Mateus 15

Pinotepa Nacional Mixtec NT (MIO_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Quivi can quichi ra fariseo chi ra sacuaha ley chahnu. Iti ñuun Jerusalén quichi ra ta ra, ta yaha ra ta ra nuun ra Jesuu, ta quechaha nducu tuhun ra ta ra chi ra ti:
1 Então alguns fariseus e alguns mestres da Lei vieram de Jerusalém para falar com Jesus e lhe perguntaram:
2 ―¿Ñacu ña sacuinu ñivi sacuaha chihun tuhun cha ni tiso ñivi yo tiempu chahnu? Ña sacuinu ñi, vati ña tuhva ñi nacata ñi ndaha ñi, ta cha cua cachi ñi ―cati ra ta ra.
2 — Por que é que os seus discípulos comem sem lavar as mãos, desobedecendo assim aos ensinamentos que recebemos dos antigos?
3 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ta ra ti: ―¿Ñacu sacuinu ndo tuhun cha ni tiso ñivi yo tiempu chahnu, ta ña sacuinu ndo tuhun cha cati tuhun ra Ndioo?
3 Jesus respondeu:
4 Cha cati ra Ndioo ti cua sacahnu ndo chi sutu ndo chi sihi ndo, ta cati tahan ra ti tu cua cahan ndo ndavaha ni chi sutu ndo chi sihi ndo, na cua cuvi cuii ndo, cati ra Ndioo,
4 Pois Deus disse: “Respeite o seu pai e a sua mãe!” E disse também: “Que seja morto aquele que amaldiçoar o seu pai ou a sua mãe!”
5 soco cati maan ndo ti cha cua cuu cati ndo chi sutu ndo chi sihi ndo ti ña cua tindee ndo chi ñi, vati chi ra Ndioo cha samani ndo ndihi cha cua tindee ndo chi ñivi ndo. Tacan cha sachiyo ndo cuhva cati tuhun ra Ndioo, vati sacuinu ndo cuhva cati ñivi tiempu chahnu.
5 Mas vocês ensinam que, se alguém tem alguma coisa que poderia usar para ajudar os seus pais, em sinal de respeito, mas diz: “Eu dediquei isto a Deus”,
6 — ausente —
6 então não precisa ajudar os seus pais. Assim vocês desprezam a mensagem de Deus para seguir os seus próprios ensinamentos.
7 Ñivi uvi yaa cuu ndo. Ndicha cuhva ni cati ra Isaía cuenda ndo. Cahan ra cuenda ra Ndioo [nu ni quichi quivi], vati cati ra Ndioo ti:
7 Hipócritas! Isaías estava certo quando disse a respeito de vocês o seguinte:
8 — ausente —
8 “Deus disse:
9 cati ra Ndioo ni taa ra Isaía ―cati ra Jesuu chi ra fariseo can.
9 A adoração deste povo é inútil,
10 Tacan cuu, ta cana ra Jesuu chi ndihi ñivi can, ta quechaha cati ra chi ñi ti: ―Cua tasoho ndo, ta na cua cutuni ini ndo.
10 Jesus chamou a multidão e disse:
11 Ñavi cha cua quihvi tichi yuhu ñivi, ta cua cachi ñi cuu cha cua sacaquini anima ñi, soco cha cua quee tichi yuhu ñivi, cha cua saxini ñivi―chacan cuu cha cua sacaquini anima ñi ―cati ra.
11 Não é o que entra pela boca que faz com que alguém fique
12 Tacan cuu, ta tuhva ra sacuaha chi ra Jesuu nu iyo ra, ta nducu tuhun ra ta ra chi ra ti: ―¿Atu chito cun ti ña chaa ini ra fariseo can, ta chini ra tuhun can? ―cati ra ta ra.
12 Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Sabe que os
13 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ta ra ti: ―Cua naan ihni ndihi tuhun, tu cha ña tiso ra suti iyo iti siqui andivi chi chi.
13 Jesus respondeu:
14 Saña ndo chi ra. Cuaa ra, ta cuni ra cundaca ra chi ñivi cuaa. Tu cua cundaca iin ra cuaa chi tahan ra, nduvi tahan ra cua quehni cava tichi xahva. Tacan cati ra, [vati cua ndoyo ñuhun cuii ñi cuenda ra Ndioo].
