João 9
Pinotepa Nacional Mixtec NT (MIO_WBT) vs NTLH
1 Cuahan ra Jesuu, ta ndehe ra ti iyo iin ra cuaa. Cuii nuun ra, vati tacan ni caa nuun ra nda ni cacu ra.
1 Jesus ia caminhando quando viu um homem que tinha nascido cego.
2 Tacan cuu, ta quechaha nducu tuhun ra sacuaha chi ra Jesuu ti: ―Maestru, ¿yoo savaha cuati, ta cacu ra cha cuii nuun ra? ¿Atu savaha maan ra cuati a savaha sutu ra chi sihi ra cuati? ―cati ra chi ra Jesuu.
2 Os seus discípulos perguntaram: — Mestre, por que este homem nasceu cego? Foi por causa dos pecados dele ou por causa dos pecados dos pais dele?
3 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ti: ―Ñahni cuati savaha rahya, ta ni ñahni cuati savaha sutu ra chi sihi ra. Tacan tahan ni cacu maan ra, vati cua ndehe ñivi yoso cuhva cua savaha ra Ndioo chi ra.
3 Jesus respondeu:
4 Iyo cha cua savahi cuhva cuni ra ni tava tiñu chihin yu, vati ni vii cuu vitin. Cua queta quivi, ta ña cua cuu ca.
4 Precisamos trabalhar enquanto é dia, para fazer as obras daquele que me enviou. Pois está chegando a noite, quando ninguém pode trabalhar.
5 Ni iye nu ñuhun ñuñivi, ta cui sava ni ta cua iin ñuhun ndichin. [Chacan cuu cha cua tindei chi ñivi ñuñivi] ―cati ra.
5 Enquanto estou no mundo, eu sou a luz do mundo.
6 Tacan ni cati ra, ta sa tivi sivi ra nu ñuhun, ta savaha ra ndahyu nu tivi sivi ra, ta taa ra chi chi nuun ra cuaa can.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu no chão, fez um pouco de lama com a saliva, passou a lama nos olhos do cego
7 Tacan cuu, ta quechaha cati ra Jesuu chi ra ti: ―Cuahan iti soco Siloé, ta cua nacata cun nuun cun ―cati ra. Tuhun Siloé can cuni cati ti cha tachi yu chihun. Tacan cuu, ta cuahan ra cuaa can, ta nacata ra nuun ra. Quichi ndico ra, ta ndichin vaha ndehe ra.
7 e disse: O cego foi, lavou o rosto e voltou vendo.
8 Ndehe ñivi ñuun ra chi ra, ta ndehe tahan ñivi nacoto chi ra, ta chito ñi ti cha chica ra caya ra, ta quechaha nducu tuhun ñi ta ñi ti: ―¿Atu ñavi ra chica caya cuu ra? ―cati ñi.
8 Os seus vizinhos e as pessoas que costumavam vê-lo pedindo esmola perguntavam: — Não é este o homem que ficava sentado pedindo esmola?
9 Iyo ñi cati ñi ti: ―Suvi ra cuu ra ―cati ñi. Ta inga ñi cati ti: ―Ñavi, soco cuhva caa racan caa ra ―cati ñi, soco maan ra cati ti: ―Yuhu cui.
9 — É! — diziam alguns. — Não, não é. Mas é parecido com ele! — afirmavam outros. Porém ele dizia: — Sou eu mesmo.
10 Chacan cuu cha nducu tuhun ñi chi ra ti: ―¿Yoso ni nduvaha nuun cun? ―cati ñi.
10 — Como é que agora você pode ver? — perguntaram.
11 Cati ndico ra chi ñi ti: ―Nacoto ndo chi ra nani Jesuu. Savaha maan ra ndahyu, ta taa ra chi chi nuin, ta cati ra ti na cua cuhin iti Siloé, ta cua nacate nuin. Chacan cuu cha chahin, ta nacate nuin, ta ndundichin vaha ndehi ―cati ra.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez um pouco de lama, passou a lama nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave o rosto.” Então eu fui, lavei o rosto e fiquei vendo.
12 Ta nducu tuhun ñi chi ra ti: ―¿Ndaa iyo racan? ―cati ñi. Ta cati ndico ra chi ñi ti: ―Ña chite ―cati ra.
12 — Onde está esse homem? — perguntaram. — Não sei! — respondeu ele.
13 Tacan cuu, ta ni chandaca ñivi can chi ra nuun ra fariseo, vati xihna ca cuii nuun ra, ta vitin ndichin vaha ndehe ndico ra.
13 Então levaram aos fariseus o homem que havia sido cego.
14 Quivi sábadu quivi ii ni savaha ra Jesuu ndahyu can, ta sanduvaha ra nuun ra cuaa can.
14 O dia em que Jesus havia feito lama e curado o homem da cegueira era um sábado.
15 Chacan cuu cha quechaha nducu tuhun tahan ra fariseo chi ra nduvaha nuun can ti: ―¿Yoso cuu cha ni ndundichin ndehun? ―cati ra. Ta cati ndico ra chi ra ti: ―Ni taa iin ra ndahyu nuin, soco nacate chi chi, ta ni ndundichin vaha ndehi ―cati ra.
