João 4
Makua New Testament 2015 (MGH2016) vs ACF
1 Amafarisayo nkayeewa wiira Yesu nowaapatta owiittucha enchi ni wabatiiza waapwaha Nayohana.
1 E quando o Senhor entendeu que os fariseus tinham ouvido que Jesus fazia e batizava mais discípulos do que João
2 Yesu mwanene khambatinze ntu, nansho owiittucha awe phi abatiiza attu.
2 (Ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos),
3 Paahi etu Yesu veewilhe awe mwaha wolhumachiya, nkaathama Uyudea nkaahokolhia Ugalilaya.
3 Deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
4 Vaari awe munkwahani mmo, nkaavirelha iwani yo Usamariya.
4 E era-lhe necessário passar por Samaria.
5 Wowo Usamariya uwo nkaaphiya Usukari, iwani yaatamenrie imata i Nayakhobo yaavanhe aya anaya, Nayusufu.
5 Foi, pois, a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Ilhushi i Nayakhobo yaari vavawo. Yeyo ikatema iyo yaari uthana variyari, ni Yesu aari noochelhe wo nkwaha, nkeettuwa vachereshere ilhushi.
6 E estava ali a fonte de Jacó. Jesus, pois, cansado do caminho, assentou-se assim junto da fonte. Era isto quase à hora sexta.
7 Nthiyana mmoka Nsamariya nkaawa urikani maashi, Yesu nkaamwiirelha, “Nkivahe maashi kiwurie.”
7 Veio uma mulher de Samaria tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Yeyo ikatema iyo, owiittucha awe yaari anakelhanche umawani uuthumani yolhia.
8 Porque os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida.
9 Nansho yoyo nthiyana uyo nkaamwiirelha Yesu, “Inyuva mwa Ayahudi, miyaano ki Nsamariya, nnooria chani ukivekelha mii maashi o wuria?” Olhumacha chiicho ukhalhawaya Ayahudi khayaari yaathanaka ni Asamariya.
9 Disse-lhe, pois, a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (porque os judeus não se comunicam com os samaritanos).
10 Yesu nkaakhulha, ikaari nchuwelhaka izawadi ya Nlhuku inothanana awe uuvahani, ni unchuwelha mpani nowiirelhani, “ ‘Nkivahe maashi kiurie’ mwaanonvekelha ni uyo anouvahani maashi anowiiha ukumi.”
10 Jesus respondeu, e disse-lhe: Se tu conheceras o dom de Deus, e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Yoyo nthiyana uyo nkeera, “Pwiiya, inyuva khanrina indowo yo urikelha maashi ni ilhushi ene inarekamme. Nnaapatteke vayi maashi ari ni ukumi?
11 Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Athumwanihu Nayakhobo ni achishaana aya ni mihuwo chaya yaawuriacha vava.” Chani etu woonaka nneepanga ukhalha olhupalhe waapwaha yayo Nayakhobo ayo?
12 És tu maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, bebendo ele próprio dele, e os seus filhos, e o seu gado?
13 Yesu nkaakhulha, “Onkhaye anowuria alha maashi alha anowolhiya nttona tho,
13 Jesus respondeu, e disse-lhe: Qualquer que beber desta água tornará a ter sede;
14 nansho ntu nohalha uwuria maashi anohalha aka ummaha mii, khanowolhiya nttona tho. Wo ikekhiaye, maashi anohalha aka ummaha, anowa ukhalha nrapo ninothekhuma maashi anowiiha ukumi. Ukumi wo mahuku o uhimalha.”
14 Mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede, porque a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que salte para a vida eterna.
15 Yoyo nthiyana uyo nkeera, “Pwiiya, nkakivaheni yayo maashi ayo! Kihoone nttona tho, mena kihiwe tho uurikani maashi vaa.”
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, e não venha aqui tirá-la.
16 Yesu nkeera, “Nrwee mweehane owannyu mwaawane vaa.”
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido, e vem cá.
17 Nthiyana uyo nkaakhulha “Miyaano khakirina alhopwana,”
17 A mulher respondeu, e disse: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
18 Ukhalhawaya mwahothelhiya ni manyaalhopwana athanu, ni ayo nnaakhalhana inyu vano ayo kahena owaninyu. Vavawo nhohimia ikekhiaye.”
18 Porque tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Nthiyana uyo nkaamwiirelha Yesu, “Pwiiya, kinoona wiira inyuva phi anamilhohi.
19 Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
20 Manyaapwiiya ihu yanthimicha Nlhuku vachulhu ulha mwaako ulha, nansho mwaattiva Ayahudi va nnoniirelha wiira nipuro no nthimicha Nlhuku phi Uyerusalemu ulhe.”
