Lucas 10

Chiquihuitlán Mazatec NT (MAQ_TBL) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Xi cavatju xu vëhë ne, sehe casuaxa Nai naja jyanchan tejó sa xuta ladu rë me, sehe catsingatju titjun me chuva jo chuva jo xuta jan yëjë ni nandya cojo yëjë ni cahndë́ xi catsingataha cacun Jesús xi sehe cjue me.
1 Depois disto, o Senhor designou outros setenta; e os enviou de dois em dois, para que o precedessem em cada cidade e lugar aonde ele estava para ir.
2 Hane cuitjin xu cachja me cojo: ―‍Jemu tjin camahani xuta xi meje cuisiñuju me cjua rë Nina, peru me xi sua cumachaya rë xuta ne, jemu chuva má me. Vëhë xi meje rë xi chjahyun rë Nina favor xi tsingatju me me xi cjue sua cumachaya rë xuta cjua rë Nina.
2 E lhes fez a seguinte advertência: A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos. Rogai, pois, ao Senhor da seara que mande trabalhadores para a sua seara.
3 Tángun ni. Ngahan titsingátju nuju ngayun xuta jeya ngajñi rë xuta hnga cacun, sacuaha cjue ngu chu hnditsánga ngajñi rë chu cjan rë.
3 Ide! Eis que eu vos envio como cordeiros para o meio de lobos.
4 Xicachjuun tujún, xicachjuun changa, hacuaha xicachjuun chuxinxtë. Xicavisiajmuu cojo xuta hora xi sacu xingun cojo rë me ndiya.
4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 Hane tu jarë ni ndihya xi cuisuhun ne, titjun tinújun ngu nina cuitjin: “Nina sua nuju me cjuandaja cjuajeya.” Cuatjin tinújun.
5 Ao entrardes numa casa, dizei antes de tudo: Paz seja nesta casa!
6 Hane sá xi ndihya vëhë tjin quihndi tsëhë cjuajeya ne, hacuaha sacú rë me cjuajeya. Peru sá xi hacuiin quihndi tsëhë cjuajeya xi siu jan ne, sacuiin rë me.
6 Se houver ali um filho da paz, repousará sobre ele a vossa paz; se não houver, ela voltará sobre vós.
7 Hane xi cuisuhun ngu ndihya ne, ha ngajan ni tinechun, xinu siuhun cojo rë me mé xi sua me. Cuatjin nihñu ta, tsëhë xi ngu xuta xi sahmi me xá ne, vechú chuva rë xi sacú chji rë me. Vëhë xi mijí rë xi cuangun nguehe cuangun ngajan cuinechun.
7 Permanecei na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; porque digno é o trabalhador do seu salário. Não andeis a mudar de casa em casa.
8 Hane tu jarë ni nandya xi cuisuhun hiscan xi cjuahatsja nuju xuta ne, xinu xcusun xi sua me xinu,
8 Quando entrardes numa cidade e ali vos receberem, comei do que vos for oferecido.
9 hacuaha nihñu xi xutahmu rë tsëhë nandya jan ne, cumandaja me, hacuaha cuitjin tinújun cojo yëjë xuta: “Ha camatiña nixtin xi cuma nuju xi sahmi Nina gubiernu.” Cuatjin tinújun.
9 Curai os enfermos que nela houver e anunciai-lhes: A vós outros está próximo o reino de Deus.
10 Hane tu jarë ni nandya xi cuisuhun hiscan xi cjuahatsjaain nuju xuta ne, xi chjuhun ndiya xi cuetjunxun tsëhë nandya vëhë ne, cuitjin tinújun cojo xuta:
10 Quando, porém, entrardes numa cidade e não vos receberem, saí pelas ruas e clamai:
11 “Hisca chojo rë ngajñi nandya nuju xi cavaqui rë ntsacuin ne, cuitsuni cojo sa xi cuma tsejen xi ngayun cún nuju. Peru meje rë xi cuijne rcun xi ha camatiña nixtin xi sahmi Nina gubiernu.” Cuatjin tinújun.
11 Até o pó da vossa cidade, que se nos pegou aos pés, sacudimos contra vós outros. Não obstante, sabei que está próximo o reino de Deus.
