João 6
Tutu chaa cha iyo cuenda ra hahnu Jesucristo (El Nuevo Testamento de nuestro señor Jesucristo) (MIONT) vs NTLH
1 Tacan cuu, ta cuahan ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra inga chiyo tañuhun Galilea, ta nani tahan tañuhun can tañuhun Tiberia.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Tuvi ñivi ndicu chi ra Jesuu, vati ni ndehe ñi cuhva cha ni savaha ra, ta cahnu xaan cuhva ni savaha ra, vati sanduvaha ra chi ñivi cuhvi.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Tacan cuu, ta iti yucu cuahan ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra, ta ni chacunda ra tican.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Cha yatin cua nducahnu vico cuenda cha ni cacu ñivi Israel ñuhun Egipto iti chata cha sacahnu ñivi judío can.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Tacan cuu, ta ni canihin nuun ra Jesuu, ta ndehe ra cha tuvi ñivi vachi nu ndaa ra, ta quechaha cati ra chi ra Felipe ti:
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Tacan cati ra Jesuu chi ra, vati cuni ra coto ra yoso cuhva cua cati ndico ra Felipe, soco chito maan ra ñaan cha cuu cha cua savaha ra,
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 ta cati ndico ra chi ra Jesuu ti:
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Tacan cuu, ta nducahan inga ra sacuaha chi ra. Ndree yani ra Simón Pedro cuu ra, ta quechaha cati ra chi ra ti:
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 ―Cha iyo iin ra luhu ihya, ta ndiso ra uhun paan ta uvi tiaca, soco ña cua queta chacan, vati tuvi ñivi cuu ñi ―cati ra.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Tacan cuu, ta cati ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra ti:
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Tacan cuu, ta ni quihin ra Jesuu paan can, ta chaha ra iin tiahvi ndioo chi ra Ndioo, ta natahvi ra chi chi chi ra ta ra. Ta ni cuhva savaha ra Jesuu chi tiaca can, ta chachi vaha ra rai can.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Ndaha ini ra ta ra, ta cati ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra ti:
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Tacan cuu, ta canihin vaha ra ta ra ndihi chi, ta queta uchi uvi tica sacutu ra, ta uhun paan ni cuu chi, ta cha ña ni ndihi ca chachi ñi cuu chacan.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Ndehe ndihi ñivi can cha ni savaha ra Jesuu cuhva cahnu xaan can, ta quechaha cati ñi chi tahan ñi cuenda ra Jesuu ti:
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Tacan cuu, ta chito ra Jesuu ti cua quihin ñi chi ra, ta cua sanini ñi chi ra cha cua cundaca ñahan ra chi ñi. Chacan cuu cha nacoo ra chi ñi, ta quee ndico tucu ra, ta cuahan ndico ra iti yucu cha maan iin tuhun ni ra.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Tacan cuu, ta cha cua cuaa, ta cuahan ra sacuaha chi ra Jesuu iti yuhu tañuhun can.
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Quihvi ra ta ra tichi tundoo, ta cuahan ra. Iti ñuun Capernaum inga chiyo nduta can cuahan ra, ta naan xaan hora can, ta ña ta quichi ra Jesuu nu iyo ra.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Nihin suhva quechaha tahnu nduta, vati nihin xaan caa tati.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Tacan cuu, ta sacunu ra ta ra tundoo can, ta queta iin uhun a iin iñu kilómetro cha chinu chi, ta quechaha ndehe ra ta ra ti cha vachi ra Jesuu. Chica ra nu nduta, ta cha cuyatin ra chi tundoo can. Tacan cuu, ta quechaha cuyuhvi ra ta ra,
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 ta quechaha cati ra Jesuu chi ra ta ra ti:
20 Mas Jesus disse:
21 Tacan cuu, ta cusii ini ra ta ra cha cua quihvi tahan ra Jesuu tichi tundoo can. Tacan cuu, ta cha queta tundoo yuhu nduta can nu ni cuahan ra ta ra.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Tuvi inga quivi, ta ni vii iyo ñivi can inga chiyo nduta can. Chito ñi ti iin tuhun ni tundoo ni chacoo yuhu tañuhun, ta chito ñi ti quihvi ra sacuaha chi ra Jesuu, ta cuahan ra ta ra, soco ña quihvi tahan ra Jesuu.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Iyo ca tundoo quee iti ñuun Tiberia, ta queta chi yatin nu ni chaha ra Jesuu tiahvi ndioo chi ra Ndioo, ta sacachi ra chi ñi,
