João 8
Pinotepa Nacional Mixtec NT (MIO_WBT) vs VC
1 Tacan cuu, ta cuahan ra Jesuu iti yucu Olivo.
1 Dirigiu-se Jesus para o monte das Oliveiras.
2 Tuvi inga quivi, ta cuahan ndico ra iti ve ñuhun. Ni vii nahan, ta cuahan ra, ta nducuiti ndico tucu ñivi nu iyo ra. Ni chacunda ra, ta sa quechaha sacuaha ra chi ñi.
2 Ao romper da manhã, voltou ao templo e todo o povo veio a ele. Assentou-se e começou a ensinar.
3 Tacan cuu, ta vachi ra sacuaha ley chahnu chi ra fariseo nu iyo ra. Vachi ndaca ra ta ra iin ñahan, vati ndehe ra nu ni chacoo ña ndavaha ni chi ra rai inga chiyo, ta sayaha ra chi ña nu nducuiti ñivi chi ra.
3 Os escribas e os fariseus trouxeram-lhe uma mulher que fora apanhada em adultério.
4 Tacan cuu, ta quechaha cati ra chi ra Jesuu ti: ―Maestru, cha tiin ñivi chi ñahya suvi ni hora cha ndacu ña ndavaha ni chi ra rai inga chiyo.
4 Puseram-na no meio da multidão e disseram a Jesus: Mestre, agora mesmo esta mulher foi apanhada em adultério.
5 Iti chata cati ra Moisee tichi ley ti chi yuu cua cahni ndi chi ñahan savaha ndavaha ni can, ta yoho, ¿ñaan cua cati cun?
5 Moisés mandou-nos na lei que apedrejássemos tais mulheres. Que dizes tu a isso?
6 Tacan cati ra ta ra, vati cuni ndehe ra a ña vaha cua cati ndico ra Jesuu, ta cua cuu tiso ra ta ra cuati ra. Tacan cuu, ta ni chacunda toho ra Jesuu, ta sa quechaha taa ra chi nundaha ra nu ñuhun.
6 Perguntavam-lhe isso, a fim de pô-lo à prova e poderem acusá-lo. Jesus, porém, se inclinou para a frente e escrevia com o dedo na terra.
7 Ni vii nducu tuhun xaan ra ta ra chi ra, ta sa ni chacuinda ndico ra, ta quechaha cati ra chi ra ta ra ti: ―Tu ña ta savaha ndo ni iin cha ndavaha ni, na cua cani xihna ndo yuu chi ña ―cati ra.
7 Como eles insistissem, ergueu-se e disse-lhes: Quem de vós estiver sem pecado, seja o primeiro a lhe atirar uma pedra.
8 Tacan cuu, ta ni chacunda toho ndico ra Jesuu, ta taa ndico ra nu ñuhun.
8 Inclinando-se novamente, escrevia na terra.
9 Chini ra ta ra tuhun cha cati ra Jesuu, ta sa quechaha ca chahan ra ta ra. Cuahan xihna ra chanihin ca, ta sa cuahan ndihi ca ra ta ra. Tacan cuu, ta iin tuhun ni ña ñahan can ni ndoo chi ra Jesuu.
9 A essas palavras, sentindo-se acusados pela sua própria consciência, eles se foram retirando um por um, até o último, a começar pelos mais idosos, de sorte que Jesus ficou sozinho, com a mulher diante dele.
10 Ndehe ra Jesuu ti cha cuahan ndihi ca ñivi, ta sa quechaha cati ra chi ña ñahan can ti: ―Yoho sihi, cha cuahan ra ni tiso cuati cun. ¿Atu yoni cua tachi tuni chihun? ―cati ra.
10 Então ele se ergueu e vendo ali apenas a mulher, perguntou-lhe: Mulher, onde estão os que te acusavam? Ninguém te condenou?
11 Ta cati ndico ña chi ra ti: ―Ña ta yoni cahan, ra chahnu ―cati ña. Ta cati ra Jesuu chi ña ti: ―Ni ña cua tachi tuni yu chihun. Cuahan, ta ña savaha con cuati ―cati ra.
11 Respondeu ela: Ninguém, Senhor. Disse-lhe então Jesus: Nem eu te condeno. Vai e não tornes a pecar.
12 Tacan cuu, ta quechaha cati ndico tucu ra Jesuu chi ñivi can ti: ―Yuhu cuu sava ni ta cua iin ñuhun ndichin cua ndehe ñivi ñuñivi. Tu cua cuinu ini ndo chihin yu, ña cua savaha ndo ndavaha ni, vati ña cua coo ndo nu naan. Cua coo ndito ndo chi ra Ndioo, vati cua coo ra cuu sava ni ta cua iin ñuhun ndichin chihin ndo ―cati ra.