12 Cuichjá cojo nuju ta hya xi cuechú nixtin xi tsichuva Nina xuta tsëhë jyë́ rë me ne, hitsë sa jyë castigu cuatju xuta tsëhë nandya xi fahatsjaain nuju, xi cuma rë xuta tsëhë nandya Sodoma xi jercu tu casahmi camahani me cjuatsehen.
12 Digo-vos que, naquele dia, haverá menos rigor para Sodoma do que para aquela cidade.
13 ’¡Jemu chojyihi tsëhë xuta nandya Corazín! ¡Hacuaha jemu chojyihi tsëhë xuta nandya Betsaida! Jemu chojyihi tsëhë me ta, tsëhë xi miji tsindeya me cjuatacun rë me, handasa cavëë me cjuarcun xi casahme ngajñi rë me. Xuta nandya Tiro cojo xuta nandya Sidón ne, hisca hacuiin xuta ladu rë Nina má me sacuatjin rë xuta Corazín cojo Betsaida. Peru sá xi xuta Tiro cojo Sidón cavëë me cjuarcun xi cuacun vë ne, ha catsindeya me cjuatacun rë me, hacuaha ha cavajá me tsjian xi sacuaha tsánaxá hacuaha caviyuju me ngajñi ndesu, sacuaha xcusun naja, cojo sa xi cuma tsejen xi jemu choho má jain rë me tsëhë jyë́ rë me.
13 Ai de ti, Corazim! Ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom, se tivessem operado os milagres que em vós se fizeram, há muito que elas se teriam arrependido, assentadas em pano de saco e cinza.
14 Vëhë xi hya xi tsichuva Nina yëjë xuta tsëhë jyë́ rë me ne, xuta nandya Tiro cojo xuta nandya Sidón ne, hitsë sa chúva castigu cuatju me cuma xi cuma rë xuta Corazín cojo xuta Betsaida.
14 Contudo, no Juízo, haverá menos rigor para Tiro e Sidom do que para vós outras.
15 Hane xuta nandya Capernaum ne, ¿há cjue me hisca ngahnga hiscan tacun Nina? ¡Hacuiin! Hatuxa cjue me nduchin, cahndë́ hiscan ma hasen rë nima castigu.
15 Tu, Cafarnaum, elevar-te-ás, porventura, até ao céu? Descerás até ao inferno.
16 ’Xuta xi cuihndë me tsujun ne, hacuaha tivihndë me tsahan. Hane xuta xi tsitjungui nuju me ne, hacuaha titsitjungui me ngahan. Hane xuta xi tsitjungui ná me ne, hacuaha titsitjungui me Nina xi catsingatju ná. Cuatjin xu cachja Jesús cojo xuta ladu rë me, sehe cavetju xuta ladu rë me jan quiji me.
16 Quem vos der ouvidos ouve-me a mim; e quem vos rejeitar a mim me rejeita; quem, porém, me rejeitar rejeita aquele que me enviou.
17 Hya xi camá ne, xi cavuya xu xuta ladu rë Jesús xi jyanchan tejó jan ne, jercu sua rë xahasen rë me. Hane cuitjin xu cachja me cojo Jesús: ―‍¡Tatá! ¡Xi veyinnanguin ñihi nuju hora xi tinihñí xá xi cavitexun niji ne, hisca xitsehen vihndë tsijin! ―‍Cuatjin xu cachja xuta xi cuacun jan.
17 Então, regressaram os setenta, possuídos de alegria, dizendo: Senhor, os próprios demônios se nos submetem pelo teu nome!
18 Sehe ngajan xi Jesús ne, cuitjin xu cachja me cojo xuta jan: ―‍Jinguyëjë rë xi tivutsején ngahnga hiscan tacun Nina ne, cjanengui Satanás sacuaha camá ni ngu ndihichuhún. Hane cuatjin cahvë xi tichjahátáha rë gubiernu xi sahmi Satanás.
