ a̱ kii̱ꞌ xiꞌí va̱ e̱ꞌ so̱ko̱ te̱ ichí va̱ tu̱ i̱ni̱ e̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ sa̱ndaꞌni ña̱ꞌaꞌ a̱ xiinꞌ ña̱ nda̱ku.
6 Bem-aventurados os que têm fome e sede de justiça, pois serão satisfeitos.
7 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ kuvita i̱ni̱ xaꞌa̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ ku̱vi̱ta tu̱ i̱ni̱ ña̱ ja̱a̱nꞌ xaꞌa̱ꞌ ni̱a̱.
7 Bem-aventurados os misericordiosos, pois obterão misericórdia.
8 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ ya̱a̱ nimá nuu̱ꞌ a̱, sa̱kanꞌ ña̱ ku̱ni̱ nuu̱ꞌ ña̱ꞌaꞌ ni̱a̱.
8 Bem-aventurados os puros de coração, pois verão a Deus.
9 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ chindieeꞌ ne̱ yivi̱ꞌ te̱ ku̱ndi̱e̱e̱ mani̱ꞌ ni̱a̱, sa̱kanꞌ ña̱ ku̱na̱niꞌ ni̱a̱ siꞌe̱ a̱.
9 Bem-aventurados os pacificadores, pois serão chamados filhos de Deus.
10 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ne̱ mi̱iꞌ kuuꞌ ne̱ yivi̱ꞌ xiinꞌ xaꞌa̱ꞌ a̱ ña̱ xachuunꞌ nda̱ku ni̱a̱, sa̱kanꞌ ña̱ xaꞌndia chuunꞌ a̱ nimá ni̱a̱.
10 Bem-aventurados os perseguidos por causa da justiça, pois deles é o Reino dos céus.
11 ’Sañuꞌuꞌ va̱ Ndiosí ndoꞌó kii̱ꞌ kaꞌán ki̱ni̱ ne̱ yivi̱ꞌ xiinꞌ ndo̱ꞌ, te̱ mi̱iꞌ kuuꞌ ni̱a̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ, te̱ kaꞌán ni̱a̱ sa̱kuuꞌ nuu̱ꞌ ña̱ ni̱a̱ꞌa xiinꞌ tu̱n vixi̱ xaꞌa̱ꞌ ndo̱ꞌ xaꞌa̱ꞌ a̱ ña̱ ndikún ndo̱ꞌ i̱chiꞌ yuꞌu̱.
11 "Bem-aventurados serão vocês quando, por minha causa os insultarem, perseguirem e levantarem todo tipo de calúnia contra vocês.
12 Va̱ꞌa̱ na va̱ꞌa̱ kuni ndo̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ i̱i̱n ña̱ va̱ꞌa̱ kooꞌ chukuuꞌ na̱ti̱i̱n ndo̱ꞌ nda̱ꞌaꞌ Ndiosí ndi̱viꞌ. Kua̱chi̱ ndii i̱i̱n kachi ni̱ sa̱ndoꞌoꞌ ne̱ yivi̱ꞌ te̱ ni̱ kaꞌa̱n tiakú tu̱ꞌu̱n a̱ xta̱ꞌanꞌ.
12 Alegrem-se e regozijem-se, porque grande é a recompensa de vocês nos céus, pois da mesma forma perseguiram os profetas que viveram antes de vocês".
13 ’Ndoꞌó ndii, nduuꞌ ndo̱ꞌ nde̱e̱ naa ii̱nꞌ i̱i̱n yivi̱ꞌ yoꞌoꞌ, ndisu̱ naaꞌ ti̱viꞌ ii̱nꞌ ja̱a̱nꞌ ndii, kü̱vi̱ ka̱ nda̱sa̱va̱ꞌa̱ e̱ꞌ. Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ vä̱ꞌa̱ xa̱chiꞌ ka̱ a̱ ka̱xi̱ꞌ e̱ꞌ, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii nde̱e̱ ka̱ti̱a̱ kui̱ti̱ꞌ e̱ꞌ e̱, te̱ kuai̱n ndo̱so̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ a̱.