15 Aí os fariseus também perguntaram como ele tinha sido curado. — Ele pôs lama nos meus olhos, eu lavei o rosto e agora estou vendo — respondeu o homem.
16 Chacan cuu cha iyo ra fariseo cati ra chi ra ti: ―Ña ni tava tiñu ra Ndioo chi racan, vati ña cumi ra quivi ii quivi cahnu ―cati ra. Ta cati ndico inga ra ti: ―Cahnu xaan cuhva ni savaha ra, ta ña cuu savaha rai ndacu cuati chacan ―cati ra. Tacan cuu, ta quechaha ndusaca cuni ra ta ra,
16 Alguns fariseus disseram: — O homem que fez isso não é de Deus porque não respeita a E outros perguntaram: — Como pode um pecador fazer milagres tão grandes? E por causa disso houve divisão entre eles.
17 ta nducu tuhun ndico tucu ra fariseo chi ra ti: ―¿Ñaan cha cuu cha cua cati maun? Nuun maun cha ni sanduvaha ra ―cati ra. Ta cati ndico ra ti: ―Yuhu cati ti iyo ra cuenda ra Ndioo ―cati ra.
17 Então os fariseus tornaram a perguntar ao homem: — Você diz que ele curou você da cegueira. E o que é que você diz dele? — Ele é um
18 Tacan cuu, ta ña cuni cuinu ini ra judío can ti ni nducuii ndicha nuun ra, ta ndundichin ndico ndehe ra. Cana xihna ra chi sutu ra chi sihi ra,
18 Os líderes judeus não acreditavam que ele tinha sido cego e que agora podia ver. Por isso chamaram os pais dele
19 ta quechaha nducu tuhun ra chi ñi ti: ―¿Atu sehe ndo chi rahya? ¿Atu cuaa ra, ta cacu ra? ¿Ñacu ndichin vaha ndehe ra vitin? ―cati ra.
19 e perguntaram: — Esse homem é filho de vocês? Vocês dizem que ele nasceu cego. E como é que agora ele está vendo?
20 Ta cati ndico sutu ra chi sihi ra ti: ―Chito ndi ti rahya cuu sehe ndi, ta chito ndi ti cuaa ra, ta cacu ra,
20 Os pais responderam: — Sabemos que ele é nosso filho e que nasceu cego.
21 soco ña chito ndi yoso cuhva ni ndundichin vaha ndehe ra vitin, ta ni ña chito ndi yoo rai ni sanduvaha nuun ra. Cua nducu tuhun ndo chi maan ra, vati cha cahnu ra. Cua cati ndico maan ra ñaan cha ni tahan ra ―cati ñi.
21 Mas não sabemos como é que ele agora pode ver e não sabemos também quem foi que o curou. Ele é maior de idade; perguntem, e ele mesmo poderá explicar.
22 Tacan cati sutu ra chi sihi ra, vati yuhvi ñi chi ra judío can, vati cha iyo vaha tuhun chi ra judío ti tu cua cati ñivi ti cha ni tava tiñu ra Ndioo chi ra Jesuu, cua tava ndaa ra chi ñi ve ñuhun.
22 Os pais disseram isso porque estavam com medo, pois os líderes judeus tinham combinado expulsar da sinagoga quem afirmasse que Jesus era o Messias .
23 Chacan cuu cha cati ñivi ra ti cha cahnu ra, ta na cua nducu tuhun maan ra ta ra chi ra.
23 Foi por isso que os pais disseram: “Ele é maior de idade; perguntem a ele.”
24 Chacan cuu cha cana ndico tucu ra judío can chi ra nduvaha nuun can inga chaha, ta cati ra chi ra ti: ―Cua cati cun iin cha ndicha, vati iyo cun iti nuun ra Ndioo, ta chito ndi ti ra ndacu cuati cuu racan ―cati ra.
24 Então os líderes judeus chamaram pela segunda vez o homem que tinha sido cego e disseram: — Jure por Deus que você vai dizer a verdade. Nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Ta cati ndico ra chi ra judío can ti: ―Ña chite tu ndacu ra cuati, soco chehe cuu cha ni chite. Chite ti ra cuaa cui nu quichi quivi, soco vitin ndichin vaha ndehi ―cati ra.
25 Ele respondeu: — Se ele é pecador, eu não sei. De uma coisa eu sei: eu era cego e agora vejo!
26 Ta nducu tuhun ndico ra ta ra chi ra ti: ―¿Ñaan cha ni savaha ra chihun? ¿Yoso ni sanduvaha ra nuun cun? ―cati ra.
26 — O que foi que ele fez a você? Como curou você da cegueira? — tornaram a perguntar.