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 ta ndehe ñi ti yoni ra Jesuu iyo, ta cha cuahan ra sacuaha chi ra. Chacan cuu cha quihvi tahan ñi tichi tundoo can, ta cuahan ñi iti ñuun Capernaum. Cuahan ñi, vati nanducu ñi chi ra Jesuu.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Nanihin ñivi can chi ra Jesuu tican inga chiyo nduta can, ta quechaha nducu tuhun ñi chi ra ti:
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti:
26 Jesus respondeu:
27 Ña cua nanducu ni ndo cha cua cachi ndo cuenda ñuhun ñuñivi ya, vati chacan ña cua ndunahan chi chi ndo, soco na cua nducu ndo cha cua coo chi ndo cuenda ra Ndioo, vati cua coo chi chi ndo ndihi ni quivi ndihi ni tiempu. Cha cua cuhva ra cuu sehe ñivi chihin ndo cuu chi, vati chi racan cha chaha ra Ndioo suti tu ndee ini. [Chacan cuu cha chito ndo yoo rai cuu ra] ―cati ra.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Ta cati ñi chi ra Jesuu ti:
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti:
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Ta cati ñi chi ra ti:
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Iti chata ni chachi ñivi yo maná cha ni chaha ra Ndioo chi ñi. Chachi ñi chi chi tichi cuhu cuhva cati tutu Ndioo, vati cati chi ti chaha ra Ndioo cha chachi ñi, vati iti siqui andivi nuun chi. Tacan cati tutu Ndioo ―cati ñi.
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti:
32 Jesus disse:
33 Cha ni tachi ra Ndioo iin rai nu iyo ndo. Cha quichi nuun ra iti siqui andivi, ta maan ra cuu ra cua cuhva cha cua coo ndito ñivi ñuñivi ―cati ra Jesuu.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Ta cati ñi chi ra Jesuu ti:
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Ta cati ndico ra Jesuu ti:
35 Jesus respondeu:
36 Cha cati yu chi ndo ti cha ni ndehe ndo chihin yu, ta ña ta cuinu ini ndo chihin yu.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Cua cuhva ra suti cha cua cuinu ini ñivi chihin yu. Ndihi ñican cua coo chihin yu, ta ña cua tava ndai chi ñivi cua cuinu ini chihin yu.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Iti siqui andivi quichi nuun yu, vati cua savahi cuhva cuni ra ni tava tiñu chihin yu, ta ña cua savahi cuhva cuni yu.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Ña cuni ra cha cua ndoyo ñuhun ni iin ñi cha iyo cuenda yuhu, soco cua natacu ndico ñi quivi cua cutuni ñivi nu cuahan quivi.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Cuni ra suti cha cua coo ndito ñivi chinu ini chi sehe ra. Cua coo ndito ñi chi ra ndihi ni quivi ndihi ni tiempu, vati cua cuhve tu ndee ini chi ñi, ta cua natacu ndico ñi quivi cua cutuni ñivi ndacu ndavaha ni ―cati ra Jesuu chi ñivi judío can.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Tacan cuu, ta ña ndoo ñivi judío can vaha, ta quechaha cati ñi chi tahan ñi ti:
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Ña vaha cha cahan ra tacan, vati nacoto yo chi sutu ra, ta nacoto yo chi sihi ra. Ra José cuu sutu ra, ta maan ra nani Jesuu. Ña vaha cha cati ra ti iti siqui andivi ni quichi nuun ra ―cati ñi chi tahan ñi.
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Tacan cuu, ta cati ra Jesuu chi ñi ti:
43 Jesus respondeu:
44 Ni tava tiñu ra suti chihin yu. Tu ña cua tindee ra chi ndo, ña cua cuu cuinu ini ndo chihin yu. Tu cua cuinu ini ndo, cua cuhve tu ndee ini chi ndo, ta cua natacu ndico ndo quivi cua cutuni ñivi ndacu ndavaha ni.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Iti chata cha ni taa ra ni cahan cuenda ra Ndioo tichi tutu ra, vati cati ra ti chaha ra Ndioo cha chini tuni chi ndihi ñivi chinu ini chi ra, cati tutu ra. Tu cua tasoho ndo cha cahan suti, tu cua savaha ndo cuhva cati ra, cua cuinu ini ndo chihin yu.
