João 4
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC
1 Jesús tu najtaj ti' a ba' ara'b ten mac ti' a fariseojo'. U camsʌwinicob Jesús tan u pimtar quire' tan u jach pimtar a mac acsa'b ja' tu jo'rob. Tan u jach osar u camsʌwinicob Juan. Baxuc ara'b ti' a fariseojo' ten mac.
1 O Senhor soube que os fariseus tinham ouvido dizer que ele recrutava e batizava mais discípulos que João
2 Baxuc caj juminta'b ti' Jesús. Chen u bʌjiri' Jesús mʌ' ju yacsaj ja' tu jo'rob mac. Chen u camsʌwinicob raji'ob cu yacsic ja' tu jo'rob mac.
2 {se bem que não era Jesus quem batizava, mas os seus discípulos}.
3 Quire' Jesús yer ba' cu ya'aricob a fariseojo' quire' mʌ' u c'atob yiricob u pimtar u yacsicob tu yorob ti' Jesús. Rajen ruq'uij ich u ru'umin Judea soc u wʌc'ʌs bin ich u ru'umin Galilea.
3 Deixou a Judéia e voltou para a Galiléia.
4 Ra' u berir tu cu bin uch, ti' cu ch'ʌctic u ru'umin u c'aba' Samaria.
4 Ora, devia passar por Samaria.
5 Ti' c'uchob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Sicar. Ra' u cajar ich u ru'umin Samaria. Aro' jach bʌytʌc ti' u ru'umin a ti' ts'ab ti' José uch ten u tet Jacob.
5 Chegou, pois, a uma localidade da Samaria, chamada Sicar, junto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Ti' yʌn yic' ja' ich ru'um chen tam yʌn ya'arir. Raji' u nunquir u winiquirob judío caj u panaj uch, Jacob u c'aba'. Quire' Jesús ca'anij tu cu tar ich bej. Tan u jesic u bʌj bʌytʌc tu yʌn yic' ja'. Bʌytʌc c'ac'chunq'uin.
6 Ali havia o poço de Jacó. E Jesus, fatigado da viagem, sentou-se à beira do poço. Era por volta do meio-dia.
7 Caj tarij xquic a ti' cʌja'an ich u ru'umin Samaria. Quir u paytic yoch ja' quire' tam. Jesús caj ya'araj ti':
7 Veio uma mulher da Samaria tirar água. Pediu-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Mʌ' ja wirej, u camsʌwinicob Jesús, binob ich u cajar Sicar quir u mʌnicob yo'och.
8 {Pois os discípulos tinham ido à cidade comprar mantimentos.}
9 A xquico' a ti' cʌja'an tu ru'umin Samaria caj u ya'araj ti' Jesús:
9 Aquela samaritana lhe disse: Sendo tu judeu, como pedes de beber a mim, que sou samaritana!... {Pois os judeus não se comunicavam com os samaritanos.}
10 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric:
10 Respondeu-lhe Jesus: Se conhecesses o dom de Deus, e quem é que te diz: Dá-me de beber, certamente lhe pedirias tu mesma e ele te daria uma água viva.
11 A xquico' caj ya'araj:
11 A mulher lhe replicou: Senhor, não tens com que tirá-la, e o poço é fundo... donde tens, pois, essa água viva?
12 Ic nunquir Jacob caj u p'ʌta to'on a je' yic' ja'a'. Quire' u bʌjiri' ti' tu yuc'aj xan uch. Baxuc ti' caj u yuc'ob u pararob xan, baxuc ti' caj u yuc'ob u yʌrʌc'. Jach manan wa no'jech ta beyaj a techo', c'ucha'an waj a wor a ts'ic ten ja' an ten bic ta wa'araj?
12 És, porventura, maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu este poço, do qual ele mesmo bebeu e também os seus filhos e os seus rebanhos?
13 Jesús caj u nuncaj, caj ya'araj ti':
13 Respondeu-lhe Jesus: Todo aquele que beber desta água tornará a ter sede,
14 A mac a cu yuq'uic ja' a quin ts'ic a ti'o', mʌ' ju bin yʌnyʌn uc'chʌjʌr. Quire' a ja'o' a quin ts'ic ti', cu wayʌr yic' ja' irej u bosirʌncʌr ja' tu pixam soc u cuxtar munt q'uin.