12 Falou-lhes outra vez Jesus: Eu sou a luz do mundo; aquele que me segue não andará em trevas, mas terá a luz da vida.
13 Ta cati ra fariseo chi ra ti: ―Suvi ni maun chaha cuenda yoso cuhva iyo cun. Chacan cuu cha ña chito ndi a ndicha cuhva cati cun ―cati ra.
13 A isso, os fariseus lhe disseram: Tu dás testemunho de ti mesmo; teu testemunho não é digno de fé.
14 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Chahi cuenda yoso cuhva iye, soco cha ndicha cuu chi, vati chite ndaa iti ni quichi yu, ta chito tahin ndaa iti cua cuhun ndico yu. Maan ndo ña chito ndo ndaa iti ni quichi yu, ta ni ña chito ndo ndaa iti cua cuhun ndico tuqui.
14 Respondeu-lhes Jesus: Embora eu dê testemunho de mim mesmo, o meu testemunho é digno de fé, porque sei de onde vim e para onde vou; mas vós não sabeis de onde venho nem para onde vou.
15 Tachi tuni ndo cuhva saxini maan ndo, soco yoni cua tachi tuni yu vitin.
15 Vós julgais segundo a aparência; eu não julgo ninguém.
16 Cua queta quivi cha cua tachi tuni yu chi ñivi, soco cua tachi tuni yu iin cha ndicha ndicha, vati uvi ndi cua tachi tuni. Cua tachi tuni yu, ta cua tachi tuni tahan ra ni tava tiñu chihin yu.
16 E, se julgo, o meu julgamento é conforme a verdade, porque não estou sozinho, mas comigo está o Pai que me enviou.
17 Cha cati ley chahnu ndo ti tu cua queta uvi ñivi, ta inuun inuun cua cahan ñi, chito yo ti tuhun ndicha cahan ñi.
17 Ora, na vossa lei está escrito: O testemunho de duas pessoas é digno de fé {Dt 19,15}.
18 Cati tuhin yoso cuhva iye, ta cati tuhun tahan ra cuu suti yoso cuhva iye, ta maan ra cuu ra ni tava tiñu chihin yu ―cati ra Jesuu.
18 Eu dou testemunho de mim mesmo; e meu Pai, que me enviou, o dá também.
19 Chacan cuu cha nducu tuhun ñi chi ra ti: ―¿Ndaa iti iyo sutu cun? ―cati ñi. Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Ña nacoto ndo chihin yu, ta ni ña nacoto ndo chi ra suti. Tu cua nacoto ndo chihin yu, cua nacoto tahan ndo chi ra suti ―cati ra.
19 Perguntaram-lhe: Onde está teu Pai? Respondeu Jesus: Não conheceis nem a mim nem a meu Pai; se me conhecêsseis, certamente conheceríeis também a meu Pai.
20 Tacan cati ra Jesuu, ta sacuaha ra chi ñivi tichi cora soco ndavi ve ñuhun yatin nu iyo xuhun cha samani ñivi chi ra Ndioo, soco ña tiin ñi chi ra, vati ña ta queta hora ra.
20 Estas palavras proferiu Jesus ensinando no templo, junto aos cofres de esmola. Mas ninguém o prendeu, porque ainda não era chegada a sua hora.
21 Tacan cuu, ta quechaha cati ndico tucu ra Jesuu chi ñivi can ti: ―Yuhu cua cuhin, ta cua nanducu ndo chihin yu, [soco ña cua nanihin ndo chihin yu]. Cua cuvi ndo, vati ña cua saña ndo cuati ndacu ndo, ta ña cua cuu cuhun ndo nu cua cuhin ―cati ra.
21 Jesus disse-lhes: Eu me vou, e procurar-me-eis e morrereis no vosso pecado. Para onde eu vou, vós não podeis ir.
22 Ta cati ñi judío can chi tahan ñi ti: ―Vasi cua cahni ra suvi ni chi maan ra, vati cati ra ti ña cua cuu cuhun yo nu cua cuhun ra ―cati ñi.