45 Nos
46 ’Yoni ñivi ñuñivi cha ni ndehe chi suti, soco iyo iin ra ni tava tiñu ra, ta iin tuhun ni racan cuu ra ni ndehe chi ra.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Yuhu cati ti tu cua cuinu ini ndo chihin yu, cua coo ndito ndo chihin yu ndihi ni quivi ndihi ni tiempu.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Sava ni ta cua iin cha chachi ndo cuu yuhu, vati cua cuhve cha cua coo ndito ndo.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Iti chata chachi ñivi ndo maná cha ni chaha ra Ndioo, soco queta quivi ni chihi tahan ñi.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Vitin cha ni tachi ra Ndioo cha cuu sava ni ta cua iin cha cua cachi ndo. Chacan cuu cha cua cachi ndo, ta ña cua ndoyo ñuhun ndo cuenda ra Ndioo.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Yuhu cuu ra cha ni quichi nuun iti siqui andivi, ta cui sava ni ta cua iin cha cua cachi ndo, ta cua cuhve cha cua coo ndito ndo chi ra Ndioo. Tu cua cachi ndo cha cua cuhva yu, cua coo ndito ndo chihin ra Ndioo ndihi ni quivi ndihi ni tiempu, vati cua cuhva cuenda yu cuñu yu cuenda ñivi ñuñivi. Chacan cuu cha cua cuu coo ndito ñi chi ra Ndioo. Tacan ni cati ra Jesuu chi ñi.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Tacan cuu, ta quechaha cahan yuhu ñivi judío can chi tahan ñi, ta cati ñi ti:
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Ta cati ra Jesuu chi ñi ti:
53 Então Jesus disse:
54 Tu cua cachi ndo cuñu yu, tu cua coho ndo niñi yu, cua coo ndito ndo chi ra Ndioo ndihi ni quivi ndihi ni tiempu, vati cua cuhve tu ndee ini chi ndo, ta cua natacu ndico ndo quivi cua cutuni ñivi ñuñivi.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Tu cua cachi ndo cuñu yu, tu cua coho ndo niñi yu, cua coo ndicha tu ndee ini chi ndo.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Tu tacan cua savaha ndo, cua coi chi ndo, ta cua coo ndo chihin yu.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Iyo ndito ra cuu suti, ta racan cuu ra ni tava tiñu chihin yu. Chacan cuu cha iyo ndito yu, vati tachi ra suti chihin yu. Tu cua coo ndo chihin yu, cua coo ndito ndo chihin yu.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Yuhu cuu ra ni quichi nuun iti siqui andivi. Yuhu cuu sava ta cua cha cua cachi ndo, soco ña cua tahan ndo cuhva ni tahan ñivi yo iti chata. Chachi ñi maná can, soco queta quivi ni chihi tahan ñi. Tu cua coo ndo chihin yu, cua coo ndito ndo chihin yu ndihi ni quivi ndihi ni tiempu.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Tacan cati ra Jesuu ve ñuhun iyo ñuun Capernaum can nu ni sacuaha ra chi ñivi can.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Tuhun can ni chini soho tahan ñivi sacuaha chi ra, ta quechaha cati ñi chi tahan ñi ti:
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Tacan cuu, ta chito ra Jesuu chi anima ra ti quechaha cahan ñi tuhun can, ta cati ra chi ñi ti:
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 Nu cua ndehe ndo cha cua cuhun ndico ra cuu sehe ñivi nu ni chacoo ra iti siqui andivi nu quichi quivi, ta ña vaha cha cua saxini ndico tucu ndo.
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Maan ra Tati Ndioo cuu ra chaha cha iyo ndito yo, ta ñahni yavi ndaa cuñu yo. Cha cati yu tuhun can, vati tacan cua coto ndo yoso cuhva iyo ra Ndioo, ta cua coto ndo yoso cuhva cua coo ndito ndo,
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 soco iyo ni ndo ña cua cuinu ini ndo.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Cati ndico ra Jesuu ti:
65 Jesus continuou:
66 Tacan cuu, ta quechaha saña ñivi sacuaha chi ra. Tuvi ñivi cuu ñi saña chi ra, ta ña chahan ca ñi chi ra.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Tacan cuu, ta quechaha nducu tuhun ra Jesuu chi uchi uvi ra sacuaha ndicha chi ra ti:
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Ta cati ndico ra Simón Pedro chi ra ti:
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Cha chinu ini ndi chihun, ta cha chito ndi ti maun cuu ra Cristo, vati sehe ra Ndioo cuun, ra chahnu ―cati ra Pedro.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Ta cati ra Jesuu chi ra ta ra ti:
70 Jesus disse:
71 Cahan ra tacan cuenda ra Juda Iscariote sehe ra Simón, vati racan cua xico tuhun chi ra Jesuu, ta chica tahan ra chi ra icaa ni.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.