Mateus 8

Pinotepa Nacional Mixtec NT (MIO_WBT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Tacan cuu, ta nuun ra Jesuu siqui yucu can, ta ndicu ñivi can chi ra. Tuvi xaan ñivi cuu ñi ndicu chi ra.
1 Quando ele desceu do monte, grandes multidões o seguiram.
2 Tacan cuu, ta queta iin ra cuehe tahyu. Tuhva ra nuun iyo ra Jesuu, ta chahnu chiti ra iti nuun ra, ta quechaha cati ra chi ra ti: ―Yoho ra chahnu, tu cuni cun, cua cuu sanduvahun chihin yu ―cati ra ndahvi can.
2 Um leproso, aproximando-se, adorou-o de joelhos e disse: "Senhor, se quiseres, podes purificar-me! "
3 Tacan cuu, ta sacaa ra Jesuu ndaha ra, ta sayani ndaha ra chi ra, ta cati ra ti: ―Cuni yu. Na nduvahun ―cati ra. Ta hora can naan cuehe can chi ra,
3 Jesus estendeu a mão, tocou nele e disse: "Quero. Seja purificado! " Imediatamente ele foi purificado da lepra.
4 ta cati tucu ra Jesuu chi ra ti: ―Ña cua cahun ni chi iin ñivi, soco cuahan. Cua sanahun chihun chi ra sutu, ta cua cundaca cun cha cua samani cun chi ra Ndioo cuhva ni cati tuhun ra Moisee tiempu chahnu. Chacan cuu cha cua coto ñivi ti cha ni nduvahun ―cati ra.
4 Em seguida Jesus lhe disse: "Olhe, não conte isso a ninguém. Mas vá mostrar-se ao sacerdote e apresente a oferta que Moisés ordenou, para que sirva de testemunho".
5 Tacan cuu, ta cuahan ra Jesuu iti ñuun Capernaum. Cua quihvi ra tichi ñuun can, ta tuhva iin ra cuu sandaru cuenda ñuun Roma, ta quechaha cahan ndahvi ra chi ra Jesuu.
5 Entrando Jesus em Cafarnaum, dirigiu-se a ele um centurião, pedindo-lhe ajuda.
6 Cati ra ti: ―Ra chahnu, caa sehi tichi vehi, vati nduñiin ra. Nihin xaan iyo tu ndoho chi ra ―cati ra.
6 E disse: "Senhor, meu servo está em casa, paralítico, em terrível sofrimento".
7 Ta cati ra Jesuu chi ra ti: ―Cua cu ndehi chi ra, vati cua sanduvahi chi ra ―cati ra.
7 Jesus lhe disse: "Eu irei curá-lo".
8 Ta cati ndico ra sandaru can ti: ―Ñahni yavi ndai cha cua yahun tichi vehi, ra chahnu. Na cua cahun tuhun ni, ta cua nduvaha sehi.
8 Respondeu o centurião: "Senhor, não mereço receber-te debaixo do meu teto. Mas dize apenas uma palavra, e o meu servo será curado.
9 Chite ti cua cuu savahun chacan, vati iyo ra ndaca ñahan chihin yu, ta ndaca ñahan tahin chi inga ra. Chi racan cati yu ti cua cuhun ra, ta cuahan ra. Chi inga ra cati yu ti cua quichi ra, ta vachi ra. Chi musu yu cati yu yoso cua savaha ra, ta savaha ra chi chi ―cati ra chi ra Jesuu.
9 Pois eu também sou homem sujeito à autoridade, com soldados sob o meu comando. Digo a um: ‘Vá’, e ele vai; e a outro: ‘Venha’, e ele vem. Digo a meu servo: ‘Faça isto’, e ele faz".
10 Chini ra Jesuu tuhun can, ta quechaha nduiyo cuni ra, ta cati ra chi ñivi ndicu chi ra ti: ―Cati ndicha yu chihin ndo ti ña tuhva main ndehi ni chi iin ñivi ñuhun Israel chinu ini cuhva chinu ini rahya.
10 Ao ouvir isso, Jesus admirou-se e disse aos que o seguiam: "Digo-lhes a verdade: Não encontrei em Israel ninguém com tamanha fé.
11 Cati yu ti nini cahnu nu ñuhun ñuñivi cua quichi tuvi ñivi, ta cua coo tahan ñi chi ra Abraham chi ra Isaac chi ra Jacob nu cua cundaca ñahan ra Ndioo,
11 Eu lhes digo que muitos virão do Oriente e do Ocidente, e se sentarão à mesa com Abraão, Isaque e Jacó no Reino dos céus.
