Tiago 2

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Quire' a to'onex a tij cacsex tij corex u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex. Raji' jach manan tsoyir ic Jaj Ts'urirex rajen mʌ' tsoy ij coyen tetiquex ij cacsex mac.
1 Meus irmãos, vocês que creem no nosso glorioso Senhor Jesus Cristo, nunca tratem as pessoas de modo diferente por causa da aparência delas.
2 Ca' ic qui' tucrex a ba' quic bin ic betex tu quic c'ayex. Jeroj cu tar turiri' a neyʌn u taq'uino'. Jeroj cu tar a ne'otsiro'. A neyʌn u taq'uino' jach tsoy u noc'. Bayiri' yʌn u c'arabar u c'ʌb oro. A otsiro', cu yocar rab u noc'.
2 Por exemplo, entra na reunião de vocês um homem com anéis de ouro e bem-vestido, e entra também outro, pobre e vestindo roupas velhas.
3 Tsoy wa quij qui' acsiquex a neyʌn u taq'uino'. Rajen quij cariquex ti' tu junan: “Te' a cutar techa' tu jach tsoyir a cutan.” Baxuc quij cariquex ti'o'. Chen wa mʌ' ij qui' acsic a otsiro'. Rajen quij cariquex ti': “Ti' tar a ch'ictaro' wa mʌ' ju c'at u ch'ictar ca wa'ariquex ti' “Ti' tar a cutar ich ru'umo'.” Baxuc quij cariquex ti'o'.”
3 Digamos que vocês tratam melhor o que está bem-vestido e dizem: “Este é o melhor lugar; sente-se aqui”, mas dizem ao pobre: “Fique de pé” ou “Sente-se aí no chão, perto dos meus pés.”
4 Wa baxuc tan ic betiquex. Tan ic tetiquex ij cacsex mac. Mʌ' ja wirej, tan ij coyen acsiquex mac. Rajen c'as ic tucurex, quire' iro'onex juez, quire' mʌ' ij coyen acsej a otsiro'.
4 Nesse caso vocês estão fazendo diferença entre vocês mesmos e estão se baseando em maus motivos para julgar o valor dos outros.
5 U'yex ba' quin wac in jach yajechex in bʌjobechex. A C'ujo' tan u tetic a mac otsiro' te' a yʌn ich yoc'ocab. A tu yacsob tu yor ra' u netaq'uinob a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ya'araj ti' cu bin u qui' acsʌbir a ti'obo' tu cu bin u reyintic C'uj. Quire' C'uj tu ya'araj ti' cu bin ocar a mac a cu yajquinticob C'ujo'.
5 Escutem, meus queridos irmãos! Deus escolheu os pobres deste mundo para serem ricos na fé e para possuírem o Reino que ele prometeu aos que o amam.
6 Chen atechexo', mʌ' ta coyen qui' acsex a otsiro'. Ta coyen qui' acsex a neyʌn u taq'uino'. Ra' cu c'ʌniquechex ta beyajex. Mʌ' wa robob cu ta'quicob a jo'rex ich juez?
6 No entanto, vocês desprezam os pobres. Por acaso, não são os ricos que exploram vocês e os arrastam para serem julgados nos tribunais?
7 Quire' a neyʌn u taq'uino' robob cu p'asticob Cristo, baxuc xan tu p'astiquechexob xan quire' caj a wacsajex ta worex u t'ʌn Cristo.
7 São eles que falam mal do bom nome que Deus deu a vocês.
8 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “Yajquintej a rac'ob an ten bic a bʌjiri' ca wʌc'ʌs yajquintique' a bʌjiri'.” Baxuc cu ya'aric C'uj. Rajen ca' a qui' quibiquex a je' t'ʌna', quire' jach manan tsoyir. Bayiri' je' a qui' yajquintic xan a otsirobo' quet bayiri' a yajquintic a yʌn u taq'uino'.
8 Se vocês obedecerem à lei do Reino, estarão fazendo o que devem, pois nas Escrituras Sagradas está escrito: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
9 Wa quij coyen tetiquex mac ca' ij cacsex. Tic pʌyej ic si'pirex quire' mʌ' jij quibexi' a ba' cu ya'aric C'uj to'onexe'.
9 Mas, se vocês tratam as pessoas pela aparência, estão pecando, e a lei os condena como culpados.
10 Cax wa chen c'ucha'an a worex a rʌc quibex a ba' cu ya'aric to'onex C'ujo'. Wa ta c'asquintex a turiri'o', ta toc rʌc c'asquintex tu cotor a ba' tu ya'araj C'uj to'onexo'.