18 Mas ele lhes disse: Eu via Satanás caindo do céu como um relâmpago.
19 Chutsujun ni, ngahan casuá nuju chuva rë xi tsajin mé cuatjun cuma, handasa nunú chu yë o sá nunú chu naya o sá xi suvá camahani Satanás choho meje sahmi cojo nuju.
19 Eis aí vos dei autoridade para pisardes serpentes e escorpiões e sobre todo o poder do inimigo, e nada, absolutamente, vos causará dano.
20 Hacuiin ndaja cuma nuju tsëhë xi vihndë xitsehen tsujun ta xi meje rë ne, ndaja catama nuju tsëhë xi ha quitaháxujun ñihi nuju ngajan ngahnga. ―‍Cuatjin xu cachja Jesús cojo xuta ladu rë me jan.
20 Não obstante, alegrai-vos, não porque os espíritos se vos submetem, e sim porque o vosso nome está arrolado nos céus.
21 Hane ha hora vëhë ni ne, Hasen rë Nina casahmi xi jemu sua camahani camá rë xahasen rë Jesús, sehe cachja xu me cuitjin cojo Nina: ―‍Ngayun nahmi naha ne, sahmejyë sahmehnga nuju cojo Hasen nuju, ngayun xi Nai rë ngahnga cojo nangui ngayun, tsëhë xi ngayun caveyúnhmu cjuatacun vëhë xi cuma rë xuta xi jemu vechú cjuatacun rë, hane catuhun camachaya rë xuta xi hvíin camahani. Ngayun nahmi naha, cuatjin canihñu ta, tsëhë xi cuatjin xi cachuya nuju. ―‍Cuatjin xu cachja Jesús cojo Nina.
21 Naquela hora, exultou Jesus no Espírito Santo e exclamou: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, porque ocultaste estas coisas aos sábios e instruídos e as revelaste aos pequeninos. Sim, ó Pai, porque assim foi do teu agrado.
22 Hane xi cojo yëjë ni xuta ne, cuitjin xu cachja me: ―‍Yëjë ngarca ni matsejen ne, Nina Nahmi naha casua ná me. Tsajin hisca ngu xi vëë yo xi Quihndi rë Nina matsejen ta suvá ni Nina Nahmi naha xi vëë me. Hacuaha tsajin hisca xi ngu xi vëë yo xi Nahmi naha matsejen ta suva ni ngahan xi Quihndi rë me ngahan xi hvë, cojo tu yo ni xi ngahan meje suá cumachaya rë. ―‍Cuatjin xu cachja me cojo yëjë xuta.
22 Tudo me foi entregue por meu Pai. Ninguém sabe quem é o Filho, senão o Pai; e também ninguém sabe quem é o Pai, senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Cavuya vutsejen nga me hiscan siu xuta ladu rë me ne, sehe cachja xu me cojo suvá ni me xi cuacun vëhë cuitjin: ―‍Jemu ndaja tsujun ngayujun ni xi tichutsujun xcusun xi tijima nixtin vihi.
23 E, voltando-se para os seus discípulos, disse-lhes particularmente: Bem-aventurados os olhos que veem as coisas que vós vedes.
24 Nguehe cuichjá cojo nuju ta jemu ndaja tsujun ta, tsëhë xi hacuaha jemu cjín profeta hacuaha jemu cjín xuta xi matitjun xi caviyuju titjún ne, jemu meje scuëë me xcusun xi ngayun tichutsujun, peru casacuiin cavëë me. Hacuaha jemu meje cuisiñuju me cjua xi tivisiñuju ngayun, peru casacuiin cavisiñuju me ta, tsëhë xi cjëë cuma xcusun vëhë nixtin hya. ―‍Cuatjin xu cachja Jesús cojo xuta ladu rë me.
24 Pois eu vos afirmo que muitos profetas e reis quiseram ver o que vedes e não viram; e ouvir o que ouvis e não o ouviram.
25 Ngundiya nga hya xi tacun xu Jesús cojo xuta ne, casecun ngu cha xi vicuya cjuachacun cavinenguise xu cha cuitjin xi cjuahachuva cha me: ―‍Maestro. ¿Mé ndatjin xi sahme cojo sa xi cuéchutáha cjuahñu xatsë xcun Nina? ―‍Cuatjin xu cavinenguise cha me.
