Hebreus 9

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Mʌ' ja wirej, ich a quet u t'ʌno' a uchbeno' Moisés caj u ya'araj ti' ij quet winiquirob israel bic tabar ca' ij c'ujintex C'uj ich u najir tera' ich yoc'ocaba'.
1 A primeira aliança tinha regras para a adoração, bem como um santuário terreno.
2 Mʌ' ja wirej, a ray naj sina'ano'. Ti' yʌn jun c'as ich a ray najo' a caj u ya'araj ic nunquirex uch: “U cuchir tu cu jac'ar u yor mac.” Tu japnin arayo', ti' yʌn u cuchir a cu ch'iquintic ya'ab u quibir ras, bayiri' ti' yʌn xan, u pojche' tu t'ʌra'an a pano', a cu jac'ar yor maco'.
2 Esse tabernáculo era dividido em duas partes. Na primeira, ficava o candelabro e a mesa com os pães da presença. Essa parte era chamada lugar santo.
3 Ca' bin ocac mac tu japnin u najir tu cu naj c'ujinticob C'uj ic nunquirex uch. Ti' t'ina'an u jer noc' chumuc, jach pim a noc'o'. Ti' sina'an u noq'uir ich u co'chir u tan naj. Jenen u yoquir u noc' ich ru'um, quij. Tu pach a jach pim noc'o', tu t'ina'an ich u najir tu cu c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, ti' yʌn u cuchir tu cu ts'ic ti' C'uj. Aro' jun c'as naj, a jach manan u jac'ar yor mac.
3 Depois, havia uma cortina e, atrás dela, a segunda parte, chamada lugar santíssimo.
4 A ray u cuchiro' tu cu ts'ic ti' C'uj, tʌcʌj oro beta'an u cuchir ra' quir u to'quic ti' C'uj a qui' u boque'. Bayiri', xan, ti' yʌn u jer u cuchir tu japnin naj tu cu c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. A ray u cuchiro', u cuchir oro xan. Toc beta'an oro tu japnin u cuchir. Toc beta'an oro tu pach u cuchir. Toc beta'an oro tu tser u cuchir. A je' cuchir a caj beta'b a ray u q'uinino caj u quetquintajob u t'ʌn u winiquirob israel yejer C'uj. Ra' tu bat'an quetquintob u t'ʌnob uch yejer C'uj. Tu japnin a ray u cuchiro' ti' buta'an u chan p'urir a beta'b oro. Ti' but'a'an chichin och, u c'aba' mana tu jantajob u winiquirob israel uch caj manob ich tʌcay ru'um uch, quij. Bayiri', xan, ti' but'a'an u xonte' Aarón a joc' u c'uc' uch a ra' yʌnin Aarón u sucu'un Moises uch. Bayiri' xan, ti' but'a'an u tunichir tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, a diezo', a ts'a'b ten C'uj ti' Moisés uch.
4 Nessa parte ficava o altar de ouro para o incenso e a arca da aliança, inteiramente coberta de ouro. Dentro da arca havia um vaso de ouro contendo maná, a vara de Arão que floresceu e as tábuas de pedra da aliança.
5 U mac u jor u chan cuchir a rʌc toc beta'b oro ra'ji' cu wa'quic u q'uiq'uer a yʌrʌc'o' ich u mac u jor quir u bo'otic u si'pir u winiquirob israel. Ti' yʌn ca'tur cu tus ets'tic yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, tan u pixicob u mac u jor u chan cuchir a beta'b oro, ch'iquicbarob u tus yʌjets'irob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Robob caj u jo't'antob oro ten mac soc u tus ets'ticob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Cu xit'ob u c'ʌbob ich yoc'or u chan cuchir. Aro' cu jach jac'ar u yor mac quire' ti' cu tar C'uj quir u t'ʌnic u winiquirob israel. Chen baje'rer ts'oc in tsicbar techex ti' u chan cuchir a beta'b oro.
5 Sobre a arca ficavam os querubins da glória divina, cuja sombra se estendia por cima do lugar de expiação. Mas agora não é o momento de explicar essas coisas em detalhes.