13 "Vocês são o sal da terra. Mas se o sal perder o seu sabor, como restaurá-lo? Não servirá para nada, exceto para ser jogado fora e pisado pelos homens.
14 ’Ndoꞌó ndii, nduuꞌ ndo̱ꞌ nde̱e̱ naa ñuꞌu̱ nuu̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ i̱i̱n yivi̱ꞌ. Sa̱kanꞌ ña̱ nduuꞌ ndo̱ꞌ nde̱e̱ naa i̱i̱n ñu̱u̱ ña̱ kanduꞌu̱ꞌ xíniꞌ i̱i̱n i̱kuꞌ, ña̱ kü̱vi̱ ka̱nduꞌu̱ꞌ si̱ꞌe.
14 "Vocês são a luz do mundo. Não se pode esconder uma cidade construída sobre um monte.
15 Nde̱e̱ i̱i̱n ne̱ yivi̱ꞌ näku̱nꞌ ka̱a̱ tuún, te̱ ka̱ni̱ ni̱a̱ a̱ ti̱xi̱n i̱i̱n xatu̱nꞌ, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii naku̱nꞌ ni̱a̱ a̱, te̱ xaniꞌ ni̱a̱ a̱ miiꞌ sukun te̱ tuviꞌ nuu̱ꞌ ne̱ ndieeꞌ ti̱xi̱n vi̱ꞌe̱.
15 E, também, ninguém acende uma candeia e a coloca debaixo de uma vasilha. Pelo contrário, coloca-a no lugar apropriado, e assim ilumina a todos os que estão na casa.
16 Niiꞌ sa̱kanꞌ tu̱ kuní a̱ ko̱tuu̱n ña̱ va̱ꞌa̱ ña̱ xaaꞌ ndoꞌó nuu̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ te̱ ku̱ni̱ ni̱a̱ a̱, te̱ sa̱kaꞌnuꞌ ni̱a̱ Ndiosí, yu̱vaꞌ e̱ꞌ, ña̱ nduꞌu̱ꞌ ndi̱viꞌ.
16 Assim brilhe a luz de vocês diante dos homens, para que vejam as suas boas obras e glorifiquem ao Pai de vocês, que está nos céus".
17 ’Kä̱ni̱ni̱ ndo̱ꞌ naaꞌ kua̱xi̱ i̱ te̱ sa̱nu̱ndiaꞌá i̱ tu̱ꞌu̱n nde̱iꞌ Ndiosí, ni̱ nde̱e̱ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n te̱ ni̱ kaꞌa̱n tiakú tu̱ꞌu̱n a̱. Kuä̱xi̱ i̱ te̱ sa̱nu̱ndiaꞌá i̱ ña̱ ja̱a̱nꞌ, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii kua̱xi̱ i̱ te̱ sa̱xinu̱ i̱ sa̱kuuꞌ ña̱ kaꞌán a̱.
17 "Não pensem que vim abolir a Lei ou os Profetas; não vim abolir, mas cumprir.
18 Ña̱ nda̱ku kaꞌán i̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱, ña̱ kanduꞌu̱ꞌ ka̱ ndi̱viꞌ xiinꞌ ñu̱ꞌuꞌ i̱i̱n yivi̱ꞌ ndii, nde̱e̱ i̱i̱n yu̱ꞌuꞌ te̱ nde̱e̱ i̱i̱n letra lulu tu̱ꞌu̱n nde̱iꞌ ja̱a̱nꞌ ndö̱ñuꞌuꞌ nde̱e̱ ska̱chiꞌ xinu̱ sa̱kuuꞌ a̱.
18 Digo-lhes a verdade: Enquanto existirem céus e terra, de forma alguma desaparecerá da Lei a menor letra ou o menor traço, até que tudo se cumpra.
