Romanos 8
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC
1 Rajen a to'onexo', mʌ' u bin ts'abir ic muc'yajex ten C'uj, a mac tu p'eri'quintob u bʌjob yejer Cristo. Mʌ' ja wirej, cu beticob a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'. Rajen mʌ' ju manob tu c'asir an ten bic cu pachticob tu yorob.
1 De agora em diante, pois, já não há nenhuma condenação para aqueles que estão em Jesus Cristo.
2 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, a mac quic ts'urintiquex caj u ts'aj to'onex quir ij cuxtarex ric'ben, quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo. Rajen caj u taco'onex ti' ic si'pirex, a ra' quic ts'urintex uche'. Baje'rer, mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex.
2 A lei do Espírito de Vida me libertou, em Jesus Cristo, da lei do pecado e da morte.
3 Mʌ' ja wirej, ic bʌjiri'ex, mʌ' c'ucha'an ij corex ij qui' betiquex a ba' u jach c'at to'onex ich u t'ʌn Moisés. Rajen u t'ʌn Moisés, mʌ' c'ucha'an yor u taquico'onex. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor u taquico'onex, quire' raji' caj u tuchi'taj u parar turiri' ich yoc'ocab soc u ch'ic u winquirir an ten bico'onex ic winquirirex, quir u ruc'sic ic si'pirex. A to'onexo', yʌn ic si'pirex, chen a Jesúso', mʌna' u si'pir a ti'o'.
3 O que era impossível à lei, visto que a carne a tornava impotente, Deus o fez. Enviando, por causa do pecado, o seu próprio Filho numa carne semelhante à do pecado, condenou o pecado na carne,
4 Baxuc caj u beto'onex C'uj soc c'ucha'an ij corex ic betiquex u tsoyir, an ten bic cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur ij corex ic betiquex aro', quire' mʌ' jic bin ic betex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso'. Je' ic chen betiquex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'.
4 a fim de que a justiça, prescrita pela lei, fosse realizada em nós, que vivemos não segundo a carne, mas segundo o espírito.
5 Quire' ij querex a mac a cu betic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', cu chen u'yic u c'asir a cu pachtic tu yoro'. Baxuc ij querex a mac a cu betic a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj cu bin u chen cʌxtic bic tabar u qui'quintic u yor C'uj.
5 Os que vivem segundo a carne gostam do que é carnal; os que vivem segundo o espírito apreciam as coisas que são do espírito.
6 Quire' a mac a cu chen cʌxtic u qui'quintic u bʌjiri' yor yejer a ba' yʌn ich yoc'ocab, je' u quimine'. Chen a mac a cu cʌxtic a ba' cu qui'quintic u yor C'ujo', je' u qui'tar yor ti' C'uj, bayiri' je' u cuxtar munt q'uine'.
6 Ora, a aspiração da carne é a morte, enquanto a aspiração do espírito é a vida e a paz.
7 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yubic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', raji' cu p'actic C'uj, quire' u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Cax u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, mʌ' ju c'uchur u yor u betic.
7 Porque o desejo da carne é hostil a Deus, pois a carne não se submete à lei de Deus, e nem o pode.
8 Mʌ' ja wirej, a cu yubic a cu pachtic tu yor a c'aso', mʌ' biq'uin cu bin u betic a ba' cu bin u qui'quintic u yor C'uj.
8 Os que vivem segundo a carne não podem agradar a Deus.
9 Chen baje'rer, mʌ' ja betex a ba' uchben cuxtarex u c'at. Ca bin a betex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj, quire' ric'ben winiquechex wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj. A mac a mʌ' aca'an u Taj'or u Pixam C'uji' ti', raji' mʌ' ju chan parar C'uj.
9 Vós, porém, não viveis segundo a carne, mas segundo o Espírito, se realmente o espírito de Deus habita em vós. Se alguém não possui o Espírito de Cristo, este não é dele.
10 Cax cu bin quimin a winquirirex quire' yʌn a si'pirex, chen wa jach aca'an Jesucristo ta pixamex ca bin cuxtarex munt q'uin ich ca'anan, quire' C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex.
10 Ora, se Cristo está em vós, o corpo, em verdade, está morto pelo pecado, mas o Espírito vive pela justificação.
11 A C'ujo', caj u ric'saj Jesús ich u quimirir. Wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj, jeroj an ten bic C'uj caj u ric'saj Jesús ich u quimirir, baxuc techex, bin u ca' u ric'sic a winquirirex a cu bin quimin. Mʌ' ja wirej, cu bin u ric'sic a winquirirex, quire' aca'an u Taj'or u Pixam C'uj ta pixamex baje'rer.