14 Não se preocupem com os fariseus. São guias cegos. E, quando um cego guia outro, os dois acabam caindo num buraco.
15 Ta cati ra Pedro chi ra ti: ―Cati maun ñaan tuhun cuu tuhun can.
15 Então Pedro pediu: — Explique para nós aquilo que o senhor disse antes.
16 Ta cati ndico ra Jesuu ti: ―¿Atu ña nituni tahan ini ndo?
16 Jesus disse:
17 Chito ndo ti ndihi cha quihvi tichi yuhu ñivi chachi ñi, ta nuun chi tichi chiti yuva ñi, ta chati ñi chi chi,
17 O que entra pela boca vai para o estômago e depois sai do corpo.
18 soco cha cua quee tichi yuhu ñivi cuu cha saxini ñi chi anima ñi. Chacan cuu cha sacaquini chi ñi,
18 Mas o que sai da boca vem do coração. É isso que faz com que a pessoa fique impura.
19 vati chi anima ñi saxini ñivi ndavaha ni ya. Chahni ñi tahan ñi. Cuni coo ñi ndavaha ni chi tahan ñi inga chiyo. Suhu ñi. Sandahyu ñahan ñi. Cahan ñi ndavaha ni chi tahan ñi.
19 Porque é do coração que vêm os maus pensamentos, os crimes de morte, os adultérios, as imoralidades sexuais, os roubos, as mentiras e as calúnias.
20 Ndihi chacan cuu cha sacaquini anima ñivi, soco ña cua nducaquini anima ñivi, tu cua cachi ñi, ta ña ndoo ndaha ñi ―cati ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra.
20 São essas coisas que fazem com que alguém fique impuro. Mas comer sem lavar as mãos não torna ninguém impuro.
21 Tican quee ra Jesuu, ta cuahan ra, ta queta ra ñuhun nu iyo ñuun Tiro chi ñuun Sidón.
21 Jesus saiu dali e foi para a região que fica perto das cidades de Tiro e de Sidom .
22 Iyo iin ñahan ñuhun can. Ñahan cananea cuu ña, ta quee ña, vati cua tuhva ña nu iyo ra Jesuu, ta quechaha cana chaa ña. Cati ña chi ra ti: ―Yoho ra chahnu, yoho ra cuu ñivi David, na cua cundahvi ini cun chihin yu. Iyo tati cuihna anima ña luhu sehi, ta iyo xaan ndacu run chi ña ―cati ña.
22 Certa mulher cananeia, que morava naquela terra, chegou perto dele e gritou: — Senhor,
23 Ta ñahni cha cati ndico ra chi ña. Tacan, ta tuhva ra sacuaha chi ra, ta cati ra ta ra chi ra ti: ―[Na cua tasohun cha cahan ña,] ta cua cuhun ña, vati ndicu ña chi yo, ta cana chaa xaan ña ―cati ra ta ra.
23 Mas Jesus não respondeu nada. Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Mande essa mulher embora, pois ela está vindo atrás de nós, fazendo muito barulho!
24 Ta cati ra Jesuu chi ra ta ra ti: ―Tava tiñu suti chihin yu, vati cua tindei chi ñivi judío ni, vati iyo ñi cuhva iyo ri mbee cuanaan. Ña cati ra ti cua tindei chi ñivi cuu inga tucu ñivi ―cati ra chi ra sacuaha chi ra.
24 Jesus respondeu:
25 Tacan, ta tuhva ña nu cahan ra, ta chahnu chiti ña iti nuun ra, ta cati ña chi ra ti: ―Na cua tindeun chihin yu ―cati ña.
25 Então ela veio, ajoelhou-se aos pés dele e disse: — Senhor, me ajude!
26 Ta cati ndico ra iin cuhva chi ña ti: ―Ña vaha cha cua quihin ndi cha cua cachi sehe ndi, ta cua savita ndi chi chi nu iyo ri ina ―cati ra.
26 Jesus disse:
27 Ta cati ndico ña chi ra ti: ―Ndicha, ra chahnu, soco chachi tahan ri ina chehe xita quehni nu chachi chitoho ri ―cati ña.
