Atos 15
Tutu chaa cha iyo cuenda ra hahnu Jesucristo (El Nuevo Testamento de nuestro señor Jesucristo) (MIONT) vs NVT
1 Quivi can cha iyo ndico ra Paulu chi ra Bernabé ñuun Antioquía, ta iyo ñivi judío quee ñuhun Judea, ta cuahan ñi iti ñuun Antioquía can, ta quechaha sacuaha ñican chi ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can, ta inga tucu ñivi cuu ñi. Quechaha cati ñivi judío can chi ñi ti:
1 Chegaram a Antioquia alguns homens da Judeia e começaram a ensinar aos irmãos: “A menos que sejam circuncidados, conforme exige a lei de Moisés, vocês não poderão ser salvos”.
2 Ña ni nduinuun ra Paulu ta ra chi ñican, ta cahan xaan ñi chi ra ta ra. Chacan cuu cha chaha ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can tiñu chi ra Paulu chi ra Bernabé chi inga ra tahan ñi ti cua cuhun ra ta ra iti ñuun Jerusalén nu iyo ra tatun Jesuu nu iyo ra ndiso tiñu ve ñuhun tican, ta tacan ni cua ndatuhun ra Paulu ta ra chi ra tatun Jesuu yoso cuhva cua ndoo tiñu cha ni ndusaca.
2 Paulo e Barnabé discordaram deles e discutiram energicamente. Por fim, a igreja decidiu enviar Paulo e Barnabé a Jerusalém, acompanhados de alguns irmãos de Antioquia, para tratar dessa questão com os apóstolos e presbíteros.
3 Ni tava tiñu ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can chi ra ta ra, ta cuahan ra iti ñuun Jerusalén. Yaha ra ñuhun Fenicia. Yaha ra ñuhun Samaria. Yaha ra, ta chaha ra cuenda chi ñivi Ndioo iyo tican ti cha ni nacoo ihni ñivi cuu inga tucu ñivi costumbre sacahnu maan ñi, ta cha quechaha chinu ini ñi chi ra Jesuu. Tacan cuu, ta ndihi ñivi Ndioo can―cusii ini ñi.
3 A igreja, portanto, enviou seus representantes a Jerusalém. No caminho, eles pararam na Fenícia e em Samaria para visitar os irmãos e contaram que os gentios também estavam sendo convertidos, o que muito alegrou a todos.
4 Queta ra Paulu ta ra ñuun Jerusalén, ta quihin cuenda ra tatun Jesuu chi ra, ta quihin cuenda tahan ra ndiso tiñu ve ñuhun chi ra. Tacan ni quihin cuenda tahan ndihi ñivi Ndioo can chi ra. Tacan cuu, ta quechaha cati tuhun ra Paulu ta ra ndihi cha ni savaha ra Ndioo ndihi ñuun nu ni chahan ra.
4 Quando chegaram a Jerusalém, foram bem recebidos pela igreja, pelos apóstolos e presbíteros, e relataram tudo que Deus havia feito por meio deles.
5 Tican iyo tahan uvi uni ra ni chacoo cuenda ra fariseo iti chata, ta cha ni chinu tahan ini ra chi ra Jesuu. Racan ni chacuinda ra, ta quechaha cati ra ti:
5 Contudo, alguns dos irmãos que pertenciam à seita dos fariseus se levantaram e disseram: “É necessário que os convertidos gentios sejam circuncidados e guardem a lei de Moisés”.
6 Chacan cuu cha nducuiti ra tatun Jesuu chi ra ndiso tiñu ve ñuhun, vati cua ndehe ra yoso cuhva cua ndoo tiñu can.
6 Os apóstolos e presbíteros se reuniram para decidir a questão.
7 Nahan xaan cahan ra ta ra, ta ni chacuinda ra Pedro, ta quechaha cati ra chi ra ta ra ti:
7 Depois de uma longa discussão, Pedro se levantou e se dirigiu a eles, dizendo: “Irmãos, vocês sabem que, há muito tempo, Deus me escolheu dentre vocês para falar aos gentios a fim de que eles pudessem ouvir as boas-novas e crer.
8 Maan ra chito yoso saxini ndihi ñivi chi anima ñi, ta sanahan ra chi yo ti cha ni quihin cuenda ra chi ñi, vati tachi tahan ra chi ra Tati Ndioo chihin ñi.