11 Se o Espírito daquele que ressuscitou Jesus dos mortos habita em vós, ele, que ressuscitou Jesus Cristo dos mortos, também dará a vida aos vossos corpos mortais, pelo seu Espírito que habita em vós.
12 Quire' a C'ujo', baxuc cu bin u betic to'onex, rajen in wet acsa'orirex, ca' ic betex a ba' u c'at C'uj. Tsire'ej, a ba' u c'at ij cuxtarex a uchbeno', a c'aso', a quic pachtex tij corexo'.
12 Portanto, irmãos, não somos devedores da carne, para que vivamos segundo a carne.
13 Quire' wa quij cacsiquex ic si'pirex an ten bic quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso', jeroj munt q'uin, quic bin satʌrex quire' yʌn ic si'pirex. Chen ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex, soc ic p'ʌtiquex a ba' quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso'. Wa quic p'ʌtiquex a ba' quiri' c'as a quic betiquex, je' ij cuxtarex munt q'uin.
13 De fato, se viverdes segundo a carne, haveis de morrer; mas, se pelo Espírito mortificardes as obras da carne, vivereis,
14 Tu cotor ra' u chan parar C'uj a cu cha'bʌr u pʌyʌr u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj.
14 pois todos os que são conduzidos pelo Espírito de Deus são filhos de Deus.
15 Barej, caj ij c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen tu ch'u chan pararinto'onex a C'ujo'. A baje'rer, a to'onexo', mʌ' jic yʌn ch'a'ex sajquirex ti' C'uj an ten bic u c'urewob cu ch'ic sajquirob ti' u ts'urirob. Quire' u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtico'onex soc ic t'ʌniquex C'uj baxuc: “Ic Tetex”, quij ya'ara' ti'.
15 Porquanto não recebestes um espírito de escravidão para viverdes ainda no temor, mas recebestes o espírito de adoção pelo qual clamamos: Aba! Pai!
16 Mʌ' ja wirej, ra'iri' cu ya'aric to'onex u Taj'or u Pixam C'uj wa ju pararo'onex C'uj.
16 O Espírito mesmo dá testemunho ao nosso espírito de que somos filhos de Deus.
17 Mʌ' ja wirej, an ten bic u parar mac bin u caj c'ʌmob tu cotor a ba' cu bin ts'abir ten u tet ti'ob. Baxuc ti' C'uj xan, je' ij c'ʌmiquex tu cotor a ba' cu bin u ts'ajej to'onex C'uj. Jach taj quet ca' bin ij c'ʌmiquex yejer Jesucristo a ba' cu bin ts'ajej ten to'onex C'uj. Chen bin ij ca'ex muc'yajex an ten bic muc'yajnʌjij Cristo Jesús uch, soc quet ij cuxtarex ich u sasirir C'uj ich ca'anan.
17 E, se filhos, também herdeiros, herdeiros de Deus e co-herdeiros de Cristo, contanto que soframos com ele, para que também com ele sejamos glorificados.
18 Jach taj quic muc'yajex ich yoc'ocab an ten bic cu chuquicob ic pachex, baxuc tu quic yajtarex, baxuc tu cu chi'ob ic pachex. Chen pachir je' u joc'ar tsoyo'onexe'. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj cu bin u betic aro'. Rajen mʌ' ic yʌn tucrex ic bʌjex cax quic muc'yajex ich yoc'ocaba', quire' ra' tu quic binex jach manan tsoy aro'.
18 Tenho para mim que os sofrimentos da presente vida não têm proporção alguma com a glória futura que nos deve ser manifestada.
19 Mʌ' ja wirej, tu cotor a ba' beta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch, ra' cu pachticob, jach manan cu pachticob u yirob u q'uinin ca' bin c'uchuc soc C'uj cu bin ya'aric to'onex: “Jeroj in pararechex.” Ra' quic bin ij cu'yiquex, quire' u pararo'onex C'uj.
19 Por isso, a criação aguarda ansiosamente a manifestação dos filhos de Deus.
20 Mʌ' ja wirej, tu cotor ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab, mʌ' ju betaj baxuc caj u betaj C'uj tu ch'ic chun. C'uj tu rorobt'ʌntaj soc mʌ' ju jach joc'ar tsoyir quire' raji' u si'pir Adán. Chen baje'rer robob cu c'ujinticob C'uj quir u wʌc'ʌs betic u ric'benin.