6 A baywo', toc ti' yʌn tu cotor ba' ich u japnin u najir tu t'ina'an quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Ti' cu naj ocar a sacerdote quir u betic an ten bic nanij cu betic quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel.
6 Quando tudo estava preparado, os sacerdotes entravam regularmente no lugar santo para cumprir seus deveres sagrados.
7 Chen tu jach japnin naj, tu yʌn u chan cuchir a cu jac'ʌr yor mac. Jari' cu c'uchur a sacerdotejo' a jach no'jo', teni' yocar sacerdotej. Tanja' ca' bin ocac tu japnin naj a jun c'aso' tu cu jac'ar yor mac. A sacerdotejo', a jach no'jo' yet tar u q'uiq'uer yʌrʌc' quir u ruc'sic u bo'orir u si'pir u yet winiquirob israel. Bayiri' xan, u bo'orir u wʌc'ʌs bʌjiri' u si'pir xan. Ti' cu waq'uic u q'uiq'uer u mac tu jor u chan cuchir a cu jac'ar yor mac quir u ruc'sic u si'pirob.
7 Mas apenas o sumo sacerdote, e só uma vez por ano, entrava no lugar santíssimo. Ele sempre apresentava o sangue do sacrifício pelos próprios pecados e pelos pecados que o povo havia cometido por ignorância.
8 A baywo', u Taj'or u Pixam C'uj tan u camsico'onex ca' ic najtejex ti' toy yʌn u muc' a quet u t'ʌno' a tu ts'ibtaj Moisés uch. Ti' toy cu beyaj quire' ti' toy t'ina'an u noq'uir a jach pimo' tu chumuc u japnin naj, a jun c'aso' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Rajen tu cotor mac mʌ' c'ucha'an yor yocarob tu jach japnin naj tu yʌn a chan cuchir a cu jac'ar yor maco'.
8 Com essas regras, o Espírito Santo mostra que o caminho para o lugar santíssimo não havia sido aberto enquanto o primeiro tabernáculo continuava em uso.
9 Quire' a noc'o', a jach pim a ti' t'ina'an tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Ra' cu camsico'onex u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yor u nats'ar ich C'uj quire' ti' toy yʌn u muc' a quet u t'ʌno' a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' ja wirej, quij, cax a ba' cu tarob u purob quir u ts'ic ti' C'uj u bo'orir quir u ruc'sicob u si'pirob. Mʌ' ju tar yor soc jach ti' yʌn yor u winiquirob israel.
9 Essa é uma ilustração que aponta para o tempo presente, pois as ofertas e os sacrifícios que os sacerdotes apresentam não podem criar no adorador uma consciência totalmente limpa.
10 Mʌ' ja wirej, quij, ra' u muc' a uchbeno' a quet u t'ʌno', a tu ts'ibtaj Moisés uch, quij, ra' soc yerob quir u yesic u winiquirob israel bic tabar u p'o'icob u c'ʌb quir u tar u c'ujinticob C'uj, bayiri' xan, a ba' tsoy u janticob bayiri' a ba' tsoy u yuq'uicob. Tu cotor aro' ti' yʌn hasta c'uchij tu q'uinin caj tuchi'ta'b ten C'uj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo quir u joc'sic a ba' jach manan tsoy.
10 Tratava-se apenas de alimentos e bebidas e várias cerimônias de purificação; eram regras externas, válidas apenas até que se estabelecesse um sistema melhor.
11 Wa ber caj tarij Cristo uch, caj tarij an ten bic sacerdote a jach no'jo', quire' yʌn u muc' a ric'beno', aro' jach manan a ric'beno', chen a uchbeno', mʌ' jach manani'. Pachir Jesús caj wʌc'ʌs binij ich ca'anan. Chen robob, sacerdote a jach no'jo', a yʌn u muc' a uchbeno', robob cu naj beyajob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. A ra' najo' toc beta'b ten u winiquirob israel, chen a Cristojo' cu beyaj ich C'uj.