12 ta iyo ñivi judío cua tava ndaa ra nu naan nu cua ndehe ñi tu ndoho, ta cua ndahyu chaa ñi ―cati ra.
12 Mas os súditos do Reino serão lançados para fora, nas trevas, onde haverá choro e ranger de dentes".
13 Tacan cuu, ta cati ra Jesuu chi ra sandaru can ti: ―Cuahan. Na cua cuu chi cuhva chinu ini cun ―cati ra. Ta ni nduvaha sehe ra hora can.
13 Então Jesus disse ao centurião: "Vá! Como você creu, assim lhe acontecerá! " Na mesma hora o seu servo foi curado.
14 Tacan cuu, ta cuahan ra Jesuu iti vehe ra Pedro. Quihvi ra, ta ndehe ra ti cha ni caa chiso ra Pedro, vati iyo cahni chi ña.
14 Entrando Jesus na casa de Pedro, viu a sogra deste de cama, com febre.
15 Taa ra ndaha ra chi ña, ta ndico cahni chi ña. Tacan cuu, ta ndoyo ña, ta chaha ña cha cachi ra.
15 Tomando-a pela mão, a febre a deixou, e ela se levantou e começou a servi-lo.
16 Cha cua cuaa quivi can, ta cha quichi ndaca ñi chi tuvi xaan ñivi ñuhun tati cuihna anima tican nu iyo ra Jesuu, ta sa cahan ni ra tuhun, ta tava ndaa ra chi run tati cuihna can anima ñi, ta sanduvaha tahan ra chi ndihi ñivi cuhvi.
16 Ao anoitecer foram trazidos a ele muitos endemoninhados, e ele expulsou os espíritos com uma palavra e curou todos os doentes.
17 Chacan cuu cha ni queta tuhun cha ni cati ra Isaía ra cahan cuenda ra Ndioo tiempu chahnu, vati cati ra ti sanaan ra tu ndoho tahan yo, ta sanduvaha ra ndihi cuehe cuhvi yo, cati ra cuenda ra Jesuu tiempu can.
17 E assim se cumpriu o que fora dito pelo profeta Isaías: "Ele tomou sobre si as nossas enfermidades e sobre si levou as nossas doenças".
18 Ndehe ra Jesuu cha cuahan ndutuvi ñivi nu iyo ra, ta cati ra chi ñivi sacuaha chi ra ti na cua cuhun ñi inga chiyo nduta can.
18 Quando Jesus viu a multidão ao seu redor, deu ordens para que atravessassem para o outro lado do mar.
19 Tacan cuu, ta tuhva iin ra sacuaha ley chahnu can nu iyo ra, ta quechaha cati ra chi ra Jesuu ti: ―Yoho maestru, na cua cuhun tahin chihun ndaa iti cua cuhun cun ―cati ra.
19 Então, um mestre da lei aproximou-se e disse: "Mestre, eu te seguirei por onde quer que fores".
20 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ti: ―Iyo nu quixi ri ñucuii, ta iyo taca ri saa, soco yuhu ra cuu sehe ñivi―ña ta ñahni nu cua cave cusi ―cati ra Jesuu.
20 Jesus respondeu: "As raposas têm suas tocas e as aves do céu têm seus ninhos, mas o Filho do homem não tem onde repousar a cabeça".
21 Ta cati inga ñivi sacuaha chi ra ti: ―Ra chahnu, cuhva cha cua cuhun xihne, ta cua cuchi yu chi suti ―cati ñi.
21 Outro discípulo lhe disse: "Senhor, deixa-me ir primeiro sepultar meu pai".
22 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Na cua cuhun cun chi main icaa ni, ta cuhva cun cha cua cuchi ñivi ña chinu ini chi ndii can ―cati ra Jesuu.
22 Mas Jesus lhe disse: "Siga-me, e deixe que os mortos sepultem os seus próprios mortos".
23 Tacan cuu, ta quihvi ra Jesuu tichi iin tundoo, ta quihvi tahan ñivi sacuaha chi ra, [ta cuahan ñi].
23 Entrando ele no barco, seus discípulos o seguiram.
24 Tacan cuu, ta quechaha iyo tati xaan nu tañuhun can. Chacan cuu cha cahnu xaan tahnu nduta nu tundoo can, ta quihvi chi tichi tundoo, ta ni quixi ra Jesuu.