8 Deus conhece o coração humano e confirmou que aceita os gentios ao lhes dar o Espírito Santo, como o deu a nós.
9 Ña ni cati ra Ndioo chihin yo ti ña vaha maan ñi, ta maan yo vaha xaan yo. Sanduvaha tahan ra anima ñivi cuu inga tucu ñivi, vati chinu tahan ini ñi chi ra.
9 Não fez distinção alguma entre nós e eles, pois purificou o coração deles por meio da fé.
10 Vitin na cua sacuinu yo cuhva cuni ra Ndioo. Ña vaha cha cua cuhva yo tu ndoho chi ñivi Ndioo, ta cua cati yo ti cua cumi ñi costumbre cha ni sanahan ra Moisee. Chito yo ti ña cuu cundee ini ñivi yo savaha ñi ndihi cha cati ra Moisee tiempu chahnu, ta chito yo ti ña cuu cundee tahan ini maan yo savaha yo chi chi.
10 Então por que agora vocês provocam a Deus, sobrecarregando os discípulos gentios com um jugo que nem nós nem nossos antepassados conseguimos suportar?
11 Ñavi cuenda chacan ni nduvaha anima yo. Chito yo ti nduvaha anima yo, vati iyo xaan tu manini chi ra chahnu Jesuu, ta ta ni cuhva nduvaha anima inga ñivi. Tacan cati ra Pedro chi ñi.
11 Cremos que todos, nós e eles, somos salvos da mesma forma, pela graça do Senhor Jesus”.
12 Tacan cuu, ta taxin ndaa ñi, vati cachin vaha cati tuhun ra Pedro. Tasoho tahan ñi cha cati tuhun tahan ra Paulu chi ra Bernabé, vati chaha tahan ra cuenda yoso cuhva ni tindee ra Ndioo chi ra ta ra, vati savaha tahan ra iin cuhva inga cuhva nu iyo ñivi cuu inga tucu ñivi, ta ndehe ñi yoso cuhva iyo ra Ndioo, ta nduiyo tahan ñi suhva.
12 Todos ouviram em silêncio enquanto Barnabé e Paulo lhes relatavam os sinais e maravilhas que Deus havia realizado por meio deles entre os gentios.
13 Cha ndihi cati tuhun ra Paulu ta ra, ta quechaha cati tuhun tahan ra Jacobo chi ñi ti:
13 Quando terminaram de falar, Tiago se levantou e disse: “Irmãos, ouçam-me!
14 Cha chaha ra Simón Pedro cuenda yoso cuhva cha ni nacachi ra Ndioo chi ñivi cuu inga tucu ñivi, ta ñivi maan ra Ndioo cuu tahan ñi.
14 Pedro lhes falou sobre como Deus visitou primeiramente os gentios para separar dentre eles um povo para si.
15 Ini tuhun can ni taa tahan ra ni cahan cuenda ra Ndioo tiempu chahnu, ta chaha ra ta ra cuenda yoso cuhva cua tindee ra Ndioo chi ñivi cuu inga tucu ñivi, vati cati racan ta ra cuenda ra Ndioo ti:
15 E isso está em pleno acordo com o que disseram os profetas. Como está escrito:
16 Nu cuahan quivi cua quichi ra cuu Cristo,
16 ‘Depois disso voltarei e restaurarei a tenda caída de Davi. Reconstruirei suas ruínas e a restaurarei,
17 Chacan cuu cha cua nanducu ñivi cuu inga tucu ñivi chi yuhu,
17 para que o restante da humanidade busque o Senhor, incluindo os gentios, todos os que chamei para serem meus. O Senhor falou,
18 Tacan ni cati ra chahnu, vati nu ni quichi quivi sacoto ra tuhun can chi yo,
18 aquele que tornou essas coisas conhecidas desde a eternidade’.
19 ’Chacan cuu cha saxini yu ti ña cua cuhva ca yo tu ndoho chi ñivi tahan yo cuu inga tucu ñivi, ta cha vitin ni quechaha chinu ini ñi chi ra Jesuu.
19 “Portanto, considero que não devemos criar dificuldades para os gentios que se convertem a Deus.
20 Yuhu cati ti na cua cati tuhun yo chi ñi ti ña cua cachi ca ñi cha samani ñivi chi ita niñu sacahnu ñi. Ña cua coo ca ra rai ndavaha ni chi ñi ñahan inga chiyo, ta ni ña cua coo ca ñi ñahan ndavaha ni chi ra rai inga chiyo. Ña cua cachi ca ñi cuñu ndihi ri tuhva chachi ñi, tu ña chati vaha niñi ri, ta chihi ri. Ña cua coho ca ñi niñi ri.