22 Perguntavam os judeus: Será que ele se vai matar, pois diz: Para onde eu vou, vós não podeis ir?
23 Tacan cuu, ta quechaha cati ra chi ñi ti: ―Cuenda ñivi ñuñivi iyo maan ndo, soco yuhu iye cuenda ra iyo iti siqui andivi. Iyo ndo cuenda ñuhun ñuñivi, soco yuhu ña iye cuenda chacan.
23 Ele lhes disse: Vós sois cá de baixo, eu sou lá de cima. Vós sois deste mundo, eu não sou deste mundo.
24 Chacan cuu cha cati yu ti cua cuvi ndo cuenda ra Ndioo, vati ña cua saña ndo cuati ndacu ndo. Tu ña cua cuinu ini ndo ti yuhu cuu ra cua sacacu chi ndo, cua cuvi ndo, vati ña cua saña ndo cuati ndacu ndo ―cati ra.
24 Por isso vos disse: morrereis no vosso pecado; porque, se não crerdes o que eu sou, morrereis no vosso pecado.
25 Tacan cuu, ta nducu tuhun ñi chi ra ti: ―¿Yoo rai cuun? ―cati ñi. Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Xihna cuii cha ni cati yu chihin ndo.
25 Quem és tu?, perguntaram-lhe eles então. Jesus respondeu: Exatamente o que eu vos declaro.
26 Iyo xaan cha cua cati yu yoso cuhva iyo ndo, ta iyo xaan cha cua tachi tuni yu chihin ndo. Rai ndicha cuu ra ni tava tiñu chihin yu, ta cha chahi cuenda chi ndo chi ndihi ñivi ñuñivi ñaan cha cati ra chihin yu ―cati ra.
26 Tenho muitas coisas a dizer e a julgar a vosso respeito, mas o que me enviou é verdadeiro e o que dele ouvi eu o digo ao mundo.
27 Tacan cuu, ta ña chito ñi ti cahan ra cuenda sutu ra.
27 Eles, porém, não compreenderam que ele lhes falava do Pai.
28 Chacan cuu cha cati ra Jesuu chi ñi ti: ―Cua cahni ndo chi ra cuu sehe ñivi, ta sa cua coto ndo ti yuhu cuu ra. Cua coto ndo ti ña satiñu yu cuenda main, soco cati tuhin cuhva ni sanahan ra suti chihin yu.
28 Jesus então lhes disse: Quando tiverdes levantado o Filho do Homem, então conhecereis quem sou e que nada faço de mim mesmo, mas falo do modo como o Pai me ensinou.
29 Ni tava tiñu ra chihin yu, ta ni iyo ra chihin yu. Ña cua saña ihni ra chihin yu, vati ndihi ni quivi ndacu i cha cua cusii ini ra ―cati ra Jesuu.
29 Aquele que me enviou está comigo; ele não me deixou sozinho, porque faço sempre o que é do seu agrado.
30 Tacan cati ra Jesuu, ta tuvi ñivi quechaha chinu ini chi ra.
30 Tendo proferido essas palavras, muitos creram nele.
31 Tacan cuu, ta quechaha cati ra Jesuu chi ñivi judío ñi ni chinu ini chi ra ti: ―Tu cua savaha ndo cuhva cati yu, ñivi ndicha yu cua cuu ndo,
31 E Jesus dizia aos judeus que nele creram: Se permanecerdes na minha palavra, sereis meus verdadeiros discípulos;
32 ta cua coto ndo ñaan cha cuu cha ndicha, ta sa cua ndoo ndo nu nuna ―cati ra.
32 conhecereis a verdade e a verdade vos livrará.
33 Ta cati ndico ñi chi ra ti: ―Ñivi ra Abraham ra ni chacoo iti chata tiempu chahnu cuu ndi. Ña ta ñahni nu ni satiñu cuatu ndi chi inga ñivi. ¿Ñacu cati cun ti cua ndoo ndi nu nuna? ―cati ñi.
33 Replicaram-lhe: Somos descendentes de Abraão e jamais fomos escravos de alguém. Como dizes tu: Sereis livres?
34 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Cati ndicha yu ti tu cua savaha ndo cuati, sava ni ta cua iin musu cua cuu ndo.
34 Respondeu Jesus: Em verdade, em verdade vos digo: todo homem que se entrega ao pecado é seu escravo.
35 Chito yo ti ña ndoo cuii ra cuu musu vehe chitoho ra, soco ra cuu sehe chitoho vehe can cuu ra ndoo cuii vehe sutu ra.
