Atos 15
Pinotepa Nacional Mixtec NT (MIO_WBT) vs VC
1 Quivi can cha iyo ndico ra Paulu chi ra Bernabé ñuun Antioquía, ta iyo ñivi judío quee ñuhun Judea, ta cuahan ñi iti ñuun Antioquía can, ta quechaha sacuaha ñican chi ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can, ta inga tucu ñivi cuu ñi. Quechaha cati ñivi judío can chi ñi ti: ―Tu ña cua sacuinu ndo costumbre chahnu cuhva ni cati tuhun ra Moisee, tu ña cua tahnda ñiin xini xuu ndo cuhva ni cati ra Ndioo tiempu chahnu, ña cua cuu nduvaha anima ndo ―cati ñi.
1 Alguns homens, descendo da Judéia, puseram-se a ensinar aos irmãos o seguinte: Se não vos circuncidais, segundo o rito de Moisés, não podeis ser salvos.
2 Ña ni nduinuun ra Paulu ta ra chi ñican, ta cahan xaan ñi chi ra ta ra. Chacan cuu cha chaha ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can tiñu chi ra Paulu chi ra Bernabé chi inga ra tahan ñi ti cua cuhun ra ta ra iti ñuun Jerusalén nu iyo ra tatun Jesuu nu iyo ra ndiso tiñu ve ñuhun tican, ta tacan ni cua ndatuhun ra Paulu ta ra chi ra tatun Jesuu yoso cuhva cua ndoo tiñu cha ni ndusaca.
2 Originou-se então grande discussão de Paulo e Barnabé com eles, e resolveu-se que estes dois, com alguns outros irmãos, fossem tratar desta questão com os apóstolos e os anciãos em Jerusalém.
3 Ni tava tiñu ñivi Ndioo iyo ñuun Antioquía can chi ra ta ra, ta cuahan ra iti ñuun Jerusalén. Yaha ra ñuhun Fenicia. Yaha ra ñuhun Samaria. Yaha ra, ta chaha ra cuenda chi ñivi Ndioo iyo tican ti cha ni nacoo ihni ñivi cuu inga tucu ñivi costumbre sacahnu maan ñi, ta cha quechaha chinu ini ñi chi ra Jesuu. Tacan cuu, ta ndihi ñivi Ndioo can―cusii ini ñi.
3 Acompanhados {algum tempo} dos membros da comunidade, tomaram o caminho que atravessa a Fenícia e Samaria. Contaram a todos os irmãos a conversão dos gentios, o que causou a todos grande alegria.
4 Queta ra Paulu ta ra ñuun Jerusalén, ta quihin cuenda ra tatun Jesuu chi ra, ta quihin cuenda tahan ra ndiso tiñu ve ñuhun chi ra. Tacan ni quihin cuenda tahan ndihi ñivi Ndioo can chi ra. Tacan cuu, ta quechaha cati tuhun ra Paulu ta ra ndihi cha ni savaha ra Ndioo ndihi ñuun nu ni chahan ra.
4 Chegando a Jerusalém, foram recebidos pela comunidade, pelos apóstolos e anciãos, a quem contaram tudo o que Deus tinha feito com eles.
5 Tican iyo tahan uvi uni ra ni chacoo cuenda ra fariseo iti chata, ta cha ni chinu tahan ini ra chi ra Jesuu. Racan ni chacuinda ra, ta quechaha cati ra ti: ―Nini xaan cha cua tahnda ñiin xini xuu ndihi ra quihvi cuenda ra Jesuu cuhva ni cati ra Ndioo tiempu chahnu. Nini xaan cha cua savaha yo cha cua sacuinu ñivi ndihi cha ni cati tuhun ra Moisee ―cati ra.
5 Mas levantaram-se alguns que antes de ter abraçado a fé eram da seita dos fariseus, dizendo que era necessário circuncidar os pagãos e impor-lhes a observância da Lei de Moisés.
6 Chacan cuu cha nducuiti ra tatun Jesuu chi ra ndiso tiñu ve ñuhun, vati cua ndehe ra yoso cuhva cua ndoo tiñu can.
6 Reuniram-se os apóstolos e os anciãos para tratar desta questão.
7 Nahan xaan cahan ra ta ra, ta ni chacuinda ra Pedro, ta quechaha cati ra chi ra ta ra ti: ―Yani xaa, cha chito yo ti nu quichi quivi tava tiñu ra Ndioo chi yuhu, vati cua cati tuhin chi ñivi cuu inga tucu ñivi. Tacan ni chini soho ñi tuhun vaha yoso cuhva iyo ra Ndioo, ta chinu tahan ini ñi chi ra Jesuu. Tacan ni savaha ra Ndioo.
