Marcos 1
Mi'kmaq NT (MIC_CBS) vs NVT
1 Ula na gelu'lg agnutmaqan ugjit Se'suguli na Gjinisgam Gisiteget uggwisl. Na teli pqotamgiaq 'st'ge' gis wi'g'g'p Gjinisgam wi'gatignigtug.
1 Este é o princípio das boas-novas a respeito de Jesus Cristo, o Filho de Deus.
2 Gisna nige' sa'q iganigjitegewinuaq Aiseiao'q gi's wi'gig'p ta'n Gjinisgam uggwisl telimapnn,
2 Iniciou-se como o profeta Isaías escreveu: “Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho.
3 — ausente —
3 Ele é uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor! Abram a estrada para ele!’”.
4 Etna na teliaqas, na ji'nm teluisisnaq Sa'n neia'siteg paqtaqamigtug. Pugwelgig mimajuinu'g ta'n tleiaultijig Jutia aq na 'gjigan teluisig Selusalemg naji jigs'tua'titl Sa'nal. Pestunmuaji aq telimaji mimajuinu'g, “Gawasgita'sultigw aq jiglita'gw elue'utigtug aq sign'tasultigw! Na toqo tujiw Gjinisgam apigsigtmugsitoqs'p ta'n te's'gl 'gtlue'utimual.” Na mimajuinu'g, ingute'jit teluejig, “Ni'n na elue'winui,” aq Sa'nal sign'taji sipug Jol'tan.
4 Esse mensageiro era João Batista. Ele apareceu no deserto, pregando o batismo como sinal de arrependimento para o perdão dos pecados.
5 — ausente —
5 Gente de toda a Judeia, incluindo os moradores de Jerusalém, saía para ver e ouvir João. Quando confessavam seus pecados, ele os batizava no rio Jordão.
6 Sa'n nasg'gl aligal wejitas'gl melgawlejit usapun. M'gegne'l ugtispisunn nasguatl. Malqomaji apsoqongewji aq amu apu.
6 João vestia roupas tecidas com pelos de camelo, usava um cinto de couro e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre.
7 Telimaji mimajuinu'g, “Na ji'nm ta'n 'pgisintew, me' espe'g aq ni'n. Mo tepawgtiw we'gaw golomgwaqwa'sin aq apgwa'tuan umugsnapi'l.
7 João anunciava: “Depois de mim virá alguém mais poderoso que eu, alguém tão superior que não sou digno de me abaixar e desamarrar as correias de suas sandálias.
8 Samqwan e'wm sign'tuloq gatu negm sign'tugsitoqs'p, e'watal Wejuli Nisgaml.” Na teluet Sa'n.
8 Eu os batizo com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo!”.
9 Etna na tujiw Se'sus weji maja'sit Nasaletg. Ula gutanji'j eteg Galaliewa'gig. Se'sus eliet Sa'neg aq Sa'n sign'tuatl sipug Jol'tan.
9 Certo dia, Jesus veio de Nazaré da Galileia, e João o batizou no rio Jordão.
10 Ta'n Se'sus weji natga'siteg samqwanigtug, nemitoq wa'so'q panta's'g aq na Wejuli Nisgaml nisa'silitl st'ge' ples.
10 Enquanto saía da água, viu o céu se abrir e o Espírito Santo descer sobre ele como uma pomba.
11 Gjinisgam metewistoq wa'so'q aq teluet. “Gi'l na newgti pistai 'ngwis aq mawi gsalul. No'q tetapua'lin gi'l.”
11 E uma voz do céu disse: “Você é meu Filho amado, que me dá grande alegria”.
12 Smtug Wejuli Nisgam tela'latl lielin 'ngutugwa'lugwelin paqtaqamigtug.
12 Em seguida, o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Na wi'sisg eimu'tijig na'te'l. Se'sus eig na'te'l ne'wisgegiguna'q aq Gjimn'tu wet nu'gwalatl. Na ansale'wijig peita'jig aq apoqonmua'titl Se'susal.
13 onde ele foi tentado por Satanás durante quarenta dias. Estava entre animais selvagens, e anjos o serviam.
14 Toqosip Sa'n gis pija'luteg laplusang, Se'sus eliet Galalieg aq gegnu'tmuaji na gelu'lg agnutmaqan, ta'n wejiaq Gjinisgamewigtug.
14 Depois que João foi preso, Jesus foi para a Galileia, onde anunciou as boas-novas de Deus.
15 Telimaji, “Glapis gatu nige' iga'q tetaputesg, Gjinisgam getu' musga'tugsioq ta'n teli elege'witewit. 'Gtlams'tmu'tigw na gelu'lg agnutmaqan aq gawasgita'sultigw aq jiglita'gw elue'utigtug!”