20 Ao contrário, devemos escrever a eles dizendo-lhes que se abstenham de alimentos oferecidos a ídolos, da imoralidade sexual, da carne de animais estrangulados e do sangue.
21 Yuhu cati ti na cua cati tuhun yo tacan ni, vati ndihi ñuun cati tuhun ra ta ra tuhun cha ni taa ra Moisee tiempu chahnu, ta quivi sábadu una una quivi sacuaha ñivi tuhun can ve ñuhun ñivi judío nda cua nda vitin. Tacan ni cua coto ñivi yoso cuhva iyo tahan ñi cha cuu ñivi judío nu ni quichi quivi ―cati ra Jacobo chi ñi.
21 Pois essas leis de Moisés são pregadas todos os sábados nas sinagogas judaicas em todas as cidades há muitas gerações”.
22 Tacan cuu, ta saxini ra tatun Jesuu chi ra ndiso tiñu cuenda ve ñuhun chi ndihi ñivi Ndioo can ti cua nacachi ñi chi uvi ra tahan ñi, ta cua tava tiñu ñi chi ra na cua cuhun tahan ra chi ra Paulu chi ra Bernabé iti ñuun Antioquía. Chacan cuu cha tachi ñi chi ra Juda Barsabaa chi ra Sila, ta ra ndiso tahan tiñu ve ñuhun can cuu ra ta ra.
22 Então os apóstolos e presbíteros e toda a igreja em Jerusalém escolheram representantes e os enviaram a Antioquia da Síria, com Paulo e Barnabé, para informar sobre essa decisão. Os homens escolhidos eram dois líderes entre os irmãos: Judas, também chamado Barsabás, e Silas.
23 Cua cuiso ra ta ra tutu cua tachi ñi, ta tehen ni taa ñi tutu chi ñivi cuu inga tucu ñivi iyo ñuun Antioquía chi ñuhun Siria chi ñuhun Cilicia:
23 Esta foi a carta que levaram: “Nós, os apóstolos e presbíteros, e seus irmãos em Jerusalém, escrevemos esta carta aos irmãos gentios em Antioquia, Síria e Cilícia. Saudações.
24 Cha ni queta tuhun nuun ndi ti cha quee iti ñivi tahan yo ihya, ta chahan ñi tican, ta sandusaca ñi suhva cuenda costumbre chahnu, ta vitin saxini xaan ndo. Ña ni tachi ndi chi ñican.
24 “Soubemos que alguns homens, que daqui saíram sem nossa autorização, têm perturbado e inquietado vocês com seu ensino.
25 Chacan cuu cha nducuiti ndi, ta saxini ndi ti cua nacachi ndi uvi ra yani yo, ta cua tachi ndi chi ra nu iyo ndo. Cua cuhun tahan ra chi ra Bernabé chi ra Paulu, ta rai cuni mani xaan ndi cuu racan ta ra.
25 Portanto, depois de chegarmos a um consenso, resolvemos enviar-lhes alguns representantes com nossos amados irmãos Barnabé e Paulo,
26 Cha chahan ra ta ra nu ni cuni cahni ñivi chi ra, vati satiñu ra cuenda ra chahnu Jesucristo.
26 que têm arriscado a vida pelo nome de nosso Senhor Jesus Cristo.
27 Chacan cuu cha tava tiñu ndi chi ra Juda chi ra Sila, vati cua cati cachin ra ta ra ndihi tuhun cha taa ndi chihin ndo ihya nu tutu ya.
27 Estamos enviando Judas e Silas para confirmarem pessoalmente o que aqui escrevemos.
28 Cha tindee ra Tati Ndioo chi ndi. Chacan cuu cha saxini ndi ti cua cati ndi ti ña cuaha xaan ni tuhun cua cucumi ndo, soco nini xaan cha cua cucumi ndo cha taa ndi chi ndo ihya nu tutu ya.
28 “Pois pareceu bem ao Espírito Santo e a nós não impor a vocês nenhum peso maior que estes poucos requisitos:
29 Ña cua cachi ca ndo cha samani ñivi chi ita niñu sacahnu ñi. Ña cua cachi ca ndo cuñu ndihi ri tuhva chachi ndo, tu ña chati vaha niñi ri. Ña cua coho ca ndo niñi ri. Ña cua coo ca ndo ndavaha ni chi ñi ñahan inga chiyo, ta tacan ni ndioho ñi ñahan, ña cua coo ca ndo ndavaha ni chi ra rai inga chiyo. Tu cua cucumi vaha ndo chi ndo cuhva cati ndi, cua ndoo vaha ndo. Na cua coo vaha ndo chi ra chahnu.” Tacan ni taa ra ta ra tutu chi ñi quivi cha ni nducuiti ra ta ra iti ñuun Jerusalén.