35 Ora, o escravo não fica na casa para sempre, mas o filho sim, fica para sempre.
36 Chacan cuu cha tu cua savaha ra cuu sehe chitoho ndo cha cua ndoo ndo nu nuna, cua ndoo ndicha ndo nu nuna.
36 Se, portanto, o Filho vos libertar, sereis verdadeiramente livres.
37 Yuhu chite ti ñivi ra Abraham cuu ndo, soco cuni ndo cahni ndo chihin yu, vati ña chinu ini ndo tuhun cati tuhin.
37 Bem sei que sois a raça de Abraão; mas quereis matar-me, porque a minha palavra não penetra em vós.
38 Chahi cuenda chi ndo ñaan cha cuu cha ni sanahan suti chihin yu, soco ndacu ndo cuhva cati ra cuu sutu maan ndo ―cati ra.
38 Eu falo o que vi junto de meu Pai; e vós fazeis o que aprendestes de vosso pai.
39 Ta cati ndico ñi chi ra ti: ―Ra Abraham cuu sutu ndi ―cati ñi. Ta cati ra Jesuu ti: ―Tu sehe ra Abraham chi ndo, cua savaha ndo cuhva cha ni savaha maan ra nu quichi quivi.
39 Nosso pai, replicaram eles, é Abraão. Disse-lhes Jesus: Se fôsseis filhos de Abraão, faríeis as obras de Abraão.
40 Yuhu cha cati yu cha ndicha chi ndo cuhva cha ni cati ra Ndioo chihin yu, soco vitin cuni cahni ndo chihin yu. Ñavi cuhva ni savaha ra Abraham cuu chacan.
40 Mas, agora, procurais tirar-me a vida, a mim que vos falei a verdade que ouvi de Deus! Isso Abraão não o fez.
41 Ndacu ndo cuhva cuni ra cuu sutu maan ndo ―cati ra. Ta cati ndico ñi chi ra ti: ―Ñavi sehe cuati cuu ndi. Sehe ndicha ra Ndioo cuu ndi, vati maan ra cuu sutu ndi ―cati ñi.
41 Vós fazeis as obras de vosso pai. Retrucaram-lhe eles: Nós não somos filhos da fornicação; temos um só pai: Deus.
42 Ta cati ra Jesuu chi ñi ti: ―Tu ndicha ti ra Ndioo cuu sutu ndo, cua cuni mani ndo chihin yu, vati iti nuun iyo ra quichi yu. Ñavi yuhu cati chi ra ti cua quichi yu, soco maan ra cuu ra ni tava tiñu chihin yu.
42 Jesus replicou: Se Deus fosse vosso pai, vós me amaríeis, porque eu saí de Deus. É dele que eu provenho, porque não vim de mim mesmo, mas foi ele quem me enviou.
43 Ña nituni ini ndo tuhun cati yu, vati ña cuni ndo tasoho ndo.
43 Por que não compreendeis a minha linguagem? É porque não podeis ouvir a minha palavra.
44 Run cuihna cuu sutu ndo, ta cuni savaha ndo cuhva cuni maan run, ta chahni run chi ñivi nda cua nda xihna cuii. Ña tuhva run savaha run cha ndicha, vati ña chito run ñaan cha cuu cha ndicha, ta sandahyu ñahan run. Tacan ni iyo run, vati ña ndicha run, ta maan run cuu run savaha cha sandahyu ñahan ñivi chi tahan ñi.
44 Vós tendes como pai o demônio e quereis fazer os desejos de vosso pai. Ele era homicida desde o princípio e não permaneceu na verdade, porque a verdade não está nele. Quando diz a mentira, fala do que lhe é próprio, porque é mentiroso e pai da mentira.
45 Ña chinu ini ndo cha cati yu, vati cati yu cha ndicha.
45 Mas eu, porque vos digo a verdade, não me credes.
46 Yoni ndo cua cuu cati ti iyo cuati yu. Iyo cha cua cuinu ini ndo chihin yu, vati cati yu cha ndicha chi ndo.
46 Quem de vós me acusará de pecado? Se vos falo a verdade, por que me não credes?
47 Ndihi ñivi Ndioo tasoho tuhun cahan ra, soco ña tasoho maan ndo chi ra, vati ñavi ñivi ra chi ndo ―cati ra Jesuu chi ñi.
47 Quem é de Deus ouve as palavras de Deus, e se vós não as ouvis é porque não sois de Deus.
48 Ta nducu tuhun ñivi judío can chi ra Jesuu ti: ―¿Atu ña ndicha ti rai ñuhun Samaria cuun? ¿Atu ña ndicha ti iyo tati cuihna chihun? ―cati ñi.
