Tiago 4

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 An tub u tar quic tucric ic ts'ictarex? An tub u tar quic tucric ic nunquex u t'ʌn ic rac'obe'. Ti' cu tar ich c'as. Quire' quic pachtiquex tij corex c'as. Rajen tan ic manex ic ts'iquint ic rac'obex.
1 Donde vêm as lutas e as contendas entre vós? Não vêm elas de vossas paixões, que combatem em vossos membros?
2 Mʌ' ja wirej, quic tus pachtex u jer a ba' mʌna' to'onex. Rajen quij quinsiquex mac. Rajen cu q'uextar ij corex quire' quij quiriquex mʌna' to'onex. Rajen tan ic nunquiquex u t'ʌn ic rac'obex. Rajen mʌ' ij quiriquex a ba'quirir ij c'atex quire' mʌ' jij c'atex ti' C'uj.
2 Cobiçais, e não recebeis; sois invejosos e ciumentos, e não conseguis o que desejais; litigais e fazeis guerra. Não obtendes, porque não pedis.
3 Cax wa quic chen tus c'atex ti' C'uj. Mʌ' u ts'aja to'onex C'uj, quire' ic nonoj bʌjiri'ex ij c'atex.
3 Pedis e não recebeis, porque pedis mal, com o fim de satisfazerdes as vossas paixões.
4 An ten bic a xquico' mʌ' quet yor yejer u mam wa cu man. Baxuc to'onex wa mʌ' quet ij corex yejer C'uj. Mʌ' ja wirej, tan ic p'actex C'uj wa quic pachtex c'as tij corex ir mac a mʌ' yer C'uj. Wa quij quibiquex a ba' quic pachtiquex tij corex an ten bic mac mʌ' yer C'uj. A C'ujo', cu p'actico'onex xan.
4 Adúlteros, não sabeis que o amor do mundo é abominado por Deus? Todo aquele que quer ser amigo do mundo constitui-se inimigo de Deus.
5 Rajen cu ya'aric to'onex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj uch. Tan ya'aric: “U Taj'or u Pixam C'uj, mʌ' u c'at ic ts'urintiquex u jer chen u bʌjiri' u c'at ic ts'urintiquex.” Baxuc cu ya'aric C'uj.
5 Ou imaginais que em vão diz a Escritura: Sois amados até o ciúme pelo espírito que habita em vós?
6 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u c'at ic ts'urintiquex soc chen raji' ic Jaj Ts'urirex. Rajen C'uj tsoy tu t'ʌn quir u yamtic to'onex soc raji' ic jach ts'urir. Rajen cu ya'aric C'uj: “A teno' C'ujen quin p'actic a mac a cu ya'aric tu yor: Jach caremen. Chen a teno', quij C'uj, quire' tsoy tin t'ʌn ca' in yamte ti' mac a cu ya'aric ten: Mʌ' caremeni', quij.”
6 Deus, porém, dá uma graça ainda mais abundante. Por isso, ele diz: Deus resiste aos soberbos, mas dá sua graça aos humildes {Pr 3,34}.
7 Rajen ca' ic cha'ex ic ts'urintiquex a C'ujo', chen ca' ic p'isex ic bʌjex soc mʌ' ic ts'urintiquex a quisino', soc u p'ʌtico'onex.
7 Sede submissos a Deus. Resisti ao demônio, e ele fugirá para longe de vós.
8 Ca' ic juts'ex ic bʌj ich C'uj quire' tij cacsa tij corex. Bayiri' je' u juts'ic u bʌj a C'uj xano' tub yʌno'on quir u cʌnantico'onex. A techexo', a ca manex tu c'asir ca' a p'ʌtex soc a manex tu tsoyir. Arex ti' C'uj ca' u ruc's a si'pirex quire' soc quet a worex yejer C'uj.
8 Aproximai-vos de Deus, e ele se aproximará de vós. Lavai as mãos, pecadores, e purificai os vossos corações, ó homens de dupla atitude.
9 Ca' a qui' ac'tex a bʌj, quire' ta pʌy a si'pirex, a techexo' a bʌjiri' tan a che'ejexe'. Arex ti' ca' yac'tex u bʌj quire' ta wacsex u si'pirex. A techo' quire' qui' a worex baje'rere'. Arex ti', ca' neyac'tex u bʌj quire' ta wacsex ta si'pirex.