15 “Enfim chegou o tempo prometido!”, proclamava. “O reino de Deus está próximo! Arrependam-se e creiam nas boas-novas!”
16 Ge's Se'sus pemieteg gigjiw qospemg Galali nemiaji tapusiliji usgewinu'g, na Simon aq ugjignaml Antle'al, etlia'piejig na qospemg.
16 Enquanto andava à beira do mar da Galileia, Jesus viu Simão e seu irmão André. Jogavam redes ao mar, pois viviam da pesca.
17 Se'sus telimaji, “Nige' pas'g gilew usgewinu'g. Wije'wigw ni'n aq gnu'tmultoqs'p aq gisa'lultoqs'p jugwo'lanew mimajuinu'g Nisgamewigtug.”
17 Jesus lhes disse: “Venham! Sigam-me, e eu farei de vocês pescadores de gente”.
18 Smtug naqala'tiji ugta'pimuaq aq wije'wa'titl.
18 No mesmo instante, deixaram suas redes e o seguiram.
19 Naqajijge'le'l siawa'sit sitmug aq nemiaji igtigi tapusiliji wijigatiliji, Ji'mejal aq Sa'nal, tepultiliji ugtuluaq maw ujjual, Sepetial. Etli msni'sna'tiji ugta'pimuaq.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago e João, filhos de Zebedeu, consertando redes num barco.
20 Se'sus nemiateg na smtug wigumaji. Na naqala'titl ujjual Sepetial maw lugowinu'g ugtuluaq aq wije'wa'titl Se'susal. Peita'jig gutanji'j teluisig Gapelniam.
20 Chamou-os de imediato e eles também o seguiram, deixando seu pai, Zebedeu, no barco com os empregados.
21 Ta'n teli nqase'g iga'q atlasmutigisg'g, Se'sus eliet a'sutuo'guomg aq poqji gina'muet.
21 Jesus e seus seguidores foram à cidade de Cafarnaum. Quando chegou o sábado, entrou na sinagoga e começou a ensinar.
22 Mimajuinu'g ta'n nutua'titeg, paqalaiultijig ta'n tel gina'muelij muta mo tele'ligupnn 'st'ge' nujigina'mua'tijig 'tplutaqan. Awna ta'n tel geitoq aq ta'n goqwei wesgutg, na tel gina'muet.
22 O povo ficou admirado com seu ensino, pois ele falava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.
23 Na tujiw ji'nm ta'n mn'tu'l ugtinneg eimlitl pegising na a'sutuo'guomg aq sesgwet.
23 De repente, um homem ali na sinagoga, possuído por um espírito impuro, gritou:
24 “Taluegeieg ninen, Se'sus, gi'l tleiawin Nasalet? Weji pgisinu's'p ugjit seioqwa'linen? Nenu'l ta gi'l wenin, gi'l na sape'winuin, Gjinisgam uggwisl.”
24 “Por que vem nos importunar, Jesus de Nazaré? Veio para nos destruir? Sei quem é você: o Santo de Deus!”.
25 Se'sus melgimatl na mn'tu'l, “Wantaqa'si aq gettaqa'si na ji'nmuigtug!”
25 “Cale-se!”, repreendeu-o Jesus. “Saia deste homem!”
26 Na mn'tu gisa'latl na ji'nmul wejipulgwelitl. Na mn'tu ma'muniw sesgwet aq getaqqa'sit ji'nmuigtug.
26 Então o espírito impuro soltou um grito, sacudiu o homem violentamente e saiu dele.
27 Na 'ms't mimajuinu'g tetuji paqalaiultijig aq pipanimtultijig, “Tal gis tliaq ula na? Tal gina'muet ta u't? Amuj na ji'nm mesgi'g ml'gigno'ti geggung, we'gaw mn'tu'g gisi assumaji. Na mn'tu'g gi's tla'taqatiliji ta'n negm teli gsatg aq jigs'taji!”
27 Todos os presentes ficaram admirados e começaram a discutir o que tinha acontecido. “Que ensinamento novo é esse?”, perguntavam. “Como tem autoridade! Até os espíritos impuros obedecem às ordens dele!”
28 Smtug na agnutmaqan ta'n Se'sus gis tela'teg'p se'sa's'g ta'n telgi'g Galaliewa'gig.
28 As notícias a respeito de Jesus se espalharam rapidamente por toda a região da Galileia.
29 Ta'n tujiw naqtmi'tij a'sutuo'guom, el'ta'jig na Simon aq Antle' wiguaq. Ji'mej aq Sa'n wije'wa'tiji.
29 Depois que Jesus saiu da sinagoga com Tiago e João, foram à casa de Simão e André.
30 Simon ugjugwiji'tl gesnugwalitl. Epsimgeweia'silitl aq 'npo'qonigtug elisinnitl. Se'sus elieteg na'te'l, telimut na gisigui'sgwal gesnugwalitl.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Imediatamente, falaram a seu respeito para Jesus.
