Marcos 4

Tutu chaa cha iyo cuenda ra hahnu Jesucristo (El Nuevo Testamento de nuestro señor Jesucristo) (MIONT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Tacan cuu, ta inga chaha quechaha sacuaha ndico tucu ra Jesuu yu tañuhun can, ta tuvi xaan ñivi nducuiti tucu nu iyo ra. Chacan cuu cha ni quihvi tucu ra tichi tundoo, ta ni chacunda ra tichi tundoo can cha iyo yu nduta can, ta ndoo ndihi ñivi can nu ñuhun yu tañuhun can.
1 Jesus pôs-se novamente a ensinar, à beira do mar, e aglomerou-se junto dele tão grande multidão, que ele teve de entrar numa barca, no mar, e toda a multidão ficou em terra na praia.
2 Cuaha xaan cuhva quechaha sacuaha ra Jesuu chi ñi, ta cati tuhun ra chi ñi ti:
2 E ensinava-lhes muitas coisas em parábolas. Dizia-lhes na sua doutrina:
3 ―Cua tasoho ndo tuhun ya. Cha cuahan iin rai, vati cua cata cuati ra chiti.
3 Ouvi: Saiu o semeador a semear.
4 Ni chata cuati ra chi chi, ta quehni suhva chi nu iti, ta quichi ri saa, ta chachi ri chi chi.
4 Enquanto lançava a semente, uma parte caiu à beira do caminho, e vieram as aves e a comeram.
5 Inga suhva chiti can quehni nu iyo xaan yuu, ta ñahni vaha ñuhun nu inda chi, ta quii xaan cana chi, soco ña cocon iyo ñuhun can.
5 Outra parte caiu no pedregulho, onde não havia muita terra; o grão germinou logo, porque a terra não era profunda;
6 Cana ri nicandi, ta quechaha xii chi, ta neti cuii chi, vati ñahni yoho chi cha vaha.
6 mas, assim que o sol despontou, queimou-se e, como não tivesse raiz, secou.
7 Inga suhva chiti can quehni nu iyo iñu, ta ni chahnu tahan iñu, ta chasi iñu can nuun chi, ta ñahni chiti chi chacoo.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; estes cresceram, sufocaram-na e o grão não deu fruto.
8 Inga suhva chi quehni nu ñuhun vaha, ta cana chi, ta cocon chi, ta chacoo chiti chi. Iin chiti can chaha inga oco uchi chiti chi, ta inga chiti can chaha uni xico chiti chi, ta inga chiti can chaha iin ciendu chiti chi. Tacan cati ra Jesuu.
8 Outra caiu em terra boa e deu fruto, cresceu e desenvolveu-se; um grão rendeu trinta, outro sessenta e outro cem.
9 Ta cati ra chi ñi ti:
9 E dizia: Quem tem ouvidos para ouvir, ouça!
10 Tacan cuu, ta inga hora iyo siin suhva ñivi iyo chi ra Jesuu, ta chica tuhun ñi chi ra ñaan tuhun cuu cuhva can. Chica tuhun tahan ndihi uchi uvi ra sacuaha chi ra, [vati ña chito tahan ra].
10 Quando se acharam a sós, os que o cercavam e os Doze indagaram dele o sentido da parábola.
11 Tacan, ta quechaha cati ndico ra Jesuu chi ñi ti:
11 Ele disse-lhes: A vós é revelado o mistério do Reino de Deus, mas aos que são de fora tudo se lhes propõe em parábolas.
12 Chacan cuu cha cua ndehe ñi ñaan cha cua coo, soco ña cua coto ñi ñaan cha cuu cha cua ndehe ñi. Cua cuni soho ñi tuhun, soco ña cua cutuni ini ñi ñaan tuhun cuu chi, coto cua ndico coo anima ñi, ta cua naan cuati ñi ―cati ndico ra Jesuu.
12 Desse modo, eles olham sem ver, escutam sem compreender, sem que se convertam e lhes seja perdoado.
13 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti:
13 E acrescentou: Não entendeis essa parábola? Como entendereis então todas as outras?
14 Rai chata cuati chiti can cuu sava ni ta cua iin ra cati tuhun tuhun vaha chi ñivi,
14 O semeador semeia a palavra.
15 ta iyo ñivi cuu sava ta cua chiti quehni nu iti. Chini ñi tuhun can, soco quii xaan quichi run Satanaa, ta sanaan run tuhun ni chini soho ñi,
15 Alguns se encontram à beira do caminho, onde ela é semeada; apenas a ouvem, vem Satanás tirar a palavra neles semeada.