7 Ao fim de uma grande discussão, Pedro levantou-se e lhes disse: Irmãos, vós sabeis que já há muito tempo Deus me escolheu dentre vós, para que da minha boca os pagãos ouvissem a palavra do Evangelho e cressem.
8 Maan ra chito yoso saxini ndihi ñivi chi anima ñi, ta sanahan ra chi yo ti cha ni quihin cuenda ra chi ñi, vati tachi tahan ra chi ra Tati Ndioo chihin ñi.
8 Ora, Deus, que conhece os corações, testemunhou a seu respeito, dando-lhes o Espírito Santo, da mesma forma que a nós.
9 Ña ni cati ra Ndioo chihin yo ti ña vaha maan ñi, ta maan yo vaha xaan yo. Sanduvaha tahan ra anima ñivi cuu inga tucu ñivi, vati chinu tahan ini ñi chi ra.
9 Nem fez distinção alguma entre nós e eles, purificando pela fé os seus corações.
10 Vitin na cua sacuinu yo cuhva cuni ra Ndioo. Ña vaha cha cua cuhva yo tu ndoho chi ñivi Ndioo, ta cua cati yo ti cua cumi ñi costumbre cha ni sanahan ra Moisee. Chito yo ti ña cuu cundee ini ñivi yo savaha ñi ndihi cha cati ra Moisee tiempu chahnu, ta chito yo ti ña cuu cundee tahan ini maan yo savaha yo chi chi.
10 Por que, pois, provocais agora a Deus, impondo aos discípulos um jugo que nem nossos pais nem nós pudemos suportar?
11 Ñavi cuenda chacan ni nduvaha anima yo. Chito yo ti nduvaha anima yo, vati iyo xaan tu manini chi ra chahnu Jesuu, ta ta ni cuhva nduvaha anima inga ñivi. Tacan cati ra Pedro chi ñi.
11 Nós cremos que pela graça do Senhor Jesus seremos salvos, exatamente como eles.
12 Tacan cuu, ta taxin ndaa ñi, vati cachin vaha cati tuhun ra Pedro. Tasoho tahan ñi cha cati tuhun tahan ra Paulu chi ra Bernabé, vati chaha tahan ra cuenda yoso cuhva ni tindee ra Ndioo chi ra ta ra, vati savaha tahan ra iin cuhva inga cuhva nu iyo ñivi cuu inga tucu ñivi, ta ndehe ñi yoso cuhva iyo ra Ndioo, ta nduiyo tahan ñi suhva.
12 Toda a assembléia o ouviu silenciosamente. Em seguida, ouviram Barnabé e Paulo contar quantos milagres e prodígios Deus fizera por meio deles entre os gentios.
13 Cha ndihi cati tuhun ra Paulu ta ra, ta quechaha cati tuhun tahan ra Jacobo chi ñi ti: ―Yani xaa, cua tasoho ndo cha cua cati yu.
13 Depois de terminarem, Tiago tomou a palavra: Irmãos, ouvi-me, disse ele.
14 Cha chaha ra Simón Pedro cuenda yoso cuhva cha ni nacachi ra Ndioo chi ñivi cuu inga tucu ñivi, ta ñivi maan ra Ndioo cuu tahan ñi.
14 Simão narrou como Deus começou a olhar para as nações pagãs para tirar delas um povo que trouxesse o seu nome.
15 Ini tuhun can ni taa tahan ra ni cahan cuenda ra Ndioo tiempu chahnu, ta chaha ra ta ra cuenda yoso cuhva cua tindee ra Ndioo chi ñivi cuu inga tucu ñivi, vati cati racan ta ra cuenda ra Ndioo ti:
15 Ora, com isto concordam as palavras dos profetas, como está escrito:
16 — ausente —
16 Depois disto voltarei, e reedificarei o tabernáculo de Davi que caiu. E reedificarei as suas ruínas, e o levantarei
17 — ausente —
17 para que o resto dos homens busque o Senhor, e todas as nações, sobre as quais tem sido invocado o meu nome.
18 cati ra ni cahan cuenda ra Ndioo.
18 Assim fala o Senhor que faz estas coisas, coisas que ele conheceu desde a eternidade {Am 9,11s.}.
19 ’Chacan cuu cha saxini yu ti ña cua cuhva ca yo tu ndoho chi ñivi tahan yo cuu inga tucu ñivi, ta cha vitin ni quechaha chinu ini ñi chi ra Jesuu.
19 Por isso, julgo que não se devem inquietar os que dentre os gentios se convertem a Deus.
20 Yuhu cati ti na cua cati tuhun yo chi ñi ti ña cua cachi ca ñi cha samani ñivi chi ita niñu sacahnu ñi. Ña cua coo ca ra rai ndavaha ni chi ñi ñahan inga chiyo, ta ni ña cua coo ca ñi ñahan ndavaha ni chi ra rai inga chiyo. Ña cua cachi ca ñi cuñu ndihi ri tuhva chachi ñi, tu ña chati vaha niñi ri, ta chihi ri. Ña cua coho ca ñi niñi ri.