14 mas o que beber da água que eu lhe der jamais terá sede. Mas a água que eu lhe der virá a ser nele fonte de água, que jorrará até a vida eterna.
15 Mʌ' toy u najti', wa tan u tsicbar ti' u cuxtar munt q'uin, rajen a xquico' caj ya'araj:
15 A mulher suplicou: Senhor, dá-me desta água, para eu já não ter sede nem vir aqui tirá-la!
16 Jesús caj ya'araj ti':
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama teu marido e volta cá.
17 A xquico' caj u nuncaj caj u ya'araj:
17 A mulher respondeu: Não tenho marido. Disse Jesus: Tens razão em dizer que não tens marido.
18 quire' yʌn tech cinco a mam jach jaj uch. Rajra' tan a tuchi'tic ca' xic a mac jach raji' a mam. Rajen a ba' ta wa'araj sam taj quire' mʌ' jach a mami', cax ti' cʌja'anech yejer.
18 Tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu. Nisto disseste a verdade.
19 A xquico', caj ts'oc yubic a ba' ara'b ti' ten Jesús, caj ya'araj:
19 Senhor, disse-lhe a mulher, vejo que és profeta!...
20 Quire' in nunquirob uch tu c'ujinticob C'uj uch ich a je' u jo'r u witsira'. Chen techex ca wa'ariquex ca' xiquenob ich u cajar Jerusalén quir in c'ujinticob C'uj.
20 Nossos pais adoraram neste monte, mas vós dizeis que é em Jerusalém que se deve adorar.
21 Jesús caj ya'araj:
21 Jesus respondeu: Mulher, acredita-me, vem a hora em que não adorareis o Pai, nem neste monte nem em Jerusalém.
22 A techexo' u winiquirechex samaria mʌ' a werex C'uj, a mac a ca c'ujintiquex. Chen u winiquirob judío yerob in Tet C'ujob, a mac in c'ujinticob quire' ara'b ti'ob ten C'uj: “Bin in ca' in tar quir in taquicob quire' p'eri'en yejer u winiquirob judío.”
22 Vós adorais o que não conheceis, nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Baje'rer c'uchij tu q'uinin tu cotor mac a cu qui' acsic tu yorob, taj cu bin u c'ujinticob ic Tet C'uj tu pixam. Quire' baxuc u c'at ic Tet C'uj, taj ca' u c'ujintejob ten mac tu pixamob.
23 Mas vem a hora, e já chegou, em que os verdadeiros adoradores hão de adorar o Pai em espírito e verdade, e são esses adoradores que o Pai deseja.
24 Ic Tet C'uj mʌ' c'ucha'an a worex a wiric quire' mʌna' u winquirir. Rajen mʌ' ja wirej. Baxuco' mʌ' c'ucha'an a wor a wiric a mac a taj cu c'ujintic C'uj tu pixam. Quire' tu pixamob taj cu c'ujinticob C'uj. Baxuc C'uj u c'at taj ca' ij c'ujintej ―baxuc caj u ya'araj Jesús.
24 Deus é espírito, e os seus adoradores devem adorá-lo em espírito e verdade.
25 A xquico' caj ya'araj:
25 Respondeu a mulher: Sei que deve vir o Messias {que se chama Cristo}; quando, pois, vier, ele nos fará conhecer todas as coisas.
26 Jesús caj ya'araj ti':
26 Disse-lhe Jesus: Sou eu, quem fala contigo.
27 Ra'iri' u q'uinin caj urob u camsʌwinicob tu bin u mʌnejob yo'och. Caj jac'ob yorob caj yirob Jesús tan u tsicbar yejer xquic. Mʌ' ja wirej, a mac a cu camsic u t'ʌn C'uj mʌ' ju tsicbar yejer xquic ich tan bej, baxuc na'nij cu betic u winiquirob judío. U camsʌwinicob surac u c'atob: “Biquinin ca tsicbar yejer xquic baxuc aro'?”