10 Porque quem quebra um só mandamento da lei é culpado de quebrar todos.
11 Bayiri' caj ya'araj to'onex C'uj: “Mʌ' a yʌn manex.” Bayiri' caj ya'araj xan: “Mʌ' a yʌn quinsiquechex mac.” Rajen wa mʌ' jic manex rajen wa tic chen quinsaj mac, jero' tij c'asquintex a ba' tu ya'araj to'onex C'uj uch. Tic pʌy ic si'pirex.
11 Pois o mesmo que disse: “Não cometa adultério” também disse: “Não mate”. Mesmo que você não cometa adultério, será culpado de quebrar a lei se matar.
12 Rajen ca' ij carex ba' tsoy tu quic tsicbarex. Rajen ca' ic manaco'onex tu tsoyir iro'onex mac a tabar ic binex ʌcʌtan C'uj quir yiric wa tsoy ic beyajex. Quire' C'uj tu ruc's ic si'pirex soc ic man tu tsoyirex.
12 Falem e vivam como pessoas que serão julgadas pela lei que nos dá a liberdade.
13 Mʌ' ja wirej, wa to'onex mʌ' jic yajquintex mac baje'rere'. Bayiri' xan ca' bin c'uchuc tu q'uinin ic binex ʌcʌtan ich C'uj, bayiri' mʌ' u yajquinto'onex C'uj xan. Wa quic yajquintiquex ic rac'obex baje'rere'. Baxuc ca' bin xico'onex ʌcʌtan ich C'uj bin u ca' u yajquinto'onex xan. Bayiri' mʌ' ju joc'sico'onex xan C'uj.
13 Quando Deus julgar, não terá misericórdia das pessoas que não tiveram misericórdia dos outros. Mas as pessoas que tiveram misericórdia dos outros não serão condenadas no Dia do Juízo Final.
14 Mʌ' tsoy ic tusariquexi' in bʌjobechex tij cacsex tij corex, chen ti' toy quic manex tu c'asiri'. Wa baxuc tan ij cariquex mʌ' ju bin u taco'onex C'uj.
14 Meus irmãos, que adianta alguém dizer que tem fé se ela não vier acompanhada de ações? Será que essa fé pode salvá-lo?
15 Aro' irej wa quij cariquex ij quet acsʌ'orirex wa mʌna' u noc' wa mʌna' yo'och quir u janʌnob.
15 Por exemplo, pode haver irmãos ou irmãs que precisam de roupa e que não têm nada para comer.
16 Tsoy wa quij cariquex: “Joq'uen xen, ca' a cʌxt a noc', ca' a cʌxt a wo'och quir a janʌn xan. Mʌ' ja wac'tic a bʌj.” Wa baxuc quij cariquex ti'ob chen mʌ' jic ts'aj a ti' u noc' mʌ' jic ts'aja yo'och. Mʌ' tan ij cacsiquex tij corex ti' Cristo.
16 Se vocês não lhes dão o que eles precisam para viver, não adianta nada dizer: “Que Deus os abençoe! Vistam agasalhos e comam bem.”
17 Wa baxuc tic betex chaca'an yiricob mac, wa tic jach acsex tij corex wa mʌ' tic jach acsex tij corex.
17 Portanto, a fé é assim: se não vier acompanhada de ações, é coisa morta.
18 Wa ti' yʌn mac tan u tus aric: “A teno' jach manan tsoyiren caj in chen acsa tin wor u t'ʌn C'uj.” U jer cu tus aric: “A teno' jach manan tsoyiren quire' quin man tu tsoyir. Rajen mʌ' in wer ba' quin jach bin in quibej.” Wa baxuc cu ya'aric: A teno', quij Santiago, quin bin in c'atej ti'. Raji' a cu ya'aric: “Jach manan tsoyiren caj in chen acsa tin wor u t'ʌn C'uj.” Arej ten bic tabar ca bin a wese ten ta wacsaj ta wor wa mʌ' ja man tu tsoyir? Arej ten bic tabar ca bin man tu tsoyir wa mʌ' ta wacsaj ta wor? Mʌ' c'ucha'an a wor a man tu tsoyiri'.
18 Mas alguém poderá dizer: “Você tem fé, e eu tenho ações.” E eu respondo: “Então me mostre como é possível ter fé sem que ela seja acompanhada de ações. Eu vou lhe mostrar a minha fé por meio das minhas ações.”