31 Se'sus nat nmiatl aq ugpitn wesua'tuaj aq apoqonmuatl gama'silin. Smtug na epsimgewei ejigla's'geg aq gisigui'sgw poqji lugowaji.
31 Ele foi até ela, tomou-a pela mão e ajudou-a a levantar-se. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Ta'n tujiw na'gu'set gi's galgwasieteg aq atlasmutigisg'g gaqiaq, etna na tujiw mimajuinu'g Se'suseg pegisula'tiji ta'n tegeni gesnugutiliji aq ta'n te'sijig mn'tu'g wesgweiagwi'tiji.
32 Ao entardecer, depois que o sol se pôs, trouxeram a Jesus muitos enfermos e possuídos por demônios.
33 Na 'ms't mimajuinu'g gutang tle'g etl mawiejig igantug wen'ji'guomg.
33 Toda a cidade se reuniu à porta da casa para observar.
34 Se'sus nepilaji pugwenniji aq ta'n mn'tu'g wesgweiagwi'tiji na Se'sus getaqqatesguaji mn'tu'g. Mo mn'tu'g ignmuagwi glusultinew muta nena'tipnn Se'sus ta'n wenin.
34 Então Jesus curou muitas pessoas que sofriam de diversas enfermidades e expulsou muitos demônios. Não permitia, porém, que os demônios falassem, pois sabiam quem ele era.
35 Na ge'sg egsitpu'g, ge's mu gisapnianug, Se'sus menja'sit aq naqt'g, naji a'sutmat ta'n taqawatteg.
35 No dia seguinte, antes do amanhecer, Jesus se levantou e foi a um lugar isolado para orar.
36 Tel gneg Simon ap igtigig musuala'titl Se'susal aq poqji gwilua'titl.
36 Mais tarde, Simão e os outros saíram para procurá-lo.
37 Ta'n tujiw we'jia'titeg, Se'susal telima'titl, “'Ms't wen al gwilasg.”
37 Quando o encontraram, disseram: “Todos estão à sua procura!”.
38 Gatu Se'sus asitemaji, “Ge' el'ta'nej igtigl gutanji'tl ta'n tepaw etegl. Amujpa naji gina'muei elg na'te'l, muta etna na ugjit weji pgisinap.”
38 Jesus respondeu: “Devemos prosseguir para outras cidades e lá também anunciar minha mensagem. Foi para isso que vim”.
39 Na nugu ala'sit ta'n telgi'g Galali al gina'muet ta'n te's'gl a'sutuo'guoml aq mn'tu'g getaqqatesguaji.
39 Então ele viajou por toda a região da Galileia, pregando nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Etna na ula ji'nm, geggung melgignaq 'gsnugowaqan, teluisig leplsi. Ula ji'nm elietl Se'susal, el nutgul'pa'sitl, aq etawaqtmuatl Se'susal apoqonmagun. Teluet, “Ge' gisi npilites gi'l tli ul'te'tmn.”
40 Um leproso veio e ajoelhou-se diante de Jesus, implorando para ser curado: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
41 Se'sus ewlitelmatl aq sama'latl. Asitematl, “E'e getu npilul, gisi npilul nige'!”
41 Cheio de compaixão, Jesus estendeu a mão e tocou nele. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!”
42 Smtug, ejigla's'g 'gsnugowaqan ula ji'nm ugtinneg, aq smtug gisi npisitaq.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu e o homem foi curado.
43 Se'sus melgimatl ta'n tla'tegelital.
43 Então Jesus se despediu dele com uma forte advertência:
44 Telimatl, “Jigs'tui, mut wen tlimaw. Smtug lia nat nmi patlia'sg. Negm angamulij, aq ignmu ta'n goqwe'l Mowiso'q gelug'p 'tplutaqanigtug glaman mimajuinu'g 'gji'tutaq, ta'n teli ila'sin nige'.”
44 “Não conte isso a ninguém. Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine. Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho”.
45 Gatu ji'nm ejigla'sit aq se'sa'toq na agnutmaqan 'ms't tami. Tetuji ma'muniw usgutg, ula ji'nm, ta'n teli ila'sij, na Se'sus mo gisi pisgwa'wg gutang mimajuinuigtug muta pugwelgig mimajuinu'g peita'liji. Awna eig ta'n taqawatteg. 'Ms't tami pugwelgig mimajuinu'g weita'jig ta'n negm eig.
45 O homem, porém, saiu e começou a contar a todos o que havia acontecido. Por isso, em pouco tempo, grandes multidões cercaram Jesus, e ele já não conseguia entrar publicamente em cidade alguma. E, embora se mantivesse em lugares isolados, gente de toda parte vinha até ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.