27 Nisso seus discípulos chegaram e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher. Ninguém, todavia, perguntou: Que perguntas? Ou: Que falas com ela?
28 Rajen a xquico' caj u p'ʌta u p'urir yoch ja' tu chi' u jorir ya'arir caj bin ich u cajar Sicar. Caj c'uchij caj ya'araj ti' u rac'ob:
28 A mulher deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse àqueles homens:
29 ―Cojenex ―quij―, ca' a wirex a mac a tu ya'araj tu cotor ba' a tin betaj. Jaj ix tʌco wa raji' ti' Cristo a cu bin tuchi'bir ten C'uj.
29 Vinde e vede um homem que me contou tudo o que tenho feito. Não seria ele, porventura, o Cristo?
30 Rajen seb caj tarob ich Jesús caj joc'ob tu cajar.
30 Eles saíram da cidade e vieram ter com Jesus.
31 Caj bin a xquico' ca'ch, u camsʌwinicob tan u chich a'aricob ti' Jesús:
31 Entretanto, os discípulos lhe pediam: Mestre, come.
32 Jesús caj u nunca tan ya'aric ti'ob:
32 Mas ele lhes disse: Tenho um alimento para comer que vós não conheceis.
33 U camsʌwinicob caj pacran tsicbanʌjob tan ya'aricob:
33 Os discípulos perguntavam uns aos outros: Alguém lhe teria trazido de comer?
34 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
34 Disse-lhes Jesus: Meu alimento é fazer a vontade daquele que me enviou e cumprir a sua obra.
35 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses e vem a colheita? Eis que vos digo: levantai os vossos olhos e vede os campos, porque já estão brancos para a ceifa.
36 Jeroj c'uchij tu q'uinin a yamtic mac u yacsic tu yor ten. Irechex a mac tan a wʌtiquex trigo ich cor a tiquino'. A mac a cu yamtic mac ca' u yacsej tu yor, irob a mac a cu maric yoch trigo a tiquine'. Je' u qui' acsa'rob ten C'uj. A mun cu bin yambir ca' u yacsej tu yor cu bin cuxtar munt q'uin. Rajen p'eri' qui' yorob a mac a cu ts'abʌr ti' u t'ʌn C'uj tu pixam mac yejer a mac a cu yamtic ca' u yacsej tu yor.
36 O que ceifa recebe o salário e ajunta fruto para a vida eterna; assim o semeador e o ceifador juntamente se regozijarão.
37 Quire' taj a cu ya'aric mac: “Turiri' yʌjpʌq'uir turiri' yʌjwʌtir.”
37 Porque eis que se pode dizer com toda verdade: Um é o que semeia outro é o que ceifa.
38 A teno' caj in ts'aj a beyajex techex quir a mariquex a mac a tu yacsaj tu yor ten. Quin tuchi'tiquechex tub mʌ' beyajnʌja'anechex. Mʌ' ja wirej, u jer mac tu pʌc'aj u t'ʌn C'uj tu pixamob. Quire' ra' a beyaj a techexo' quir a qui' camsic ti'ob ti' u t'ʌn C'uj soc u qui' acsicob tu yorob.
38 Enviei-vos a ceifar onde não tendes trabalhado; outros trabalharam, e vós entrastes nos seus trabalhos.
39 Ya'ab u winiquirob samaria a cʌja'anob ich u cajar Sicar tu yacsob tu yorob ti' Jesús quire' a ba' tu tsicbʌtaj a xquico' ti'ob quire' tu yubob ya'aric: “Raji' tu ya'araj ten tu cotor ba' caj in betaj uch.”