19 Yʌn mac cu ya'aric: “A teno' quin wacsic tin wor quire' turiri' C'uj yʌni'”, jach tsoy wa baxuco'. Ca tusaric ti'ti' quir a wacsic ta wor. Mʌ' ja wirej, quij Santiago. Quet bayiri' u nup' a quisino'. Cu yacsicob tu yorob quire' turiri' C'uj yʌni'. Chen u nup'ob, a quisino' mʌ' qui' yorobi' quire' cu ch'ic sajaquirob ti' C'uj quire' turiri' C'uj yʌni'.
19 Você crê que há somente um Deus? Ótimo! Os demônios também creem e tremem de medo.
20 A techexo', jach chichex a jo'rex quire' mʌ' ti'bir a wacsiquex ta worex. Rajen ca' manaquechex tu tsoyir xan. Mʌ' ja wirej, tan a tusaric taj ta wacsex ta worex. Mʌ' taj ta wacsajex ta worex.
20 Seu tolo! Vou provar-lhe que a fé sem ações não vale nada.
21 U'yex ba' cu camsico'onex ic nunquirex Abram. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex caj u sijaj u parar ti' C'uj quir u quinsic. Ra' u parar Isaac. Caj u chaquint u parar tu cu quinsa'r yʌrʌc' quir u sijic ti' C'uj. A C'ujo' ts'oc yiric a ba' tu betaj Abram, ʌcʌtan tu wich C'uj jach tsoy Abram.
21 Como é que o nosso antepassado Abraão foi aceito por Deus? Foi pelo que fez quando ofereceu o seu filho Isaque sobre o altar.
22 Ta wirex bic tabar ic nunquir Abram caj bin u chaquint u parar soc u quinsic quire' tu yacsaj tu yor, rajen tu betaj aro', a ba' ara'b ten C'uj uch. A baxuco' aro' chʌca'an ij quiriquex taj tu yacsaj tu yor Abram.
22 Veja como a sua fé e as suas ações agiram juntas. Por meio das suas ações, a sua fé se tornou completa.
23 Baxuc chʌca'an ij quiriquex taj a ba' ts'ibta'b ti' Abram ten C'uj uch. Tu cu ya'aric: “Quire' tu quibaj u t'ʌn C'uj Abram rajen ʌcʌtan tu wich C'uj yiric jach tsoy Abram.” Baxuc tu ts'iba'an u jer jun xot' u t'ʌn C'uj ti' Abram. Cu ya'aric: “U yet man C'uj Abram.”
23 Assim aconteceu o que as Escrituras Sagradas dizem: “Abraão creu em Deus, e por isso Deus o aceitou.” E Abraão foi chamado de “amigo de Deus”.
24 Ta wirex in bʌjobechex. Bic tabar a C'ujo' mʌ' chen jari' cu yiric wa tsoyo'on wa quic chen acsiquex tij corex chen ca' manaco'on tu tsoyir xan quire' a baywo' C'uj cu yiric tsoyo'onex.
24 Assim, vocês veem que a pessoa é aceita por Deus por meio das suas ações e não somente pela fé.
25 Baxuc, a xquico' Rahab u c'aba' uch. Raji' cu naj man uch quir u jaric u taq'uin. Jach tsoy irir ten C'uj Rahab quire' caj u qui' acsa tu yatoch quir u wenʌn ca'tur xib a tuchi'ta'b ten Josué quir u masicob u t'ʌn uch. Caj ts'oc u wenʌnob caj tuchi'ta'b ten Rahab ich u jer bej soc mʌ' u chucur ten soldado.
25 Foi o que aconteceu com a prostituta Raabe, quando hospedou os espiões israelitas e os ajudou a sair da cidade por outro caminho. Deus a aceitou pelo que ela fez.
26 Mʌ' ja wirej, a te' ich yoc'ocab chen cuxa'ano'onex quire' yʌn ij q'uiq'uerex bayiri' yʌn ic pixamex. Wa mʌna' to'onex aro' quimeno'onex. Bayiri' xan quir ij cuxtarex munt q'uin ca' ij cacsex tij corex. Bayiri' xan ca' manaco'onex tu tsoyir soc ic cuxtarex. Wa mʌ' baxuco', mʌ' ij cuxtarex munt q'uin.
26 Portanto, assim como o corpo sem o espírito está morto, assim também a fé sem ações está morta.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.