48 Responderam então os judeus: Não dizemos com razão que és samaritano, e que estás possesso de um demônio?
49 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Ñahni tati cuihna iyo chi yu. Sacahnu yu chi ra suti, soco ña sacahnu ndo chihin yu.
49 Respondeu-lhes Jesus: Eu não estou possesso de demônio, mas honro a meu Pai. Vós, porém, me ultrajais!
50 Ña nduqui cuhva cha cua sacahnu ndo chihin yu, soco iyo ra cuni ra cha cua sacahnu ndo chihin yu, ta maan ra cuu ra cua tachi tuni chi ndo.
50 Não busco a minha glória. Há quem a busque e ele fará justiça.
51 Cati ndicha yu ti tu iyo ñivi cua savaha ñi cuhva cati yu, ña cua ndoyo ñuhun ñi, soco cua coo ndito ñi chi ra Ndioo ndihi ni quivi ndihi ni tiempu ―cati ra.
51 Em verdade, em verdade vos digo: se alguém guardar a minha palavra, não verá jamais a morte.
52 Ta cati ndico ñivi judío can chi ra ti: ―Vitin cha chito ndi ti iyo run tati cuihna chihun. Cha ni chihi ra Abraham ra cuu ñivi ndi tiempu chahnu, ta ni chihi tahan ndihi ra ni cahan cuenda ra Ndioo, ta cati maun ti tu cua savaha ñivi cuhva cati cun, ña cua cuvi cuii ñi, soco cua coo ndito ñi chi ra Ndioo ndihi ni quivi ndihi ni tiempu.
52 Disseram-lhe os judeus: Agora vemos que és possuído de um demônio. Abraão morreu, e também os profetas. E tu dizes que, se alguém guardar a tua palavra, jamais provará a morte...
53 Cahnu xaan rai cuu ra Abraham cha cuenda ra Ndioo, ta chihi maan ra. Chihi tahan ra ni cahan cuenda ra Ndioo, ta maun ña cahnu cun cuu. ¿Yoo rai cuun? ―cati ñi chi ra.
53 És acaso maior do que nosso pai Abraão? E, entretanto, ele morreu... e os profetas também. Quem pretendes ser?
54 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Tu cua cati yu ti cahnu xaan rai cui, ñahni yavi ndaa cha cua cati yu, vati maan ra suti cuu ra cua cati ti rai cahnu cui. Cati ndo ti sacahnu ndo chi ra Ndioo, ta suvi ra cuu ra cuu suti.
54 Respondeu Jesus: Se me glorifico a mim mesmo, a minha glória não é nada; meu Pai é quem me glorifica, aquele que vós dizeis ser o vosso Deus
55 Ña nacoto ndo chi ra, soco yuhu nacoto vahi chi ra. Tu cua cati yu ti ña nacote chi ra, cua sandahyu ñahin cuhva sandahyu ñahan maan ndo. Yuhu nacote chi ra, ta ndacu i cuhva cati ra.
55 e, contudo, não o conheceis. Eu, porém, o conheço e, se dissesse que não o conheço, seria mentiroso como vós. Mas conheço-o e guardo a sua palavra.
56 Sii xaan cuni ra Abraham ñivi ndo, vati cua ndehe ra ti cua cacu yu nu ñuhun ñuñivi ya. Cha ni ndehe ra chihin yu, ta cusii ini ra ―cati ra Jesuu.
56 Abraão, vosso pai, exultou com o pensamento de ver o meu dia. Viu-o e ficou cheio de alegria.
57 Ta cati ñivi judío can chi ra ti: ―Ña ta queta maun ni uvi xico uchi cuiya cun, ta cati cun ti cha ni ndehun chi ra Abraham ―cati ñi.
57 Os judeus lhe disseram: Não tens ainda cinqüenta anos e viste Abraão!...
58 Ta cati ndico ra Jesuu chi ñi ti: ―Cati ndicha yu ti ña ta cacu ra Abraham, ta cha ni iye ―cati ra.
58 Respondeu-lhes Jesus: Em verdade, em verdade vos digo: antes que Abraão fosse, eu sou.
59 Tacan cuu, ta quechaha canihin ñi yuu, vati cua cani ñi chi ra, soco ni chacuindi xehe ra, ta quee ra soco ndavi ve ñuhun can. Tacan ni quee ra nu iyo cuiti ñi, ta cuahan ra.
59 A essas palavras, pegaram então em pedras para lhas atirar. Jesus, porém, se ocultou e saiu do templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.