39 Muitos foram os samaritanos daquela cidade que creram nele por causa da palavra da mulher, que lhes declarara: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
40 Caj tarob u winiquirob samaria ich Jesús. Caj u chich arob ca' p'atʌc yejerob. Ti' p'atij Jesús ca'tur u q'uinin.
40 Assim, quando os samaritanos foram ter com ele, pediram que ficasse com eles. Ele permaneceu ali dois dias.
41 Ya'ab u winiquirob samaria caj u yacsajob tu yorob a ba' caj u yubob ya'aric Jesús xan.
41 Ainda muitos outros creram nele por causa das suas palavras.
42 Rajen ya'ab u winiquirob samaria caj u ya'arajob ti' a xquico':
42 E diziam à mulher: Já não é por causa da tua declaração que cremos, mas nós mesmos ouvimos e sabemos ser este verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Caj ts'oc u man ca'tur u q'uinin. Caj ruc' Jesús ich u ru'umin Samaria quir u bin ich u ru'umin Galilea.
43 Passados os dois dias, Jesus partiu para a Galiléia.
44 Caj binob ich u ru'umin Galilea quire' yerob mʌna' mac cu bin u p'actic Jesús ca'ch quire' mʌ' sʌjta'b ten u rac'ob. Quire' Jesús caj u ya'araj: “A mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj mʌ' u bin sʌjta'bir tu ch'ijir.”
44 {Ele mesmo havia declarado que um profeta não é honrado na sua pátria.}
45 Caj c'uchij Jesús ich u ru'umin Galilea, mac ti' cʌja'anob qui' yorob yiricob Jesús. Mʌ' ja wirej, tu yirob tu cotor a ba' caj u betaj Jesús u q'uinin pascua ich u cajar Jerusalén quire' binob xan.
45 Chegando à Galiléia, acolheram-no os galileus, porque tinham visto tudo o que fizera durante a festa em Jerusalém; pois também eles tinham ido à festa.
46 Jesús caj wʌc'ʌs bin ich u cajar Caná ra' u wa'an u ru'umin Galilea tu' tu waysaj ja' u c'ab uva. Ti' yʌn mac a cu tar ti' u cajar Capernaum. Raji' cu beyaj ti' rey. Raji' u parar yaj.
46 Ele voltou, pois, a Caná da Galiléia, onde transformara água em vinho. Havia então em Cafarnaum um oficial do rei, cujo filho estava doente.
47 A cu beyaj ti' rey caj yuba ya'aric c'uchij Jesús tar u tar ich u ru'umin Judea baje'rer c'uchij ich u ru'umin Galilea. Caj bin yirej quir u chich pʌyic ca' xic ich yatoch quir u jawsa' u parar quire' tabar u quimin.
47 Ao ouvir que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi a ele e rogou-lhe que descesse e curasse seu filho, que estava prestes a morrer.
48 Caj c'uchij ich Jesús caj ara'b ti' ten Jesús:
48 Disse-lhe Jesus: Se não virdes milagres e prodígios, não credes...
49 Chen a mac a cu beyaj ti' rey caj ya'araj ti' Jesús:
49 Pediu-lhe o oficial: Senhor, desce antes que meu filho morra!
50 Jesús caj ya'araj ti':
50 Vai, disse-lhe Jesus, o teu filho está passando bem! O homem acreditou na palavra de Jesus e partiu.
51 Tabar u c'uchur tu yatoch caj bin nupbir ten u c'urew ich bej. Tar u tar ich yatoch caj ara'b ti':
51 Enquanto ia descendo, os criados vieram-lhe ao encontro e lhe disseram: Teu filho está passando bem.
52 A xibo' caj u c'ataj ti' u c'urew:
52 Indagou então deles a hora em que se sentira melhor. Responderam-lhe: Ontem à sétima hora a febre o deixou.
53 U tet u parar caj u c'ʌ'otaj ra'iri' u q'uinin caj ara'b ti' ten Jesús jo'raj: “Je' u jawʌr a parare'”; rajen a xibo' yejer tu cotor mac ti' yʌn tu yatoch caj u yacsob tu yorob ti' Jesús.
53 Reconheceu o pai ser a mesma hora em que Jesus dissera: Teu filho está passando bem. E creu tanto ele como toda a sua casa.
54 A jera' u carem beyaj tu ca' esaj Jesús soc yesic yʌn u muc' C'uj. Raji' tu betaj caj urij ich u ru'umin Judea caj c'uchij ich u ru'umin Galilea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez, depois de voltar da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.