20 Pois a criação foi sujeita à vaidade {não voluntariamente, mas por vontade daquele que a sujeitou},
21 Quire' tu cotor a ba' te' yʌna', rajra' cu quiminob. Chen barej ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet baxuc cu bin waysa'bir soc jach manan tsoyir xan tu cotor a ba' beta'b ten C'uj.
21 todavia com a esperança de ser também ela libertada do cativeiro da corrupção, para participar da gloriosa liberdade dos filhos de Deus.
22 Mʌ' ja wirej, ij querex tu cotor ba' a beta'b ten C'uj, a te' yʌna' ich yoc'ocab, cu muc'yajob baje'rer, quire' mʌ' waysa'bi' soc jach manan tsoyir tu ca' ten. Cu muc'yaj irej xquic, a c'uchij tu q'uinin u rochic chan och.
22 Pois sabemos que toda a criação geme e sofre como que dores de parto até o presente dia.
23 Quire' toc aca'an tic pixamex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ij querex cu bin u waysico'onex u pararo'onex C'uj. Rajen queto'onex yejer a ba' caj u betaj C'uj ich yoc'ocab, quic xoptiquex tij corex ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet yejer ic winquirirex. Quic ch'uctiquex a ra' u q'uinino'.
23 Não só ela, mas também nós, que temos as primícias do Espírito, gememos em nós mesmos, aguardando a adoção, a redenção do nosso corpo.
24 Caj tij cacsajex tij corex ti' Cristo, caj ara'b to'onex bin u ca' ts'abir ten C'uj to'onex u jer ric'ben ic winquirirex. Raji' ti' toy quic pajiquex baje'rer. Je' wa jin pajic a ba' caj u toc ts'aja ten? Mʌ' jic pajex.
24 Porque pela esperança é que fomos salvos. Ora, ver o objeto da esperança já não é esperança; porque o que alguém vê, como é que ainda o espera?
25 Chen a to'onexo', quic pajiquex a ba' mʌ' ij quirmʌnexo', quire' ic toc erex je' u waysico'onex. Rajen ca' ic muc'tex cax a ba' a cu tar to'onex hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
25 Nós que esperamos o que não vemos, é em paciência que o aguardamos.
26 Ti' yʌn xan, u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex a mac mʌ' toy chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj. A to'onexo', mʌ' ij querex bic tabar ij c'atiquex ba' ti' C'uj. Mʌ' bic tabar ic tsicbarex ti' C'uj. Cax mʌ' c'ucha'an ij corex ic tsicbarex ti' C'uj, quic xoptiquex. Jeroj a ra' u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj cu chich t'ʌnic C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj jach manan cu t'ʌnic C'uj to'onex.
26 Outrossim, o Espírito vem em auxílio à nossa fraqueza; porque não sabemos o que devemos pedir, nem orar como convém, mas o Espírito mesmo intercede por nós com gemidos inefáveis.
27 Quire' a C'ujo', u qui' er tu cotor ba' a ti' yʌn tij corex, bayiri' C'uj cu najtic a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌnic C'uj, quire' yer a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, baxuco', cu chich t'ʌnic C'uj ti' tu cotor a yacsmʌnob tu yorob.
27 E aquele que perscruta os corações sabe o que deseja o Espírito, o qual intercede pelos santos, segundo Deus.
28 Bayiri' xan, ij querex a mac a cu yajquinticob C'uj, cax wa ba' u ber a ti'obo', bin u ca' joc'ar u tsoyirob. Quire' a C'ujo', caj u qui' tucrob, rajen caj u teta'bob soc u tarob, soc p'eri' yorob yejer C'uj.
28 Aliás, sabemos que todas as coisas concorrem para o bem daqueles que amam a Deus, daqueles que são os eleitos, segundo os seus desígnios.
29 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', yer tu toc chunin cax mʌ' toy betac yoc'ocab, C'uj u toc er mac cu bin yacsic tu yor ti'. Rajen pʌyber C'uj caj u tucro'onex quir u waysico'onex an ten bic u parar Jesucristo, a baywo' tu cotoro'onex ic sucu'unex, Jesucristo a to'onexo' yits'ino'onex.
29 Os que ele distinguiu de antemão, também os predestinou para serem conformes à imagem de seu Filho, a fim de que este seja o primogênito entre uma multidão de irmãos.