9 Reconhecei a vossa miséria, afligi-vos e chorai. Converta-se o vosso riso em pranto e a vossa alegria em tristeza.
10 Arex ti' C'uj: “Jach c'asen a teno' Jaj Ts'ur quire' mʌ' jin quib a t'ʌn uch.” Baxuc ca' a warex, ti', soc u jawsic a si'pirex soc u qui' acsico'onex ic Jaj Ts'urirex ca' bin xuruc t'ʌn.
10 Humilhai-vos na presença do Senhor, e ele vos exaltará.
11 Mʌ' a yʌn pʌq'uiquex u pach a wet acsʌ'orirex in bʌjobechex. Wa ca paq'uiquej u pach a wet acsʌ'orirex mʌ' tan a jach cʌnantiquex u t'ʌn C'uj. A tu ya'araj uch: “Ca' a yajquintiquex a wet cajarex, irej a wʌsʌc' bʌjiri'ex ca yajquintiquex.” Mʌ' ja wirej, tan a p'astiquex a je' t'ʌna'. Mʌ' ja wirej, tan a tus tetiquex u t'ʌn C'uj a tu yʌn tsoy a quibiquexe'. A ti' yʌn, a mʌ' tsoyo' ra' ca tus quibiquex. Wa baxuc caj a tetex mʌ' ta jach quibex u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, tan a tus tucriquex irechex wa juesechex.
11 Meus irmãos, não faleis mal uns dos outros. Quem fala mal de seu irmão, ou o julga, fala mal da lei e julga a lei. E se julgas a lei, já não és observador da lei, mas seu juiz.
12 Chen turiri' yʌn. Raji' tu ts'aj u t'ʌn to'onex. Raji' turiri' Jach Juéz yʌn. Raji' C'uj. Raji' c'ucha'an yor u taquico'onex. Jariri', raji' c'ucha'an yor u joc'sico'onex ca' xico'onex ich c'ac'. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Rajen a to'onexo' mʌ' tsoy ic tus tucriquex ic ta'quiquex u jo'r ij quet cajarex.
12 Não há mais que um legislador e um juiz: aquele que pode salvar e perder. Mas quem és tu, que julgas o teu próximo?
13 U'yex a techexo', a mac a tu ya'araj: “Ca' xico'onex baje'rer, cax wa samʌn ic binex tu cajar a tic tsicbatex jo'oraj.” Ca' p'atʌco'onex turiri' yaxq'uin ca' ic cʌnjex ba', quir ic jariquex ic taq'uinex. Bayiri' ca' ic mʌnex ba'taquex soc ic jariquex ic taq'uinex xan. Baxuc caj a wa'arex a techexo'.
13 Agora dizeis: Hoje ou amanhã iremos a tal cidade, ficaremos ali um ano, comerciaremos e tiraremos o nosso lucro.
14 Wa ber ca wa'ariquex a techexo' aro', quire' mʌ' a werex wa ti' toy cuxa'anechex samʌn. Irechex u p'ur, sansame' bin. Baxuc to'onex xan mʌ' ya'ab u q'uinin ti' yʌno'onex jeroj, quij quimino'onex xan.
14 E, entretanto, não sabeis o que acontecerá amanhã! Pois que é a vossa vida? Sois um vapor que aparece por um instante e depois se desvanece.
15 Rajen ca' ij carex, wa tsoy tu t'ʌn ic Jaj Ts'ur ca' cuxraco'onex je' ic betiquex baxuco'. Wa baxuc quij cariquex, jach tsoy.
15 Em vez de dizerdes: Se Deus quiser, viveremos e faremos esta ou aquela coisa.
16 Chen a techexo' mʌ' baxuc ca wa'ariquex. A bʌjiri'ex ca wa'ariquex: “C'ucha'an in wor in wʌc'ʌs bʌjiri' in ts'urintico'.” A mac a cu ya'aric baxuco', jeroj, tu pʌyaj u si'pirob.
16 Mas agora vós vos jactais das vossas presunções. Toda jactância desse gênero é viciosa.
17 Wa jij querex ba' quire' jach tsoy chen mʌ' jic beti' jeroj tij cacsex ic si'pirex.
17 Aquele que souber fazer o bem, e não o faz, peca.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.