25 E eis que certo homem, intérprete da Lei, se levantou com o intuito de pôr Jesus à prova e disse-lhe: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Ngajan xi Jesús ne, cuitjin xu cachja me cojo cha: ―‍¿Hacutjin camahindu xcun ley rë Moisés? ¿Mé xi chutayun jan? ―‍Cuatjin xu cachja me.
26 Então, Jesus lhe perguntou: Que está escrito na Lei? Como interpretas?
27 Hane xi cafayangui cha ne, cuitjin xu cachja cha: ―‍“Meje rë xi nihmutacún Nina naja cojo nguñajatacún, cojo yëjë xahasen nuju, cojo yëjë ngahñu nuju, cojo yëjë cjuatacun nuju, hacuaha cuatjin nihmutacún xingun sacuatjin hmutacún suvun yojo nuju.” ―‍Cuatjin xu cachjasun cha cjua rë ley.
27 A isto ele respondeu: Amarás o Senhor, teu Deus, de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu entendimento; e: Amarás o teu próximo como a ti mesmo.
28 Hane cuitjin xu cachja Jesús cojo cha: ―‍Cjuaquixi cjua xi canújun. Cuatjin nihñu, sehe cuechuntuhun cjuahñu xatsë. ―‍Cuatjin xu cachja Jesús.
28 Então, Jesus lhe disse: Respondeste corretamente; faze isto e viverás.
29 Ngajan xi cha xi vicuya cjuachacun jan ne, xi meje tsingacun cha xi jemu quixi cha cojo cjuatacun rë cha ne, cuitjin xu cavinenguise cha cojo Jesús: ―‍¿Yo xi xingueen ni? ―‍Cuatjin xu cachja cha.
29 Ele, porém, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: Quem é o meu próximo?
30 Hane ngajan xi Jesús ne, cojo ngu ejemplu cafayangui xu me tsëhë cha cuitjin: ―‍Cuejña ne xi ngu xuta jan ne, cavetju me tsëhë nandya Jerusalén ne, cjui me nandya Jericó. Hane ndiya cjui me ne, cavechútáha ngujo cha chëjë me. Hane cafahatahá cha yëjë tsëhë me xi yaha me, sehe cavaja cha me. Ña catsiquehenñaja cha me, hane sehe cavanga cha.
30 Jesus prosseguiu, dizendo: Certo homem descia de Jerusalém para Jericó e veio a cair em mãos de salteadores, os quais, depois de tudo lhe roubarem e lhe causarem muitos ferimentos, retiraram-se, deixando-o semimorto.
31 Hya xi camá ne, hora vëhë canduva ngu nahmi cavatju me ndiya vëhë, hane xi cavëë me xuma xuta xi casacuhmu rë jan ne, tjehen ndiya ladu xingu cavatju me quiji me.
31 Casualmente, descia um sacerdote por aquele mesmo caminho e, vendo-o, passou de largo.
32 Ha chuva vëhë ni ne, cafehe ngu sangrista cahndë́ vëhë. Hane xi cavëë cha xi jiña me xi casacuhmu rë jan ne, cavetahaxin cha hitsë ndiya rë cha sehe cavatju cha quiji cha.
32 Semelhantemente, um levita descia por aquele lugar e, vendo-o, também passou de largo.
33 Peru ngu cha tsëhë distritu Samaria xi quiji cha ndiya vëhë ne, cafehe cha hiscan jiña xutahmu rë jan. Hane xi cavëë cha me ne, jemu camayuma rë cha me.
33 Certo samaritano, que seguia o seu caminho, passou-lhe perto e, vendo-o, compadeceu-se dele.
34 Hane xi quijivaha cha xcun me ne, catsirqui cha me, cavitejnu cha aceite cojo xan hiscan casacuhmu rë me sehe catsitjinguiya cha me tsjian. Hya xi camá ne, sehe catsiquijin cha me naxin rë cha, sehe quijicojo cha me ngu ndihya hiscan xi hatuxa ndihya viyuju xuta, hane ngajan casahmi cha me cuidadu.