19 Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ yo̱o̱ ka̱ xkaꞌndíá ña̱ kaꞌán tu̱ꞌu̱n nde̱iꞌ ja̱a̱nꞌ ndii, tee̱ꞌ ndee ña̱ sie kui̱ti̱ꞌ nduuꞌ a̱, te̱ niiꞌ sa̱kanꞌ saniaꞌá ni̱a̱ ne̱ yivi̱ꞌ ndii, sie kui̱ti̱ꞌ ko̱ndi̱a̱ yaꞌviꞌ ni̱a̱ te̱i̱n ne̱ xaꞌndia chuunꞌ Ndiosí nimá. Ndisu̱ yo̱o̱ ka̱ xaaꞌ ña̱ kaꞌán chuunꞌ tu̱ꞌu̱n nde̱iꞌ ja̱a̱nꞌ, te̱ niiꞌ sa̱kanꞌ saniaꞌá ni̱a̱ ne̱ yivi̱ꞌ ndii, ne̱ kaꞌnuꞌ nduuꞌ ni̱a̱ te̱i̱n ne̱ xaꞌndia chuunꞌ Ndiosí nimá.
19 Todo aquele que desobedecer a um desses mandamentos, ainda que dos menores, e ensinar os outros a fazerem o mesmo, será chamado menor no Reino dos céus; mas todo aquele que praticar e ensinar estes mandamentos será chamado grande no Reino dos céus.
20 Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ kaꞌán i̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ndii, kö̱o̱ꞌ kivi̱ꞌ ku̱ndu̱u̱ ndo̱ꞌ kuenta ne̱ ka̱ꞌndi̱a̱ chuunꞌ Ndiosí nimá naaꞌ xächuunꞌ nda̱ku ka̱ ndo̱ꞌ nuu̱ꞌ a̱ te̱ sa̱kanꞌ te̱ fariseo xiinꞌ te̱ saniaꞌá tu̱ꞌu̱n nde̱iꞌ ja̱a̱nꞌ.
20 Pois eu lhes digo que se a justiça de vocês não for muito superior à dos fariseus e mestres da lei, de modo nenhum entrarão no Reino dos céus".
21 ’Xa̱ ni̱ xi̱ni̱ so̱ꞌo̱ ndo̱ꞌ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n Ndiosí xiinꞌ ne̱ xii̱ꞌ ya̱taꞌ e̱ꞌ xta̱ꞌanꞌ ndii: “Kä̱ꞌni̱ꞌ taꞌanꞌ ndo̱ꞌ, te̱ yo̱o̱ ka̱ xaꞌni̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ ndii, kuní a̱ na̱chaꞌvi̱ ni̱a̱ xaꞌa̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ”, kachi a̱.
21 "Vocês ouviram o que foi dito aos seus antepassados: ‘Não matarás’, e ‘quem matar estará sujeito a julgamento’.
22 Ndisu̱ yuꞌu̱ kaꞌán xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ yo̱o̱ ka̱ nduuꞌ ne̱ xiꞌé xini ña̱ni̱ taꞌanꞌ ni̱a̱ ndii, kuní a̱ na̱chaꞌvi̱ ni̱a̱ xaꞌa̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ. Te̱ yo̱o̱ ka̱ kaꞌán: “Ne̱ küuꞌ kaxiꞌ nduuꞌ u̱nꞌ”, xiinꞌ ña̱ni̱ taꞌanꞌ ni̱a̱ ndii, kuní a̱ na̱chaꞌvi̱ ni̱a̱ xaꞌa̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ nuu̱ꞌ te̱ xaꞌndia chuunꞌ nuu̱ꞌ ñu̱u̱. Te̱ yo̱o̱ ka̱ kaꞌán: “Ne̱ kuä̱sa̱ꞌ kuní xa̱chiꞌ nduuꞌ u̱nꞌ”, xiinꞌ ña̱ni̱ taꞌanꞌ ni̱a̱ ndii, ko̱o̱ ni̱a̱ tu̱ndoꞌo̱ꞌ vi̱ꞌe̱ ndi̱a̱yaꞌ miiꞌ xixí ñuꞌu̱.
22 Mas eu lhes digo que qualquer que se irar contra seu irmão estará sujeito a julgamento. Também, qualquer que disser a seu irmão: ‘Racá’, será levado ao tribunal. E qualquer que disser: ‘Louco! ’, corre o risco de ir para o fogo do inferno.