24 De repente, uma violenta tempestade abateu-se sobre o mar, de forma que as ondas inundavam o barco. Jesus, porém, dormia.
25 Tacan cuu, ta tuhva ñi nu caa ra, ta quechaha sandoyo ñi chi ra, ta cati ñi ti: ―Ra chahnu, sacacu chi ndi, coto cua ndoyo ñuhun ndi ―cati ñi.
25 Os discípulos foram acordá-lo, clamando: "Senhor, salva-nos! Vamos morrer! "
26 Ta cati ndico ra chi ñi ti: ―¿Ñacu yuhvi xaan ndo? Ña chinu ini ndo chi ra Ndioo ―cati ra. Tacan cuu, ta chacuinda ra, ta cati ra ti cua cutaxin tati can chi nduta can. Tacan cuu, ta taxin taxin cuu.
26 Ele perguntou: "Por que vocês estão com tanto medo, homens de pequena fé? " Então ele se levantou e repreendeu os ventos e o mar, e fez-se completa bonança.
27 Iyo xaan iyo xaan quechaha cuni ñivi can, ta quechaha cati ñi ti: ―Cahnu xaan rai cuu ra, vati tasoho tati chi nduta tañuhun cha cahan ra ―cati ñi.
27 Os homens ficaram perplexos e perguntaram: "Quem é este que até os ventos e o mar lhe obedecem? "
28 Tacan cuu, ta queta ra Jesuu inga chiyo tañuhun can nu iyo ñuhun Gadara, ta nitahan uvi rai chi ra. Cha iyo tati cuihna anima ra ta ra, ta sa quichi ra ta ra iti camasandu. Xaan xaan ra cuu. Chacan cuu cha yoni cuu yaha iti can.
28 Quando ele chegou ao outro lado, à região dos gadarenos, foram ao seu encontro dois endemoninhados, que vinham dos sepulcros. Eles eram tão violentos que ninguém podia passar por aquele caminho.
29 Tacan cuu, ta quechaha cana chaa ra ta ra, ta cati ra ta ra ti: ―¿Ñaan cha cuu cha cuni cun chi ndi, ta yoho ra cuu sehe Ndioo? Cha vachi cun ihya, vati cua cuhva cun tu ndoho chi ndi, ta ña ta queta quivi cua tachi tuni ra Ndioo chi ndi ―cati ra ta ra chi ra Jesuu.
29 Então eles gritaram: "Que queres conosco, Filho de Deus? Vieste aqui para nos atormentar antes do devido tempo? "
30 Cani vihi cha iyo suhva ri quini. Chica cuu ri. Chachi ri.
30 A certa distância deles estava pastando uma grande manada de porcos.
31 Tacan, ta cahan ndahvi run tati cuihna can chi ra Jesuu, ta cati run ti: ―Tu cua tava ndaun chi ndi, cuhva cun cha cua quihvi ndi tichi maan run quini can ―cati run.
31 Os demônios imploravam a Jesus: "Se nos expulsas, manda-nos entrar naquela manada de porcos".
32 Ta cati ndico ra Jesuu chi run ti: ―Cuahan ndo ―cati ra. Tacan cuu, ta quee run cuahan run, ta quihvi run tichi maan ri quini can, ta jihna quechaha ca chinu ndihi ri tichi xahva can, ta quehni ri tichi nduta tañuhun can, ta chihi ri.
32 Ele lhes disse: "Vão! " Eles saíram e entraram nos porcos, e toda a manada atirou-se precipício abaixo, em direção ao mar, e morreu afogada.
33 Tacan cuu, ta chinu ra sacuenda chi ri quini can. Cuahan ra iti ñuun, ta chaha ra cuenda ndihi cha ni chacoo. Chaha ra cuenda cha ni tahan ra ni chacoo tati cuihna anima.
33 Os que cuidavam dos porcos fugiram, foram à cidade e contaram tudo, inclusive o que acontecera aos endemoninhados.
34 Tacan cuu, ta quee ndihi ñivi ñuun can nu vachi ra Jesuu. Ndehe ñi chi ra, ta quechaha cahan ndahvi xaan ñi chi ra ti na ña cua quihvi ra ñuun ñi, [soco cua cuhun ra inga chiyo].
34 Toda a cidade saiu ao encontro de Jesus, e quando o viram, suplicaram-lhe que saísse do território deles.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.