20 Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que é em Jerusalém o lugar onde se deve adorar.
21 Yesu nkaamwiirelha, “Maanyi nkirumelhelheke etu, mahuku anowa vahinowa inyu waathimicha Athithi vachulhu ulha mwaako ulha, mena Uyerusalemu.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me que a hora vem, em que nem neste monte nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Mwaattiva Asamariya va nnonthimicha ulhe nhinonchuwelha inyu. Nansho hii Ayahudi va ninonchuwelha ninonthimicha ihu, ukhalhawaya woopolhiya unchokholhelha wa Ayahudi.
22 Vós adorais o que não sabeis; nós adoramos o que sabemos porque a salvação vem dos judeus.
23 Nansho mahuku anoowa ni ayo ahomalha uphiya, wo ikuru yo Iphumu ya Nlhuku, attu anowa waathimicha Athithi wo ikeekhene, ni waathimicha wo iphiro ye ikeekhene inothanana aya.
23 Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
24 Nlhuku phi Iphumu. Chiichammo etu, attu anonthimicha anthananiya anthimicheke wo Iphumu ya Nlhuku ni ikeekhene thoko chiri awe.”
24 Deus é Espírito, e importa que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
25 Nthiyana uyo nkaahimia, “Kihochuwelha wiira Kuristo Moopolhi noowa. Vanohalha awe uwa, nonichuwelhiha chittu chonkhaye.”
25 A mulher disse-lhe: Eu sei que o Messias (que se chama o Cristo) vem; quando ele vier, nos anunciará tudo.
26 Yesu nkaakhulha, “Mii kinoolhumacha ni inyuva va, phi Yoyo.”
26 Jesus disse-lhe: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Yeyo ikatema iyo owiittucha awe Yesu nkayaahokolhiacha, nkayaashangacha chinene umwoona aarerihaka ni nthiyana. Nansho khaawo ntu ankonhe nthiyana ulhe, “Nnothananani?” Ama unkoha Yesu, “Nnaarerihani ni alha?”
27 E nisto vieram os seus discípulos, e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe disse: Que perguntas? ou: Por que falas com ela?
28 Paahi etu nthiyana uyo nkaahiya mwaapu awe, nkaarwa umawani u waahimeriani attu,
28 Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, e foi à cidade, e disse àqueles homens:
29 “Nkawaani mmwe mwaamona ntu kihimenrie mwaha kipangilhe aka wonkhaye. Chani khinooria wiira yoyo phi Kuristo Moopolhi?”
29 Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Porventura não é este o Cristo?
30 Attu nkayaathamacha mmawani nkayaarwaa uumwonani Yesu.
30 Saíram, pois, da cidade, e foram ter com ele.
31 Yeyo ikatema iyo owiittucha awe yaari ampepechaka amwirelhaka, “Owiittuchiha, nlhieke yolhia!”
31 E entretanto os seus discípulos lhe rogaram, dizendo: Rabi, come.
32 Nansho Yesu nkeerelha, “Miyaano kihanaa yolhia nhinochuwelha inyu mwaattiva.”
32 Ele, porém, lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Owiittucha awe nkayaakohanacha ashineneru, “Chani hawo ntu ammwinhenre yolhia?”
33 Então os discípulos diziam uns aos outros: Trouxe-lhe, porventura, alguém algo de comer?
34 Yesu nkeerelhacha, “Yolhia yaangu iri phi uvara mitheko chaya alhe akirumme ni utimiriha chinothanana aya.
34 Jesus disse-lhes: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e realizar a sua obra.
35 Mwaattiva nneera, ‘Chihohalha mieri micheshe, nlhaalha uphiye.’ Nansho miyaano kinouhimeriani wiira, mmweheke mmamatani chinre aya, cholhia chihaaya wo ukhunguriya!
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Eis que eu vos digo: Levantai os vossos olhos, e vede as terras, que já estão brancas para a ceifa.
36 Ntu o ukhungura noolhiviya mahalha awe, athokoreriaka cholhia wo nlhatu no ukumi wo mahuku o uhimalha. Chiichammo etu ntu naalha ni ntu nokhungura anowa aashangarara vamoka.
36 E o que ceifa recebe galardão, e ajunta fruto para a vida eterna; para que, assim o que semeia como o que ceifa, ambos se regozijem.
37 Wo yoyo nlhatu uyo etu nna nulhumo nna phi ikeekhene, ‘Mmoka phi naalha ni nkina nokhungura.’
37 Porque nisto é verdadeiro o ditado, que um é o que semeia, e outro o que ceifa.
38 Miyaano kuurummeni wiira mwakhungure cholhia mmamatani mwahaalhimme inyu, akina phi alhimme, nansho mwaattiva nnopuha wo ntukutta naya.”