23 ’Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ yo̱o̱ ka̱ nduuꞌ ndoꞌó, naaꞌ kuaꞌa̱n na̱soko̱ꞌ ndo̱ꞌ i̱i̱n ña̱ꞌa̱ nuu̱ꞌ Ndiosí, te̱ sa̱va̱ ni̱ i̱kanꞌ na̱ka̱ꞌanꞌ ndo̱ꞌ ña̱ yöo ndo̱ꞌ ña̱ mani̱ꞌ xiinꞌ taꞌanꞌ ndo̱ꞌ ndii,
23 "Portanto, se você estiver apresentando sua oferta diante do altar e ali se lembrar de que seu irmão tem algo contra você,
24 na̱ko̱o̱ ndo̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ i̱kanꞌ, te̱ kuꞌu̱n na̱koo̱ ndo̱ꞌ ña̱ mani̱ꞌ xiinꞌ taꞌanꞌ ndo̱ꞌ ja̱a̱nꞌ, te̱ sa̱kanꞌ vi̱ꞌ na̱ndi̱koꞌ ndo̱ꞌ te̱ na̱soko̱ꞌ ndo̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ nuu̱ꞌ Ndiosí.
24 deixe sua oferta ali, diante do altar, e vá primeiro reconciliar-se com seu irmão; depois volte e apresente sua oferta.
25 ’Numi̱ꞌ ndo̱ꞌ te̱ na̱koo̱ ndo̱ꞌ ña̱ mani̱ꞌ xiinꞌ i̱i̱n ne̱ chinduꞌu̱ꞌ kua̱chi̱ xaꞌa̱ꞌ ndo̱ꞌ kii̱ꞌ kuaꞌa̱n ndo̱ꞌ i̱chiꞌ xiinꞌ ni̱a̱, saa̱ꞌ i̱i̱n kii̱ꞌ kuꞌu̱n ndi̱a̱ka̱ ni̱a̱ ndoꞌó nuu̱ꞌ te̱ xaꞌnú kua̱chi̱, te̱ sa̱na̱kuaꞌa te̱ ja̱a̱nꞌ ndoꞌó nda̱ꞌaꞌ te̱ xitoꞌ vi̱ꞌe̱ ka̱a̱, te̱ ko̱ꞌni̱ te̱ ja̱a̱nꞌ ndoꞌó vi̱ꞌe̱ ka̱a̱ ja̱a̱nꞌ.
25 "Entre em acordo depressa com seu adversário que pretende levá-lo ao tribunal. Faça isso enquanto ainda estiver com ele a caminho, pois, caso contrário, ele poderá entregá-lo ao juiz, e o juiz ao guarda, e você poderá ser jogado na prisão.
26 Ña̱ nda̱ku kaꞌán i̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ndii, kö̱o̱ꞌ kivi̱ꞌ ke̱ta̱ ndo̱ꞌ i̱kanꞌ nde̱e̱ na̱chaꞌvi̱ ndo̱ꞌ sa̱kuuꞌ ña̱ kuní a̱ cha̱ꞌvi̱ ndo̱ꞌ.
26 Eu lhe garanto que você não sairá de lá enquanto não pagar o último centavo".
27 ’Xa̱ ni̱ xi̱ni̱ so̱ꞌo̱ tu̱ ndo̱ꞌ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n chuunꞌ Ndiosí ndii: “Kümiꞌ ndo̱ꞌ musa ndo̱ꞌ”, kachi a̱.
27 "Vocês ouviram o que foi dito: ‘Não adulterarás’.
28 Ndisu̱ kaꞌán tu̱ yuꞌu̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ yo̱o̱ ka̱ xitoꞌ ndiꞌe̱ꞌ i̱i̱n ña̱ꞌaꞌ, te̱ kaꞌán ndi̱e̱eꞌ nimá ra̱ ka̱nduꞌu̱ꞌ ra̱ xiinꞌ aꞌ ndii, xa̱ ni̱ xa̱a̱ ra̱ kua̱chi̱ xiinꞌ aꞌ nuu̱ꞌ Ndiosí xiinꞌ nimá ra̱.