16 ta iyo inga ñivi cuu sava ta cua chiti quehni nu iyo xaan yuu. Chini soho ñi tuhun can, ta chinu ini ñi chi chi, ta sii xaan cuni ñi,
16 Outros recebem a semente em lugares pedregosos; quando a ouvem, recebem-na com alegria;
17 soco cuu ñi sava ta cua chiti can, vati ñahni nu cua cuhun yoho chi. Chacan cuu cha ndoo vaha ñi suhva ni quivi, soco yatin xaan cua ndoyo ñuhun ñi, tu cua ndehe ñi tu ndoho, tu cua cuni cani ñivi chi ñi, vati chinu ini ñi tuhun can,
17 mas não têm raiz em si, são inconstantes, e assim que se levanta uma tribulação ou uma perseguição por causa da palavra, eles tropeçam.
18 ta inga tucu ñivi cuu sava ta cua chiti cha quehni nu iyo iñu. Ñican cuu ñivi chini soho tuhun vaha can,
18 Outros ainda recebem a semente entre os espinhos; ouvem a palavra,
19 soco saxini xaan ñi cha cua tahan ñi ihya nu ñuhun ñuñivi ya, ta cuni xaan ñi cha cua coo xuhun ñi, vati chinu ini ñi cha sandahyu ñahan ñivi chi ñi, ta iyo xaan cha sasaca xini ñi, ta ndihi cha cutañu ñi chasi nuun tuhun can, ta ñahni chiti chi cua coo,
19 mas as preocupações mundanas, a ilusão das riquezas, as múltiplas cobiças sufocam-na e a tornam infrutífera.
20 ta inga ndico tucu ñivi cuu sava ta cua chiti cha quehni nu ñuhun vaha. Chini soho ñi tuhun can, ta savaha ñi cuhva cati chi. Cua coo xaan chiti chi. Iin chiti can chaha oco uchi chiti chi, ta inga tucu chiti chaha uni xico chiti chi, ta inga ndico tucu chiti can chaha iin ciendu chiti chi ―cati ra Jesuu, [vati tacan ni iyo ñivi cha chini ñi tuhun chiti can cha cati tuhun ra Jesuu].
20 Aqueles que recebem a semente em terra boa escutam a palavra, acolhem-na e dão fruto, trinta, sessenta e cem por um.
21 Cati ra Jesuu chi ñivi can ti:
21 Dizia-lhes ainda: Traz-se porventura a candeia para ser colocada debaixo do alqueire ou debaixo da cama? Não é para ser posta no candeeiro?
22 [Tacan cati yu,] vati cua coto ndihi ñivi ndihi cha savaha xehe ñivi.
22 Porque nada há oculto que não deva ser descoberto, nada secreto que não deva ser publicado.
23 Na cua taa vaha ndo soho ndo ndaa ndo iyo soho ―cati ra, [vati tacan ni cua coto ñivi yoso cuhva cua cundaca ñahan ra Ndioo].
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, que ouça.
24 Cati tahan ra chi ñi ti:
24 Ele prosseguiu: Atendei ao que ouvis: com a medida com que medirdes, vos medirão a vós, e ainda se vos acrescentará.
25 Tu cua satiñu vaha yo cuenda ra, vii ca cua coo ca chi yo. Tu ña cua satiñu vaha yo cuenda ra, cua naan cha iyo chi yo ―cati ra, [vati nini xaan cua satiñu vaha ñivi tiñu Ndioo].
25 Pois, ao que tem, se lhe dará; e ao que não tem, se lhe tirará até o que tem.
26 Ta cati tuhun tahan ra Jesuu chi ñi ti:
26 Dizia também: O Reino de Deus é como um homem que lança a semente à terra.
27 Cha cuaa quixi ra, ta ndoyo ndico ra chinucahni, soco ña chito ra yoso cuhva cana chiti can, ta ni ña chito ra yoso cuhva chahnu chi,
27 Dorme, levanta-se, de noite e de dia, e a semente brota e cresce, sem ele o perceber.
28 ta maan maan ñuhun can chaha cha cua coo chiti chi. Xihna cuii cana chi, ta sa quee yoco chi, ta nuun yoco chi quichi chiti chi.
