Marcos 13
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NAA
1 Quire' cu joc'ar Jesús tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc bin u caj uch, caj u juts'aj u bʌj turiri' u camsʌwinicob ich yicnʌn Jesús. Ca' ara'b ti':
1 Quando Jesus estava saindo do templo, um dos seus discípulos lhe disse: — Mestre! Que pedras, que construções!
2 Jesús caj u nuncaj, caj u ya'araj ti':
2 Mas Jesus respondeu:
3 Caj joc' Jesús ich carem naj caj bin ich u jo'r chan p'uc witsir Olivos, Jesús caj curʌj, ʌcʌtan ti' a carem najo' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' cu pʌctic a carem najo', barej caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob Pedro yejer Jacobo yejer Juan yejer Andrés soc tu junanob cu yubicob:
3 Jesus estava sentado no monte das Oliveiras, diante do templo, quando Pedro, Tiago, João e André lhe perguntaram em particular:
4 ―Tarenob in c'atob a toc aric tenob ber ca' bin jubsac carem naj? Biquira' carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xur t'ʌn ca' bin urquech?
4 — Diga-nos quando essas coisas vão acontecer e que sinal haverá quando todas elas estiverem para se cumprir.
5 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús caj u yʌnx chun u ya'aric:
5 Então Jesus começou a dizer-lhes:
6 Quire' ya'ab mac cu bin tarob ich in c'aba', tan ya'aricob: “A teno' a Cristojeno'.” Rajen cu bin u beticob ca' a quibexob a ba' cu tusaricob techex.
6 Muitos virão em meu nome, dizendo: “Sou eu”; e enganarão a muitos.
7 Chen ber ca' bin a wu'yejex u juminta'rob: “Tan u quinsicob u bʌj ich u jer ru'um”, cax tu yʌnechex xan, ca' bin u quinsicob u bʌj. Je' a wu'yiquex tabar u quinsicob u bʌj xan. Cax tan u manob u quinsicob u bʌj, mʌ' a ch'aquex sajaquirex, quire' yʌn u tar u quinsicob u bʌj an ten bic u c'at C'uj. Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌni'.
7 Quando vocês ouvirem falar de guerras e rumores de guerras, não se assustem; é necessário que isso aconteça, mas ainda não é o fim.
8 Ra' u quinino' ca wu'yiquex cu ts'ictarob winiquirob ich jumpet ru'um. Cu bin u quinsicob u bʌj yejer u winiquirob ich jumpet ru'um. Bayiri' xan, u ru'umin tu reyinta'b ten rey cu bin u quinsicob u bʌj yejer u jer ru'um tu reyinta'b ten u jer rey. Bayiri', je' a wu'yiquex u pec ch'ic yum ru'umin ich u jerob ya'ab ru'umob. Bayiri' je' u wichʌjʌrob xan ich jumpet ru'um, cax baytʌc cu bin u wichʌjʌrob. Raji' u yʌnx ch'ic chun u muc'yaj a cu bin tar ich yoc'ocab.
8 Porque nação se levantará contra nação, e reino, contra reino. Haverá terremotos em vários lugares e também fomes. Essas coisas são o princípio das dores.
9 ’Barej a techexo' yʌn cʌnatechex a bʌj. Quire' bin c'ubuquechex quir u tocar a jo'rex tu cu naj much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Jeroj tune', bin u caj u jʌts'icob a pachex ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ti' cu bin u chopʌytiquechexob quir u bin u puriquechexob ʌcʌtan rey yejer ich gobernador quir u taquiquex a jo'rex quire' caj a wacsaj ta worex ti' ten, soc c'ucha'an a worex a wa'ariquex ba' u ber ti' techex.
9 — Estejam de sobreaviso, porque as pessoas os entregarão aos tribunais e às sinagogas. Vocês serão açoitados e, por minha causa, serão levados à presença de governadores e reis, para lhes servir de testemunho.
10 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur a t'ʌno' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu yʌn bat'an tsec'ta'r ich tu cotor mac cax tu cʌja'anob.
10 Mas é necessário que primeiro o evangelho seja pregado a todas as nações.
11 Ber ca' bin chucuquechex ca' c'ubuquechex ʌcʌtan a juezo' quir u taquiquex a jo'rex. Mʌ' ja tucriquex ba' ca bin a wa'ariquex ti'ob, cax mʌ' toy xiquechex ʌcʌtan a mac a cu bin u taquiquex a jo'rex. Barej cu bin ts'abir techex a ray a q'uinino', ra' ca wa'ariquex quire' mʌ' techex ca t'ʌnexi' wa mʌ' a Taj'or u Pixam C'ujo'.
11 — Quando, pois, levarem vocês para os entregar, não se preocupem com o que irão dizer, mas digam o que lhes for concedido naquela hora. Porque não são vocês que estão falando, mas o Espírito Santo.