27 — Sim, senhor, — respondeu a mulher — mas até mesmo os cachorrinhos comem as migalhas que caem debaixo da mesa dos seus donos.
28 Tacan, ta cati ra Jesuu chi ña ti: ―Chinu vaha xaan ini cun, sihi. Na cua cuu chi cuhva cuni cun ―cati ra. Ta suvi ni hora can nduvaha sehe ña.
28 — Mulher, você tem muita fé! — disse Jesus. — Que seja feito o que você quer! E naquele momento a filha dela ficou curada.
29 Tican quee ra Jesuu, ta cuahan ra. Queta ra tañuhun Galilea, ta ndaa ra iin siqui yucu, ta ni chacunda ra.
29 Jesus saiu dali e foi até o lago da Galileia. Depois subiu um monte e sentou-se ali.
30 Tacan, ta tuhva xaan ñivi nu iyo ra. Tuvi ñivi cuu ñi queta, ta ndaca ñi chi ñivi cojo chi ñivi nduñiin chi ñivi cuii nuun chi ñivi ñihin chi ñivi cuhvi chi ndihi nuun cuehe. Quichi ndaca ñivi chi ñican, ta nacoo ñi chi ñi iti nuun ra Jesuu, ta sanduvaha ra chi ñi.
30 E foram até Jesus grandes multidões levando coxos, aleijados, cegos, mudos e muitos outros doentes, que eram colocados aos seus pés. E ele curou todos.
31 Chacan cuu cha iyo xaan cuni ndihi ñivi can, vati ndehe ñi ti cahan ñivi ñihin, ta nduvaha ñivi nduñiin, ta chica cuu ñivi cojo, ta ndichin vaha ndehe ñivi cuaa. Tacan, ta sacahnu tahan ñi chi ra Ndioo, ta suvi ra cuu ra sacahnu ñivi Israel.
31 O povo ficou admirado quando viu que os mudos falavam, os aleijados estavam curados, os coxos andavam e os cegos enxergavam. E todo o povo louvou ao Deus de Israel.
32 Tacan cuu, ta cana ra Jesuu chi ra sacuaha chi ra, ta quechaha cati ra chi ra ta ra ti: ―Ndahvi cuni yu ndehi chi ñivi ya, vati cha queta uni quivi cha iyo ñi chihin yo, ta ñahni cha chachi ñi. Ña cuni yu saña tahin chi ñi vitin, ta chisoco ñi, coto ña cua cundee ñi iti ―cati ra.
32 Jesus chamou os seus discípulos e disse:
33 Ta cati ra sacuaha chi ra ti: ―Ñahni paan ihya tichi cuhu ya, ta cua sacachi yo chi ndihi ñivi ya ―cati ra ta ra.
33 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
34 Ta nducu tuhun ra Jesuu chi ra ta ra ti: ―¿Yoso tahan paan iyo? Ta cati ndico ra ta ra chi ra Jesuu ti: ―Ucha tahan paan iyo chi uvi uni tahan tiaca ―cati ra ta ra.
34 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete pães e alguns peixinhos! — responderam eles.
35 Ta cati ra Jesuu ti cua cunda ndihi ñivi nu ñuhun,
35 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão.
36 ta quihin ra ndihi ucha tahan paan can chi ri tiaca can, ta chaha ra iin tiahvi ndioo chi ra Ndioo, ta natahvi ra chi chi, ta chaha ra chi chi chi ra sacuaha chi ra, ta chaha ra ta ra chi chi chi ndihi ñivi can.
36 Depois pegou os sete pães e os peixes e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
37 Tacan cuu, ta chachi ndihi ñi, ta ndaha ini ñi. Queta ucha ndoho chitu chehe paan can canihin ra ta ra,
37 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
38 ta chachi cumi mil rai, ta siin cuu ñi ñahan chi ve cuati chachi tahan.
38 Os que comeram foram quatro mil homens, sem contar as mulheres e as crianças.
39 Tacan cuu, ta saña tahan ra Jesuu chi ñi ta ñi, ta quihvi ra tichi tundoo, ta cuahan ra iti ñuhun nu iyo ñuun Magdala.
39 Então Jesus mandou o povo embora, subiu no barco e foi para a região de Magadã .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.