28 Mas eu lhes digo: qualquer que olhar para uma mulher para desejá-la, já cometeu adultério com ela no seu coração.
29 ’Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ, naaꞌ xiinꞌ ndu̱chiꞌ nuu̱ꞌ kua̱ꞌa̱ ndo̱ꞌ xaaꞌ ndo̱ꞌ kua̱chi̱ ndii, xta̱ꞌniꞌ ndo̱ꞌ a̱, te̱ ska̱naꞌ ndo̱ꞌ a̱. Kua̱chi̱ ndii nde̱e̱ chaaꞌ ka̱ naaꞌ ndo̱ñuꞌuꞌ i̱i̱n ndu̱chiꞌ nuu̱ꞌ ndo̱ꞌ te̱ sa̱kanꞌ ña̱ skoꞌni̱ꞌ i̱i̱n ka̱niiꞌ ndo̱ꞌ vi̱ꞌe̱ ndi̱a̱yaꞌ.
29 Se o seu olho direito o fizer pecar, arranque-o e lance-o fora. É melhor perder uma parte do seu corpo do que ser todo ele lançado no inferno.
30 Te̱ naaꞌ xiinꞌ nda̱ꞌaꞌ kua̱ꞌa̱ ndo̱ꞌ xaaꞌ ndo̱ꞌ kua̱chi̱ ndii, ka̱ꞌndi̱a̱ ndo̱ꞌ a̱, te̱ ska̱naꞌ ndo̱ꞌ a̱. Kua̱chi̱ ndii nde̱e̱ chaaꞌ ka̱ naaꞌ ndo̱ñuꞌuꞌ i̱i̱n nda̱ꞌaꞌ ndo̱ꞌ, te̱ sa̱kanꞌ ña̱ skoꞌni̱ꞌ i̱i̱n ka̱niiꞌ ndo̱ꞌ vi̱ꞌe̱ ndi̱a̱yaꞌ.
30 E se a sua mão direita o fizer pecar, corte-a e lance-a fora. É melhor perder uma parte do seu corpo do que ir todo ele para o inferno".
31 ’Te̱ ni̱ kaꞌa̱n chuunꞌ tu̱ Ndiosí ndii: “Yo̱o̱ ka̱ kuni na̱ta̱ꞌviꞌ taꞌanꞌ xiinꞌ ñaꞌ siꞌiꞌ ra̱ ndii, kuní a̱ ña̱ ta̱xi̱ ra̱ i̱i̱n tu̱tu̱ nda̱ꞌaꞌ aꞌ, ña̱ kaꞌán ña̱ xa̱ ni̱ na̱ko̱o̱ ña̱ꞌaꞌ ra̱”, kachi a̱.
31 "Foi dito: ‘Aquele que se divorciar de sua mulher deverá dar-lhe certidão de divórcio’.
32 Ndisu̱ kaꞌán yuꞌu̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ yo̱o̱ ka̱ nataꞌviꞌ taꞌanꞌ xiinꞌ ñaꞌ siꞌiꞌ ra̱ naaꞌ süu̱ꞌ xaꞌa̱ꞌ a̱ ña̱ ni̱ ka̱nduꞌu̱ꞌ aꞌ xiinꞌ i̱nga̱ te̱ yivi̱ꞌ nduuꞌ a̱ ndii, i̱i̱ꞌ aꞌ ja̱a̱nꞌ xaaꞌ sa̱kanꞌ te̱ xaaꞌ aꞌ kua̱chi̱ ja̱a̱nꞌ xiinꞌ i̱nga̱ te̱ yivi̱ꞌ. Te̱ yo̱o̱ ka̱ tundaꞌáꞌ xiinꞌ ñaꞌ ja̱a̱nꞌ ndii, xaaꞌ tu̱ ra̱ kua̱chi̱ xiinꞌ ñaꞌ ja̱a̱nꞌ nuu̱ꞌ Ndiosí.
32 Mas eu lhes digo que todo aquele que se divorciar de sua mulher, exceto por imoralidade sexual, faz que ela se torne adúltera, e quem se casar com a mulher divorciada estará cometendo adultério".