12 Mʌ' chen a mac a cu p'actiquechex cu bin u chuquicob a pachex, a tet yejer a nʌ' cax a bʌjob je' u c'ubiquechexob, baxuc je' u quinsiquechexob. Baxuc xan, u wʌc'ʌs pararob cu bin u c'ubicob u tet yejer u nʌ' soc u quinsa'rob.
12 Um irmão entregará à morte outro irmão, e o pai entregará o filho. Haverá filhos que se levantarão contra os seus pais e os matarão.
13 Quire' techex caj a wacsajex ta worex ten, tu cotor mac cu bin u p'actiquechexob, je' u ts'abʌr techex a cuxtarex munt q'uin wa rajra' ca muc'tiquex a ba' cu tar techex tu cu chuquicob a pachex.
13 Todos odiarão vocês por causa do meu nome; aquele, porém, que ficar firme até o fim, esse será salvo.
14 ’Mʌ' ja wirej, caj u ts'ibtaj Daniel a ts'ab u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch. Ra' caj u tsec'taj uch: “Wa ber ca wiriquex a ba' jach c'as ch'ica'an ich u japanin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu mʌ' tsoy u ch'ictaro' quire' mʌ' ra' u beyaj. Qui' tucriquex ―quij Daniel―, quire' raji' cu bin u c'asquintic u winiquirob Israel.” Jeroj tune', arej ti'ob a mac a ti' yʌnob tu ru'umin Judea a ray u q'uinino' ca' puts'ucob ich wits.
14 — Quando, pois, vocês virem o abominável da desolação situado onde não deve estar (quem lê entenda), então os que estiverem na Judeia fujam para os montes.
15 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac tu jo'r yatoch tu taj u jo'r yatoch. Arex ti' mʌ' tsoy u yocar u ch'ic u ba'tac. Arex u toc puts'ur.
15 Quem estiver no terraço não desça nem entre para tirar de casa alguma coisa.
16 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac ich u cor. Arex mʌ' u sut u ch'ic u noc'.
16 E quem estiver no campo não volte atrás para buscar a sua capa.
17 A ray u q'uinino' jach otsirchʌjij a xquico' a tabar u rochic u chan ʌrʌc' ochir. Bayiri' a xquic a cu ts'ic chuch ti' chan ʌrʌc' och.
17 Ai das que estiverem grávidas e das que amamentarem naqueles dias!
18 A ray u q'uinino' t'ʌnex C'uj soc mʌ' ra' u q'uinin a puts'urex tu q'uinin que'er, quire' mʌ' a c'uchur a worex a muc'tiquex que'er.
18 Orem para que isso não aconteça no inverno.
19 Quire' a ray u q'uinino', jach manan cu bin muc'yajob a ra winiquirobo'. U jer winiquirob mʌ' u ne muc'yajob an ten bic cu bin u muc'yajob a ra winiquirobo' tu q'uinin cu bin xur t'ʌn. Mʌ' biq'uin yubmʌnobi' ra u q'uinin caj beta'b a ich yoc'ocabo' tu ch'ic chun uch. Mʌ' ca' bin tac u jer u q'uinin a baxuco'.
19 Porque aqueles dias serão de tamanha tribulação, como nunca houve desde o princípio do mundo criado por Deus até agora e nunca jamais haverá.
20 A ray u q'uinino' wa Jaj Ts'ur u c'at u cha'ic u cochtar u pach q'uin soc ama'an cu bin muc'yajob a ra winiquirobo', mʌna' mac cu bin p'atʌrob. Chen tabar u muc'yajob quire' ti' yʌnob a mac a toc teta'b ten C'uj quire' yajbir ten C'uj.
20 Se o Senhor não tivesse abreviado aqueles dias, ninguém seria salvo. Mas, por causa dos eleitos que ele escolheu, Deus abreviou tais dias.
21 ’Ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino' wa mac cu bin ya'aric: “Irewirex, Cristo toc c'uchij quir u taquic mac tu cotor.” Mʌ' a quibex a ba' cu ya'aricob. Cax cu ya'aricob: “A ray Cristojo'.”
21 Então, se alguém disser a vocês: “Olhem! Aqui está o Cristo!” ou: “Olhem! Ali está ele!”, não acreditem.
22 Quire' a ray u q'uinino' ya'ab cu bin tarob quir u tusaricob ti' u rac'ob: “A teno' taren ich yoc'ocab quir in taquic mac, quire' tu tuchi'ten C'uj.” Tu cu tusaricob ti' mac je' u tus esicob carem beyaj xan. Cax a mac a teta'b ten C'uj orac u quibicob quire' cu tus iricob carem beyaj, quire' baxuc u c'atob, chen mʌ' u c'uchur u yorob ti'.
22 Porque surgirão falsos cristos e falsos profetas, operando sinais e prodígios, para enganar, se possível, os próprios eleitos.