29 abstenham-se de comer alimentos oferecidos a ídolos, de consumir o sangue ou a carne de animais estrangulados, e de praticar a imoralidade sexual. Farão muito bem se evitarem essas coisas. “Que tudo lhes vá bem.”
30 Tacan cuu, ta ndiso tiñu ra Paulu ta ra, ta quee ra cuahan ra iti ñuun Antioquía can. Queta ra ta ra tican, ta cana ra ta ra chi ndihi ñivi Ndioo, ta chaha ra tutu can chi ñi.
30 Os mensageiros partiram de imediato para Antioquia, onde reuniram os irmãos e entregaram a carta.
31 Sacuaha ñi chi chi, ta cusii ini ñi, vati chaha chi tu ndee ini chi ñi.
31 Houve grande alegria em toda a igreja no dia em que leram essa mensagem animadora.
32 Tacan cuu, ta quechaha cati tuhun ra Juda chi ra Sila chi ñi, vati ra cahan cuenda ra Ndioo cuu ra. Chaha tahan ra ta ra tu ndee ini chi ñi, ta tindee ra chi ñi, ta vaha xaan ndoo ndico ñi.
32 Então Judas e Silas, ambos profetas, encorajaram e fortaleceram os irmãos com muitas palavras.
33 Ndunahan ra Juda chi ra Sila, ta queta quivi tachi ndico ñivi Ndioo can chi ra ta ra, vati cua cuhun ndico ra nu iyo ñivi tava tiñu chi ra, ta cati ñi chi ra ta ra ti na cua cuhun vii ra ta ra, cati ñi,
33 Permaneceram ali algum tempo, e depois os irmãos os enviaram em paz de volta à igreja de Jerusalém.
34 soco saxini ra Sila ti cua ndoo nuun ra suhva ca.
34 Silas, porém, resolveu permanecer ali.
35 Ndunahan tahan ra Paulu chi ra Bernabé ñuun Antioquía can, ta sacuaha ra ta ra chi ñivi can, ta cati tuhun ra tuhun Ndioo. Tacan ni cati tuhun tahan tuvi ra ta ra.
35 Paulo e Barnabé ficaram em Antioquia. Eles e muitos outros ensinavam e pregavam a palavra do Senhor naquela cidade.
36 Tacan cuu, ta queta quivi quechaha cati ra Paulu chi ra Bernabé ti:
36 Algum tempo depois, Paulo disse a Barnabé: “Voltemos para visitar cada uma das cidades onde pregamos a palavra do Senhor, para ver como os irmãos estão indo”.
37 Cuni ra Bernabé ti cua cuhun tahan ra Juaan Macu,
37 Barnabé queria levar João Marcos,
38 soco ña cuni ra Paulu, vati cha ni saña ra Macu can chi ra iti ñuhun Panfilia, ta ña chahan ca ra chi ra, ta ni ña satiñu tahan ra chi ra tican.
38 mas Paulo se opôs, pois João Marcos tinha se separado deles na Panfília, não prosseguindo com eles no trabalho.
39 Ña cundee nduinuun ra Bernabé chi ra Paulu. Chacan cuu cha saña tahan ra ta ra. Tacan cuu, ta quihin ra Bernabé chi ra Macu can, ta quihin ra ta ra tundoo, ta cuahan ndico ra iti ñuhun Chipre.
39 O desentendimento entre eles foi tão grave que os dois se separaram. Barnabé levou João Marcos e navegou para Chipre.
40 Tacan cuu, ta quihin ra Paulu chi ra Sila. Cahan ndahvi ñivi Ndioo can chi ra Ndioo ti na cua savaha tucu ra Ndioo tu manini chi ra Paulu ta ra, ta na cua tindee tucu ra chi ra ta ra. Tacan cuu, ta quee ra cuahan ra.
40 Paulo escolheu Silas e partiu, e os irmãos o entregaram ao cuidado gracioso do Senhor.
41 Yaha ra iti ñuhun Siria, ta yaha ra iti ñuhun Cilicia, ta chaha ra tu ndee ini chi ndihi ñivi Ndioo iyo tican.
41 Então ele viajou por toda a Síria e Cilícia, fortalecendo as igrejas de lá.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.