33 ’Xa̱ ni̱ xi̱ni̱ so̱ꞌo̱ tu̱ ndo̱ꞌ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n Ndiosí xiinꞌ te̱ xii̱ꞌ ya̱taꞌ e̱ꞌ ndii: “Tä̱xi̱ saka ndo̱ꞌ kuento ndo̱ꞌ nuu̱ꞌ xto̱ꞌo̱ e̱ꞌ Ndiosí, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii sa̱xinú ndo̱ꞌ sa̱kuuꞌ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n ndo̱ꞌ ja̱a̱nꞌ”, kachi a̱.
33 "Vocês também ouviram o que foi dito aos seus antepassados: ‘Não jure falsamente, mas cumpra os juramentos que você fez diante do Senhor’.
34 Ndisu̱ kaꞌán yuꞌu̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ tï̱i̱n ndi̱a̱a̱ ndo̱ꞌ Ndiosí kii̱ꞌ taxiꞌ ndo̱ꞌ kuento ndo̱ꞌ. Ni̱ nde̱e̱ tï̱i̱n ndi̱a̱a̱ tu̱ ndo̱ꞌ ndi̱viꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ i̱kanꞌ xaꞌndia chuunꞌ Ndiosí.
34 Mas eu lhes digo: Não jurem de forma alguma: nem pelo céu, porque é o trono de Deus;
35 Te̱ sa̱kanꞌ tu̱ tï̱i̱n ndi̱a̱a̱ ndo̱ꞌ ñu̱ꞌuꞌ i̱i̱n yivi̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ miiꞌ itaꞌ xaꞌa̱ꞌ Ndiosí nduuꞌ a̱, te̱ tï̱i̱n ndi̱a̱a̱ tu̱ ndo̱ꞌ ñu̱u̱ Jerusalén, sa̱kanꞌ ña̱ ñu̱u̱ miiꞌ xaꞌndia chuunꞌ Ndiosí, ña̱ nduuꞌ Rey kuuꞌ nu̱uꞌ, nduuꞌ a̱.
35 nem pela terra, porque é o estrado de seus pés; nem por Jerusalém, porque é a cidade do grande Rei.
36 Te̱ ni̱ nde̱e̱ tï̱i̱n ndi̱a̱a̱ tu̱ ndo̱ꞌ xíniꞌ ndo̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ kü̱vi̱ nda̱sa̱ya̱a̱ ndo̱ꞌ nde̱e̱ i̱i̱n i̱xiꞌ xíniꞌ ndo̱ꞌ, ni̱ nde̱e̱ kü̱vi̱ tu̱ nda̱sa̱ndiaaꞌ ndo̱ꞌ a̱.
36 E não jure pela sua cabeça, pois você não pode tornar branco ou preto nem um fio de cabelo.
37 Te̱ kii̱ꞌ taxiꞌ ndo̱ꞌ kuento ndo̱ꞌ ña̱ sa̱a̱ ndo̱ꞌ i̱i̱n ña̱ꞌa̱ ndii, kaꞌa̱n kui̱ti̱ꞌ ndo̱ꞌ ndii: “Uun, sa̱a̱ i̱ ña̱ ja̱a̱nꞌ”, uun “Üꞌu̱nꞌ, sä̱a̱ i̱ ña̱ ja̱a̱nꞌ.” Te̱ naaꞌ kaꞌán ka̱ ndo̱ꞌ i̱nga̱ ña̱ꞌa̱ ndii, ña̱ ndi̱va̱ꞌa̱ sakaꞌán ndoꞌó.