23 Quin toc aric techex a je' t'ʌna' soc a toc erex a ba' cu bin tar biq'uin soc mʌ' u jac'ʌr a worex.
23 Estejam de sobreaviso; tudo isso tenho predito a vocês.
24 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob:
24 — Mas, naqueles dias, após a referida tribulação, o sol escurecerá, a lua não dará a sua claridade,
25 A sa'abo', cu bin yiricob irej wa cu rʌc rubur. Tu cotor ba' a ti' yʌn ich ca'anano' cu cha'ic u pec C'uj.
25 as estrelas cairão do firmamento e os poderes dos céus serão abalados.
26 Jeroj tune', cu bin yiricob in wu'ur a teno' a mac bayxuquenechexo'. Bin u yiriquenob quin tar tu muyʌrir yejer jach chich in muc', yejer u sasirir C'uj quin wu'ur.
26 Então verão o Filho do Homem vindo nas nuvens, com grande poder e glória.
27 Jeroj tune', bin tuchi'tac ten C'uj u yʌjmasirob u t'ʌn quir u bin u much'quinta'rob a mac caj in tetajob ich yoc'ocab, cax tu yʌnob, ti' cu bin u much'quinta'rob.
27 E então ele enviará os anjos e reunirá os seus escolhidos dos quatro ventos, da extremidade da terra até a extremidade do céu.
28 ’Cʌnex a ba' cu camsico'onex che'er higuera. A werex cu jut'ur u re' che' quir u top'ʌncʌr quire' cu yocar yaxq'uin, taj an ten bic aro'.
28 — Aprendam, pois, a parábola da figueira: quando já os seus ramos se renovam e as folhas brotam, vocês sabem que o verão está próximo.
29 Bayiri' xan, ber ca wiriquex a ba' caj in camsajechex sam cu tar, jeroj tabar u xur t'ʌn.
29 Assim, também vocês, quando virem acontecer essas coisas, saibam que está próximo, às portas.
30 C'aj techex a jera', quire' taj quin wa'aric techex. Ti' yʌn mac baje'rer, ra' cu bin cuxtarob tac cu yiricob a ba' caj in toc araj techex cu tar ich tu yʌnechex.
30 Em verdade lhes digo que não passará esta geração sem que tudo isto aconteça.
31 A ca'anano' je' u rʌc ts'ocare', a je' ru'uma' je' u rʌc ts'ocar xan. Chen in t'ʌno' mʌ' u bin ts'ocar quire' yʌn u toc rʌc nupur in t'ʌn ich yoc'ocab.
31 Passará o céu e a terra, porém as minhas palavras não passarão.
32 ’Chen ber cu bin tar a ba' caj in toc araj techex, mʌna' mac yer ber u tar. Cax u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cax u parar C'uj mʌ' yer, chen u bʌjiri' C'uj yer ber u tar. Rajen mʌna' mac yer ber hora, cax ber u q'uinin mʌ' yer.
32 — Mas a respeito daquele dia ou da hora ninguém sabe, nem os anjos no céu, nem o Filho, senão o Pai.
33 ’Qui' cʌnatex a bʌj, qui' p'iric a wichex ca' a t'ʌnejex C'uj soc mʌ' u nayʌr a worex. Quire' mʌ' a werex biq'uin quin tar ―quij Jesús―.
33 — Estejam de sobreaviso e vigiem, porque vocês não sabem quando será o tempo.
34 Aro' irej a xib a caj joc' quir u bin nachir. Caj u p'ʌtaj u yatoch, caj u ts'ajaj u muc' ti' u c'urewob, caj u jʌsaj jujuntur u beyajob, caj u tuchi'taj a mac a cu cʌnantic u jor yatoch tu cu naj ocar mac tu yatoch, caj ya'araj ti' ca' u qui' p'irej u wich soc yiric u yu'ur u jach ts'urir.
34 É como um homem que, ausentando-se do país, deixa a sua casa, dá autoridade aos seus servos, a cada um a sua obrigação, e ao porteiro ordena que vigie.
35 Qui' p'irej a wichex tun, quire' mʌ' a werex ber ca' bin tac u jach ts'urir a najo', wa jix ti' oq'uin cu yu'ur, wa jix ti' chumuc ac'bir cu yu'ur, wa jix ti' ca' bin c'ayʌnʌc cax cu yu'ur, wa jix ti' a'a'cbir cu yu'ur.
35 Portanto, vigiem, porque vocês não sabem quando virá o dono da casa: se à tarde, se à meia-noite, se ao cantar do galo, se pela manhã;
36 Mʌ' ja wirej, wa jix ti' seb cu yu'ur ca' bin uruc jeroj cu yiric techex wenʌn a ca'ex.
36 para que, vindo ele inesperadamente, não encontre vocês dormindo.
37 A ba' quin wa'aric techexa', quin wa'aric ti' tu cotor mac: “Qui' p'irex a wichex.”
37 O que, porém, digo a vocês, digo a todos: vigiem!
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.