30 Rajen C'uj caj u pʌyo'onex quir ic tarex quire' C'uj pʌyber caj u tucro'onex tu ch'ic chunin tu cotor ba'. Rajen C'uj caj u ruc's ic si'pirex, quire' C'uj caj u toc araj ca' u taco'onex ti'o'. Rajen xan cu bin u joc'ar tsoyo'onex ich ca'anan quire' C'uj caj u toc ruc's ic si'pirex.
30 E aos que predestinou, também os chamou; e aos que chamou, também os justificou; e aos que justificou, também os glorificou.
31 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' mʌ' ju p'ʌtico'onex, rajen tsire'ej wa ju jer mac cu chen p'actico'onex.
31 Que diremos depois disso? Se Deus é por nós, quem será contra nós?
32 C'aj techex a C'ujo', caj u ts'aj u parar turiri' quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex. Mʌ' jari'o', caj u ts'aj u parar quir u quimin to'onex, quet caj u ts'ajaj to'onex tu cotor a ba' ij c'atex.
32 Aquele que não poupou seu próprio Filho, mas que por todos nós o entregou, como não nos dará também com ele todas as coisas?
33 Ti' wa yʌn mac a c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex ti' Cristo? Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex ti' C'uj, quire' u bʌjiri' C'uj caj u toc araj: “Taj ij corex.”
33 Quem poderia acusar os escolhidos de Deus? É Deus quem os justifica.
34 Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex soc u bin ts'abir ic muc'yajex, quire' Cristo caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex caj quimij, bayiri' caj ric'sa'b ich u quimirir. Bayiri' ti' cura'an ich u noj C'uj tu cu t'ʌnic C'uj to'onex.
34 Quem os condenará? Cristo Jesus, que morreu, ou melhor, que ressuscitou, que está à mão direita de Deus, é quem intercede por nós!
35 Mʌ' ja wirej, a Cristojo', cu yajquintico'onex, rajen mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic muc'yajex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chi'ob ic pachex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chuquicob ic pachex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic wi'ijchʌjʌrex. Jaj ix tʌcoj, wa mʌna' ic noq'uex quir ic buquintiquex. Jaj ix ti', yʌn mac cu bin p'actiquechex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex quiminex, quire' ch'ʌc'bir ic jo'rex yejer mascab. Cax baxuco' bin ij ca'ex muc'yajex, mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo.
35 Quem nos separará do amor de Cristo? A tribulação? A angústia? A perseguição? A fome? A nudez? O perigo? A espada?
36 Baxuc caj tsec'ta'b to'onex bin ij ca'ex muc'yajex ti' Cristo. U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch:
36 Realmente, está escrito: Por amor de ti somos entregues à morte o dia inteiro; somos tratados como gado destinado ao matadouro {Sl 43,23}.
37 Jach taj rajra' quic muc'yajex, quire' tij cacex tij corex, chen mʌ' ju c'uchur u yorob u chi'o'onexob. Mʌ' ja wirej, rajra' quic muc'tiquex tu cotor, quire' ts'a'b ic muq'uex ten Cristo quire' u yajo'onex.
37 Mas, em todas essas coisas, somos mais que vencedores pela virtude daquele que nos amou.
38 Rajen, in wer jach taj mʌna' mac c'ucha'an yor u taquiquen ti' C'uj, quire' jach manan u yajen C'uj, cax wa quij quiminex u yajo'onex. Cax wa cuxa'ano'onex cu yajo'onex. Cax wa ju yʌjmasirob u t'ʌn C'uj u c'atob u taquico'onex, mʌ' c'ucha'an yorob ti'. Cax wa ju jach ts'urir quisin. Cax wa ba' ic ber to'onex baje'rer, mʌ' ju taco'onex. Cax wa pachir a ba' ic ber to'onex tu q'uinin ca' bin tac, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex quire' jach manan cu yajo'onex a C'ujo'.
38 Pois estou persuadido de que nem a morte, nem a vida, nem os anjos, nem os principados, nem o presente, nem o futuro, nem as potestades,
39 Cax wa ba' cu tar ich yara'an ru'um. Cax wa ra' cu tar ich ca'anan, cax wa ti' yʌn u jer a ba' a beta'b ten C'uj, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex, quire' jach manan u yajo'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
39 nem as alturas, nem os abismos, nem outra qualquer criatura nos poderá apartar do amor que Deus nos testemunha em Cristo Jesus, nosso Senhor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.