37 Seja o seu ‘sim’, ‘sim’, e o seu ‘não’, ‘não’; o que passar disso vem do Maligno".
38 ’Xa̱ ni̱ xi̱ni̱ so̱ꞌo̱ tu̱ ndo̱ꞌ ña̱ ni̱ kaꞌa̱n chuunꞌ Ndiosí ndii: “Naaꞌ ni̱ xta̱ꞌniꞌ yo̱o̱ ka̱ i̱i̱n ndu̱chiꞌ nuu̱ꞌ ndo̱ꞌ ndii, xta̱ꞌniꞌ tu̱ ndoꞌó i̱i̱n ndu̱chiꞌ nuu̱ꞌ ni̱a̱, te̱ naaꞌ ni̱ xta̱ꞌniꞌ yo̱o̱ ka̱ i̱i̱n nu̱ꞌu̱ ndo̱ꞌ ndii, xta̱ꞌniꞌ tu̱ ndoꞌó i̱i̱n nu̱ꞌu̱ ni̱a̱”, kachi a̱.
38 "Vocês ouviram o que foi dito: ‘Olho por olho e dente por dente’.
39 Ndisu̱ kaꞌán yuꞌu̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ sä̱na̱ndikoꞌ ndo̱ꞌ ña̱ ni̱a̱ꞌa ña̱ xaaꞌ ne̱ yivi̱ꞌ xiinꞌ ndo̱ꞌ, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii, naaꞌ yo̱o̱ ka̱ saꞌndiaꞌ nuu̱ꞌ kua̱ꞌa̱ ndo̱ꞌ ndii, ta̱xi̱ tu̱ ndo̱ꞌ tu̱ku̱ taꞌviꞌ nuu̱ꞌ ndo̱ꞌ sa̱ꞌndiaꞌ ni̱a̱.
39 Mas eu lhes digo: Não resistam ao perverso. Se alguém o ferir na face direita, ofereça-lhe também a outra.
40 Te̱ naaꞌ chinduꞌu̱ꞌ i̱i̱n ne̱ yivi̱ꞌ kua̱chi̱ xaꞌa̱ꞌ i̱i̱n ndoꞌó nuu̱ꞌ kuesí, ña̱ kuni tu̱ꞌu̱n ni̱a̱ ndi̱ni̱ ndo̱ꞌ ndii, ta̱xi̱ tu̱ ndo̱ꞌ na na̱ꞌi̱n ni̱a̱ toto̱ tití ndo̱ꞌ.
40 E se alguém quiser processá-lo e tirar-lhe a túnica, deixe que leve também a capa.
41 Te̱ naaꞌ yo̱o̱ ka̱ tiinꞌ uꞌvi̱ ndoꞌó, te̱ kui̱so̱ ndo̱ꞌ ña̱ꞌa̱ ni̱a̱ kuꞌu̱n ndo̱ꞌ xiinꞌ ni̱a̱ i̱i̱n mií metro ndii, kuꞌu̱n ndo̱ꞌ uvi̱ mií metro xiinꞌ a̱.
41 Se alguém o forçar a caminhar com ele uma milha, vá com ele duas.
42 Yo̱o̱ ka̱ nduuꞌ ne̱ xikán ña̱ꞌa̱ nuu̱ꞌ ndo̱ꞌ ndii, ta̱xi̱ ndo̱ꞌ a̱ nda̱ꞌaꞌ ni̱a̱. Te̱ yo̱o̱ ka̱ nduuꞌ ne̱ kuni ta̱tu̱ ña̱ꞌa̱ nuu̱ꞌ ndo̱ꞌ ndii, nä̱ndi̱koꞌ niꞌiꞌ ndo̱ꞌ xata̱ꞌ ndo̱ꞌ nuu̱ꞌ ni̱a̱, süu̱ꞌ ja̱a̱nꞌ ndii sa̱tatu ña̱ꞌaꞌ ndo̱ꞌ.
42 Dê a quem lhe pede, e não volte as costas àquele que deseja pedir-lhe algo emprestado".
43 ’Xa̱ ni̱ xi̱ni̱ so̱ꞌo̱ tu̱ ndo̱ꞌ ña̱ kaꞌán ra̱ ndii: “Ku̱ndani̱ ndo̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ xiinꞌ ndo̱ꞌ, te̱ ku̱nda̱siꞌ ndo̱ꞌ ne̱ ndasiꞌ taꞌanꞌ xiinꞌ ndo̱ꞌ”, kachi ra̱.