34 E, chegando-se, pensou-lhe os ferimentos, aplicando-lhes óleo e vinho; e, colocando-o sobre o seu próprio animal, levou-o para uma hospedaria e tratou dele.
35 Hane xi camá nchujun jan ne, cavaxë cha jo denario, tujún xi faha ngu mosu xi sahmixa jo nixtin, sehe casua cha me xi nai rë ndihya jan, sehe cachja cha cojo rë me cuitjin: “Nihñu cjuandaja ne, chjuhuncuendun xuma xutahmu rë vi. Hane xi quisun sa nicujun tsëhë xcun tujún xi suá nuju vi ne, xi cúya ne, sehe cuechjë tsujun.” Cuatjin cachja cha Samaria.
35 No dia seguinte, tirou dois denários e os entregou ao hospedeiro, dizendo: Cuida deste homem, e, se alguma coisa gastares a mais, eu to indenizarei quando voltar.
36 Ngajan xi Jesús ne, xi cuatjin cajnetaha ejemplu xi cachja me ne, sehe cachja xu me cojo cha xi vicuya cjuachacun jan cuitjin: ―‍¿Jarë tsëhë catsijyan xuta xi cuacun vë xi má nuju xi cjuaquixi xi camá xicjin me xi cavanguihmu chëjë jan? ―‍Cuatjin xu cachja Jesús.
36 Qual destes três te parece ter sido o próximo do homem que caiu nas mãos dos salteadores?
37 Ngajan xi cha xi vicuya cjuachacun jan ne, cuitjin xu cafayangui cha tsëhë Jesús: ―‍Cha xi ngatsë rë cjuayuma ne, casahmi cjuandaja cojo me xi casacuhmu rë jan. ―‍Cuatjin xu cachja cha. Hane Jesús ne, cuitjin cachja nga xu me cojo cha: ―‍Quihndë xi cuangun ne, hacuaha cuatjin nihñu. ―‍Cuatjin xu cachja Jesús.
37 Respondeu-lhe o intérprete da Lei: O que usou de misericórdia para com ele. Então, lhe disse: Vai e procede tu de igual modo.
38 Hane xi cjui sa xu Jesús cojo xuta ladu rë me ne, xi cavisehen me ngu nandya jan ne, ngu na xi hmí rë Marta ne, cafahatsja na Jesús ndava na.
38 Indo eles de caminho, entrou Jesus num povoado. E certa mulher, chamada Marta, hospedou-o na sua casa.
39 Na Marta jan ne, tjin ngu tíchja na xi hmí rë María. Hane na María jan ne, quiji xu na cavéjña na táha ntsacu Jesús, tivisiñuju na cjua xi tivicuya me.
39 Tinha ela uma irmã, chamada Maria, e esta quedava-se assentada aos pés do Senhor a ouvir-lhe os ensinamentos.
40 Peru na Marta ne, jemu cjín xcunya xá xi tisahmi na. Hane xi cavatju na hiscan tacun Jesús ne, cuitjin xu cachja na: ―‍Tatá. ¿Há marcuaain nuju xi na tichja ne, cavejñasuva ná na cojo xá xi tacunvasen tisahme? Tinújun cojo rë na, catisecoo na ngahan. ―‍Cuatjin xu cachja na.
40 Marta agitava-se de um lado para outro, ocupada em muitos serviços. Então, se aproximou de Jesus e disse: Senhor, não te importas de que minha irmã tenha deixado que eu fique a servir sozinha? Ordena-lhe, pois, que venha ajudar-me.
41 Ngajan xi Jesús ne, cuitjin xu cafayangui me tsëhë na: ―‍Marta, jercu marcun nuju tsëhë jemu cjín xcusun.
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta! Marta! Andas inquieta e te preocupas com muitas coisas.
42 Peru ngu xcusun ni xi sahmi ngujyë. Na María ne, cavaxijin na xcusun xi ndaja vë, hane hacuiin chjahátahá rë tsëhë na. ―‍Cuatjin xu cachja me.
42 Entretanto, pouco é necessário ou mesmo uma só coisa; Maria, pois, escolheu a boa parte, e esta não lhe será tirada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.