28 Pois a terra por si mesma produz, primeiro a planta, depois a espiga e, por último, o grão abundante na espiga.
29 Tacan, ta quechaha quihvi cuaan chi, ta quii ni cua tahnda chi, vati cha queta quivi cua sucu ra chi chi ―cati ra Jesuu, [vati tacan ni quechaha chinu ini ñivi chi ra Ndioo].
29 Quando o fruto amadurece, ele mete-lhe a foice, porque é chegada a colheita.
30 Cati ndico tucu ra Jesuu chi ñi ti:
30 Dizia ele: A quem compararemos o Reino de Deus? Ou com que parábola o representaremos?
31 Nu cua cundaca ñahan ra cuu sava ta cua iin chiti motasa, ta ndihli xaan chi. Ñahni inga chiti tachi yo tichi ñuhun cha ndihli ca.
31 É como o grão de mostarda que, quando é semeado, é a menor de todas as sementes.
32 Tachi yo chiti can, ta cana chi, ta chahnu chi, ta ñahni inga cuhu cahnu sava ta cua cuhu can, ta nahnu xaan soco chi cuu. Chacan cuu cha savaha ri saa taca ri nuun chi, vati vati xaan chi ―cati ra, [vati tacan ni cha cuahan ndutuvi ñivi chinu ini chi ra Ndioo].
32 Mas, depois de semeado, cresce, torna-se maior que todas as hortaliças e estende de tal modo os seus ramos, que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra.
33 Cuaha xaan cuhva can cati tuhun ra Jesuu chi ñi. Tacan sacuaha ra tuhun vaha can chi ñi cuhva cua cuu cuni soho ñi tuhun can.
33 Era por meio de numerosas parábolas desse gênero que ele lhes anunciava a palavra, conforme eram capazes de compreender.
34 Mani chi cuhva cahan ra chi ñi, soco chi ra sacuaha chi ra chaha vaha ra cuenda hora quee siin ra ta ra.
34 E não lhes falava, a não ser em parábolas; a sós, porém, explicava tudo a seus discípulos.
35 Cha cua ini xaan suvi ni quivi can, ta quechaha cati ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra ti:
35 À tarde daquele dia, disse-lhes: Passemos para o outro lado.
36 Tacan cuu, ta quee ra ta ra nu iyo cuiti ñivi can. Quihvi tahan ra sacuaha chi ra tichi tundoo can, ta cuahan ra ta ra. Tacan, ta cuahan tahan inga uvi uni ca tundoo.
36 Deixando o povo, levaram-no consigo na barca, assim como ele estava. Outras embarcações o escoltavam.
37 Tacan cuu, ta nihin xaan suhva caa tati can, ta ndava nduta tichi tundoo can. Chacan cuu cha cuni cutu chi chi nduta.
37 Nisto surgiu uma grande tormenta e lançava as ondas dentro da barca, de modo que ela já se enchia de água.
38 Tacan, ta ni vii quixi ra Jesuu iti suhma tundoo can, ta quixi ra siqui iin sahma xini nanihin ra. Sandoyo ra ta ra chi ra, ta quechaha cati ra ta ra chi ra ti:
38 Jesus achava-se na popa, dormindo sobre um travesseiro. Eles acordaram-no e disseram-lhe: Mestre, não te importa que pereçamos?
39 Chacuhun ini ra Jesuu, ta quechaha cati ra ti na cutaxin tati can, ta cati ra chi maan nduta can ti:
39 E ele, despertando, repreendeu o vento e disse ao mar: Silêncio! Cala-te! E cessou o vento e seguiu-se grande bonança.
40 ta quechaha nducu tuhun ra Jesuu chi ra ta ra ti:
40 Ele disse-lhes: Como sois medrosos! Ainda não tendes fé?
41 Ni vii yuhvi xaan ra ta ra, ta quechaha nducu tuhun ra ta ra chi tahan ra ti:
41 Eles ficaram penetrados de grande temor e cochichavam entre si: Quem é este, a quem até o vento e o mar obedecem?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.