43 "Vocês ouviram o que foi dito: ‘Ame o seu próximo e odeie o seu inimigo’.
44 Ndisu̱ kaꞌán yuꞌu̱ xiinꞌ ndo̱ꞌ ña̱ ku̱ndani̱ ndo̱ꞌ ne̱ ndasiꞌ ndoꞌó, te̱ kaꞌa̱n va̱ꞌa̱ ndo̱ꞌ xiinꞌ ne̱ sanachaꞌanꞌ ndoꞌó, te̱ sa̱a̱ ndo̱ꞌ ña̱ va̱ꞌa̱ xaꞌa̱ꞌ ne̱ xiꞌé xini ndoꞌó, te̱ kaꞌa̱n ndo̱ꞌ xiinꞌ Ndiosí xaꞌa̱ꞌ ne̱ mi̱iꞌ kuuꞌ xiinꞌ ndo̱ꞌ xiinꞌ xaꞌa̱ꞌ ne̱ sandoꞌoꞌ ndoꞌó.
44 Mas eu lhes digo: Amem os seus inimigos e orem por aqueles que os perseguem,
45 Sa̱kanꞌ sa̱a̱ ndo̱ꞌ, te̱ niaꞌa̱ ndo̱ꞌ ña̱ nduuꞌ ndo̱ꞌ siꞌe̱ Ndiosí, yu̱vaꞌ e̱ꞌ, ña̱ nduꞌu̱ꞌ ndi̱viꞌ, ña̱ xaaꞌ sa̱kanꞌ te̱ nandii̱ꞌ nuu̱ꞌ ne̱ ni̱a̱ꞌa xiinꞌ nuu̱ꞌ ne̱ va̱ꞌa̱. Te̱ sakuunꞌ tu̱ a̱ savi̱ꞌ nuu̱ꞌ ne̱ xäaꞌ ña̱ nda̱ku xiinꞌ nuu̱ꞌ ne̱ xaaꞌ a̱.
45 para que vocês venham a ser filhos de seu Pai que está nos céus. Porque ele faz raiar o seu sol sobre maus e bons e derrama chuva sobre justos e injustos.
46 Kua̱chi̱ ndii, naaꞌ kundani̱ ndo̱ꞌ ne̱ yivi̱ꞌ ne̱ kundani̱ ndoꞌó kui̱ti̱ꞌ ndii, kö̱o̱ꞌ ña̱ va̱ꞌa̱ na̱ti̱i̱n ndo̱ꞌ xaꞌa̱ꞌ ña̱ ja̱a̱nꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ nde̱e̱ te̱ kendiaa̱ꞌ yaꞌviꞌ xaꞌa̱ꞌ ñu̱u̱ Roma kundani̱ ne̱ kundani̱ ña̱ꞌaꞌ kui̱ti̱ꞌ.
46 Se vocês amarem aqueles que os amam, que recompensa receberão? Até os publicanos fazem isso!
47 Te̱ naaꞌ nakuatuꞌ ndo̱ꞌ ña̱ni̱ taꞌanꞌ kui̱ti̱ꞌ ndo̱ꞌ ndii, kö̱o̱ꞌ ña̱ va̱ꞌa̱ ka̱ xaaꞌ ndo̱ꞌ te̱ sa̱kanꞌ tu̱ku̱ ne̱ yivi̱ꞌ, sa̱kanꞌ ña̱ nde̱e̱ ne̱ xïní yoo Ndiosí xaaꞌ sa̱kanꞌ.
47 E se vocês saudarem apenas os seus irmãos, o que estarão fazendo de mais? Até os pagãos fazem isso!
48 Sa̱kanꞌ na kuiiꞌ kuní a̱ ka̱ka̱ nda̱ku ndo̱ꞌ xiinꞌ sa̱kuuꞌ ña̱ xaaꞌ ndo̱ꞌ nde̱e̱ naa xaaꞌ yu̱vaꞌ e̱ꞌ Ndiosí, ña̱ nduꞌu̱ꞌ ndi̱viꞌ.
48 Portanto, sejam perfeitos como perfeito é o Pai celestial de vocês".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.