20 Mas que se lhes escreva somente que se abstenham das carnes oferecidas aos ídolos, da impureza, das carnes sufocadas e do sangue.
21 Yuhu cati ti na cua cati tuhun yo tacan ni, vati ndihi ñuun cati tuhun ra ta ra tuhun cha ni taa ra Moisee tiempu chahnu, ta quivi sábadu una una quivi sacuaha ñivi tuhun can ve ñuhun ñivi judío nda cua nda vitin. Tacan ni cua coto ñivi yoso cuhva iyo tahan ñi cha cuu ñivi judío nu ni quichi quivi ―cati ra Jacobo chi ñi.
21 Porque Moisés, desde muitas gerações, tem em cada cidade seus pregadores, pois que ele é lido nas sinagogas todos os sábados.
22 Tacan cuu, ta saxini ra tatun Jesuu chi ra ndiso tiñu cuenda ve ñuhun chi ndihi ñivi Ndioo can ti cua nacachi ñi chi uvi ra tahan ñi, ta cua tava tiñu ñi chi ra na cua cuhun tahan ra chi ra Paulu chi ra Bernabé iti ñuun Antioquía. Chacan cuu cha tachi ñi chi ra Juda Barsabaa chi ra Sila, ta ra ndiso tahan tiñu ve ñuhun can cuu ra ta ra.
22 Então pareceu bem aos apóstolos e aos anciãos com toda a comunidade escolher homens dentre eles e enviá-los a Antioquia com Paulo e Barnabé: Judas, que tinha o sobrenome de Barsabás, e Silas, homens notáveis entre os irmãos.
23 Cua cuiso ra ta ra tutu cua tachi ñi, ta tehen ni taa ñi tutu chi ñivi cuu inga tucu ñivi iyo ñuun Antioquía chi ñuhun Siria chi ñuhun Cilicia: “Ndiuhu ra tatun Jesuu cuu ndi chi ra ndiso tiñu ve ñuhun chi ndihi ñivi Ndioo iyo ihya, ta tachi ndi iin tuhun na cumi chihin ndo, yani xaa.
23 Por seu intermédio enviaram a seguinte carta: "Os apóstolos e os anciãos aos irmãos de origem pagã, em Antioquia, na Síria e Cilícia, saúde!
24 Cha ni queta tuhun nuun ndi ti cha quee iti ñivi tahan yo ihya, ta chahan ñi tican, ta sandusaca ñi suhva cuenda costumbre chahnu, ta vitin saxini xaan ndo. Ña ni tachi ndi chi ñican.
24 Temos ouvido que alguns dentre nós vos têm perturbado com palavras, transtornando os vossos espíritos, sem lhes termos dado semelhante incumbência.
25 Chacan cuu cha nducuiti ndi, ta saxini ndi ti cua nacachi ndi uvi ra yani yo, ta cua tachi ndi chi ra nu iyo ndo. Cua cuhun tahan ra chi ra Bernabé chi ra Paulu, ta rai cuni mani xaan ndi cuu racan ta ra.
25 Assim nós nos reunimos e decidimos escolher delegados e enviá-los a vós, com os nossos amados Barnabé e Paulo,
26 Cha chahan ra ta ra nu ni cuni cahni ñivi chi ra, vati satiñu ra cuenda ra chahnu Jesucristo.
26 homens que têm exposto suas vidas pelo nome de nosso Senhor Jesus Cristo.
27 Chacan cuu cha tava tiñu ndi chi ra Juda chi ra Sila, vati cua cati cachin ra ta ra ndihi tuhun cha taa ndi chihin ndo ihya nu tutu ya.
27 Enviamos, portanto, Judas e Silas que de viva voz vos exporão as mesmas coisas.
28 Cha tindee ra Tati Ndioo chi ndi. Chacan cuu cha saxini ndi ti cua cati ndi ti ña cuaha xaan ni tuhun cua cucumi ndo, soco nini xaan cha cua cucumi ndo cha taa ndi chi ndo ihya nu tutu ya.
28 Com efeito, pareceu bem ao Espírito Santo e a nós não vos impor outro peso além do seguinte indispensável:
29 Ña cua cachi ca ndo cha samani ñivi chi ita niñu sacahnu ñi. Ña cua cachi ca ndo cuñu ndihi ri tuhva chachi ndo, tu ña chati vaha niñi ri. Ña cua coho ca ndo niñi ri. Ña cua coo ca ndo ndavaha ni chi ñi ñahan inga chiyo, ta tacan ni ndioho ñi ñahan, ña cua coo ca ndo ndavaha ni chi ra rai inga chiyo. Tu cua cucumi vaha ndo chi ndo cuhva cati ndi, cua ndoo vaha ndo. Na cua coo vaha ndo chi ra chahnu.” Tacan ni taa ra ta ra tutu chi ñi quivi cha ni nducuiti ra ta ra iti ñuun Jerusalén.