38 Eu vos enviei a ceifar onde vós não trabalhastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Attu enchi o Usamariya yahonrumelhelha Yesu wo malhove aahimiechesha awe yoyo nthiyana uyo wiira, “Hokihimeria mwaha wonkhaye waapanga aka.”
39 E muitos dos samaritanos daquela cidade creram nele, pela palavra da mulher, que testificou: Disse-me tudo quanto tenho feito.
40 Attu o Usamariya nkayanrwelha Yesu, nkayanlhepelha wiira akhalhe vavawo. Nkaalhokelha wowo wo mahuku melhi.
40 Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Attu enchi akina nkayaarumelhelha nttenga wa Yesu,
41 E muitos mais creram nele, por causa da sua palavra.
42 nkayerelha athiyana alhe wiira, “Vano hii ninorumelhelha kuhiwe wo nlhatu no malhove inyu. Nansho niheewa naashinene, ni uchuwelha wiira we ikeekhene yolha ntu ulha phi Moopolhi o ilhapo.”
42 E diziam à mulher: Já não é pelo teu dito que nós cremos; porque nós mesmos o temos ouvido, e sabemos que este é verdadeiramente o Cristo, o Salvador do mundo.
43 Avireke mahuku melhi, Yesu nkaathama wowo, nkaarwa Ugalilaya.
43 E dois dias depois partiu dali, e foi para a Galiléia.
44 Yesu aarwaa mwanene ukhalhawaya ahohimiechesha wiira, “Namilhohi khanothimichiya uwannyawe.”
44 Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não tem honra na sua própria pátria.
45 Aphiyeke Ugalilaya, attu yahompochera, ukhalhawaya ni ayo yaari Uyerusalemu uwo unlhiani Pasaka. Nkayoona chittu chonkhaye chaapanganche awe ikatema yo Pasaka iyo.
45 Chegando, pois, à Galiléia, os galileus o receberam, vistas todas as coisas que fizera em Jerusalém, no dia da festa; porque também eles tinham ido à festa.
46 Yesu nkaahokolhia tho Ukaana ilhapo yo Ugalilaya waathathunshe awe maashi ukhalha idivai. Wowo ahaawo nholhelhi mmoka upuwani u Naherode, aari ni mwaana mmirawo nreta iwani yo Ukapenaumu.
46 Segunda vez foi Jesus a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. E havia ali um nobre, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
47 Yoyo veewilhe awe wiira Yesu howa Ugalilaya ukhuma Uyudea, nkanrwelha ni unlhepelha wiira anttukane Ukapernaumu anlhamihe mwaana awe mmirawo aari nreta chinene.
47 Ouvindo este que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e rogou-lhe que descesse, e curasse o seu filho, porque já estava à morte.
48 Yesu nkaamwirelha, “Khaawo ntu nohalha urumelhelha aahoneke ithikineha ni cho ushangiha.”
48 Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e milagres, não crereis.
49 Yoyo nholhelhi uyo nkaakhulha, “Thithi, shontee, nngwee mwaana aka hinakhwa.”
49 Disse-lhe o nobre: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Yesu nkaamwirelha, “Nrweeke etu, mwaana inyu noolhama!”
50 Disse-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe disse, e partiu.
51 Vaari awe mphironi ahokolhiaka uwani, akarumiya awe nkayaawa ni unhimeria wiira, “Mwammirawo inyu nreta uyo holhama!”
51 E descendo ele logo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe anunciaram, dizendo: O teu filho vive.
52 Nkaakoherera ikatema ureta vanhiilhe aya mwaana, ni ayo nkayaakhulha, “Nchana uthana, ureta phi nhiyalhe aya.”
52 Perguntou-lhes, pois, a que hora se achara melhor. E disseram-lhe: Ontem às sete horas a febre o deixou.
53 Paahi etu athumwane mwaana ayo nkayoopuwelha wiira, yaari yelhe ikatema yaahimiye ni Yesu ilhe venre awe, “Mwaana inyu noolhama.” Vavawo etu yayo vamoka ni alhoko aya onkhaye, nkayanrumelhelha Yesu.
53 Entendeu, pois, o pai que era aquela hora a mesma em que Jesus lhe disse: O teu filho vive; e creu ele, e toda a sua casa.
54 Ilha yaari yo ushangiha yo nayelhi yaapannge awe Yesu vaari awe akhumaka Uyudea alhukamaka Ugalilaya.
54 Jesus fez este segundo milagre, quando ia da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.