27 Ta cati ndico ra chi ra ti: ―Cha cati yu chihin ndo, soco ña tasoho ndo. ¿Ñacu cuni ndico tucu ndo cuni soho ndo? ¿Atu cuni tahan ndo coo ndo chi ra? ―cati ra.
27 O homem respondeu: — Eu já disse, e vocês não acreditaram. Por que querem ouvir isso outra vez? Por acaso vocês também querem ser seguidores dele?
28 Tacan cuu, ta quechaha nduxaan ra ta ra chi ra, ta cati ra chi ra ti: ―Iyo maun cuenda ra, soco iyo maan ndi cuenda ra Moisee.
28 Então eles o xingaram e disseram: — Você é que é seguidor dele! Nós somos seguidores de Moisés.
29 Chito ndi ti cahan ra Ndioo chi ra Moisee, soco ña chito ndi yoo rai cuu racan ―cati ra ta ra.
29 Sabemos que Deus falou com Moisés; mas este homem, nós nem mesmo sabemos de onde ele é.
30 Ta cati ndico ra ndahvi can chi ra ta ra ti: ―Iyo xaan cuni yu, vati ña chito ndo yoo rai cuu ra, ta ni sanduvaha ra nuin.
30 Ele respondeu: — Que coisa esquisita! Vocês não sabem de onde ele é, mas ele me curou.
31 Chito yo ti ña tasoho ra Ndioo chi ñivi ndacu cuati, soco tasoho ra chi ñivi sacahnu chi ra, ta tasoho ra chi ñivi ndacu cuhva cuni maan ra.
31 Sabemos que Deus não atende pecadores, mas ele atende os que o respeitam e fazem a sua vontade.
32 Nda quivi cha ni tuvi ñuhun ñuñivi, ta yoni sanduvaha nuun ñivi cuaa cha cuii tahan nuun ñi, ta cacu ñi.
32 Desde que o mundo existe, nunca se ouviu dizer que alguém tivesse curado um cego de nascença.
33 Ni tava tiñu ra Ndioo chi ra ni sanduvaha chihin yu. Tu ña ndicha, ña cua cuu savaha ra cuhva cha ndacu ra ―cati ra.
33 Se esse homem não fosse enviado por Deus, não teria podido fazer nada.
34 Ta cati ndico ra ta ra chi ra ti: ―Iyo xaan cuati chihun, ta ni cacu cun. Ña cua tasoho ndi cha cahun ―cati ra. Tacan cuu, ta tava ndaa ra ta ra chi ra.
34 Eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e é você que quer nos ensinar? E o expulsaram da sinagoga.
35 Ni chito ra Jesuu ti cha ni tava ndaa ra ta ra chi ra ndahvi can, ta nanducu ra Jesuu chi ra, ta nducu tuhun ra chi ra ti: ―¿Atu chinu ini cun chi ra cuu sehe ñivi? ―cati ra.
35 Jesus ficou sabendo que tinham expulsado o homem da sinagoga . Foi procurá-lo e, quando o encontrou, perguntou:
36 Ta cati ndico ra chi ra Jesuu ti: ―¿Yoo ra cuu ra, ta ra chahnu? Cua sanahun chihin yu, vati cua cuinu ini yu chi ra ―cati ra.
36 Ele respondeu: — Senhor, quem é o Filho do Homem para que eu creia nele?
37 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ti: ―Cha ni ndehun chi ra, ta vitin ndatuhun cun chi ra ―cati ra.
37 Jesus disse:
38 Tacan cuu, ta sacahnu ra chi ra Jesuu, ta cati ra chi ra ti: ―Chinu ini yu chihun, ra chahnu ―cati ra.
38 — Eu creio, Senhor! — disse o homem. E se ajoelhou diante dele.
39 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ti: ―Quichi yu nu ñuhun ñuñivi ya, vati cua tachi tuni yu chi ñivi ya. Chacan cuu cha cua ndundichin ndehe ñivi cuaa, ta ñivi cati ti ndichin vaha ndehe cua nducuii nuun ―cati ra Jesuu.
39 Então Jesus afirmou:
40 Iyo tahan ra fariseo yatin nu inda ra Jesuu, ta chini soho ra cha cahan ra, ta quechaha nducu tuhun ra chi ra ti: ―¿Atu cuii tahan nuun ndi cuni cun? ―cati ra ta ra.
40 Alguns fariseus que estavam com ele ouviram isso e perguntaram: — Será que isso quer dizer que nós também somos cegos?
41 Ta cati ndico ra Jesuu chi ra ta ra ti: ―Tu cuaa nuun ndo, ñahni cuati ndo cua coo, soco cati ndo ti ndichin vaha ndehe ndo. Chacan cuu cha iyo xaan cuati ndo.
41 — Se vocês fossem cegos, não teriam culpa! — respondeu Jesus. — Mas, como dizem que podem ver, então continuam tendo culpa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.