29 que vos abstenhais das carnes sacrificadas aos ídolos, do sangue, da carne sufocada e da impureza. Dessas coisas fareis bem de vos guardar conscienciosamente. Adeus!
30 Tacan cuu, ta ndiso tiñu ra Paulu ta ra, ta quee ra cuahan ra iti ñuun Antioquía can. Queta ra ta ra tican, ta cana ra ta ra chi ndihi ñivi Ndioo, ta chaha ra tutu can chi ñi.
30 Tendo-se despedido, a delegação dirigiu-se a Antioquia. Ali reuniram a assembléia e entregaram a carta.
31 Sacuaha ñi chi chi, ta cusii ini ñi, vati chaha chi tu ndee ini chi ñi.
31 À sua leitura, todos se alegraram com o estímulo que ela trazia.
32 Tacan cuu, ta quechaha cati tuhun ra Juda chi ra Sila chi ñi, vati ra cahan cuenda ra Ndioo cuu ra. Chaha tahan ra ta ra tu ndee ini chi ñi, ta tindee ra chi ñi, ta vaha xaan ndoo ndico ñi.
32 Judas e Silas, que eram também profetas, dirigiam aos irmãos muitas palavras de exortação e de animação.
33 Ndunahan ra Juda chi ra Sila, ta queta quivi tachi ndico ñivi Ndioo can chi ra ta ra, vati cua cuhun ndico ra nu iyo ñivi tava tiñu chi ra, ta cati ñi chi ra ta ra ti na cua cuhun vii ra ta ra, cati ñi,
33 Demoraram-se ali por algum tempo. Foram depois pelos irmãos despedidos em paz, voltando aos que lhos tinham enviado.
34 soco saxini ra Sila ti cua ndoo nuun ra suhva ca.
34 {A Silas contudo, pareceu bem ficar ali, e Judas partiu sozinho.}
35 Ndunahan tahan ra Paulu chi ra Bernabé ñuun Antioquía can, ta sacuaha ra ta ra chi ñivi can, ta cati tuhun ra tuhun Ndioo. Tacan ni cati tuhun tahan tuvi ra ta ra.
35 Paulo e Barnabé detiveram-se também em Antioquia, ensinando e pregando com muitos outros a palavra do Senhor.
36 Tacan cuu, ta queta quivi quechaha cati ra Paulu chi ra Bernabé ti: ―Na coho, ta cua cuhun ndico yo ndihi ñuun nu ni cati tuhun yo tuhun ra chahnu. Cua ndehe yo ñaan caa iyo ñivi tahan yo ―cati ra.
36 Ao termo de alguns dias, disse Paulo a Barnabé: Tornemos a visitar os irmãos por todas as cidades onde temos pregado a palavra do Senhor, para ver como estão passando.
37 Cuni ra Bernabé ti cua cuhun tahan ra Juaan Macu,
37 Barnabé queria levar consigo também João, que tinha por sobrenome Marcos.
38 soco ña cuni ra Paulu, vati cha ni saña ra Macu can chi ra iti ñuhun Panfilia, ta ña chahan ca ra chi ra, ta ni ña satiñu tahan ra chi ra tican.
38 Paulo, porém, achava que não devia ser admitido quem se tinha separado deles em Panfília e não os havia acompanhado no ministério.
39 Ña cundee nduinuun ra Bernabé chi ra Paulu. Chacan cuu cha saña tahan ra ta ra. Tacan cuu, ta quihin ra Bernabé chi ra Macu can, ta quihin ra ta ra tundoo, ta cuahan ndico ra iti ñuhun Chipre.
39 Houve tal discussão que se separaram um do outro, e Barnabé, levando consigo Marcos, navegou para Chipre.
40 Tacan cuu, ta quihin ra Paulu chi ra Sila. Cahan ndahvi ñivi Ndioo can chi ra Ndioo ti na cua savaha tucu ra Ndioo tu manini chi ra Paulu ta ra, ta na cua tindee tucu ra chi ra ta ra. Tacan cuu, ta quee ra cuahan ra.
40 Paulo, porém, tendo escolhido Silas, e depois de ter sido recomendado pelos irmãos à graça do Senhor, partiu.
41 Yaha ra iti ñuhun Siria, ta yaha ra iti ñuhun Cilicia, ta chaha ra tu ndee ini chi ndihi ñivi Ndioo iyo tican.
41 Ele percorreu a Síria, a Cilícia, confirmando as comunidades.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.