11 Cristo se tornou o Sumo Sacerdote de todos os benefícios agora presentes. Ele entrou naquele tabernáculo maior e mais perfeito no céu, que não foi feito por mãos humanas nem faz parte deste mundo criado.
12 Chen robob, a sacerdotejo', a no'jo', cu naj binob tu yʌn u cuchir, a cu jac'ʌr u yor mac, quir u waq'uicob u q'uiq'uer a yʌrʌc' chivo, cax yʌrʌc' chan wacax. Teni' tanja' cu naj binob a sacerdotejo' a no'jo' quir u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Barej ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u c'ubaj u bʌj ca' quinsac toc jumpuri' toc yejer u wʌc'ʌs q'uiq'uer caj u ruc'saj ic si'pirex caj u taco'onex munt q'uin, caj wʌc'ʌs binij ich C'uj. Rajen mʌ' ba'wir u jer baje'rer.
12 Com seu próprio sangue, e não com o sangue de bodes e bezerros, entrou no lugar santíssimo de uma vez por todas e garantiu redenção eterna.
13 A ucho', tu q'uinin u muc' a uchbeno', a ts'ibtab ten C'uj ti' Moisés uch, robob a sacerdotejo', a no'jo', caj u wac'ob u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo, cax u q'uiq'uer yʌrʌc' ton wacax, quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob u winiquirob israel. Jeroj tune' caj tocaj yʌrʌc' soc chen u ta'anir yʌn. Ra' u ta'anir yʌrʌc' caj po'stanta'b tu jo'r u winiquirob israel soc yerob tan u p'obarob ti' u si'pirob, bayiri' soc yer p'o'b ti' a ba' c'asir caj u betob an ten bic caj u c'ujintajob C'uj.
13 Se, portanto, o sangue de bodes e bezerros e as cinzas de uma novilha purificavam o corpo de quem estava cerimonialmente impuro,
14 Chen u q'uiq'uer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo jach manan no'j, quire' mʌna' u si'pir, mix turiri' ti'. A Jesuso' u bʌjiri' tu ts'aj u bʌj quire' yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj, ara' munt q'uin ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Jesús caj u ts'aj u bʌjiri' soc u quinsa' quir u jawsic ic si'pirex soc u taquico'onex. Rajen toc ti' yʌn ij corex quire' tan ij quibiquex a ba' cu ya'aric C'uj, a mac jach cuxa'an.
14 imaginem como o sangue de Cristo purificará nossa consciência das obras mortas, para que adoremos o Deus vivo. Pois, pelo poder do Espírito eterno, Cristo ofereceu a si mesmo a Deus como sacrifício perfeito.
15 Caj quimij Jesús, caj joc' u q'uiq'uer quir u ruc'sic u bo'orir ic si'pirex, ra' u muc' a quet u t'ʌno' a ric'ben t'ʌno'. A raji' ti' yʌn ich ca'anano' quir u t'ʌnic to'onex C'uj. Rajen, a mac a teta'b ten C'uj ti' cu bin cʌjtar ich C'uj an ten bic tu toc araj uch. Mʌ' ja wirej, caj u tacajo'onex C'uj, quire' caj joc' u q'uiq'uer u parar C'uj a Jesucristojo', rajen caj u jawsaj ic si'pirex C'uj, cax mʌ' tij quibex u muc', a quet u t'ʌno', a uchben tʌno'.
15 Por isso ele é o mediador da nova aliança, para que todos que são chamados recebam a herança eterna que foi prometida. Porque Cristo morreu para libertá-los do castigo dos pecados que haviam cometido sob a primeira aliança.
16 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u ts'ibtaj u ju'unin quir u p'ʌtic u ba'tac ti' u bʌjob, mʌ' u bin ts'abir u ba'tac ti', hasta cu quimine' a mac tu ts'ib tu ju'unin ti' u ba'tac. Hasta cu quimin, jeroj, cu ts'abar u ba'tac, quire' quimij.
16 Quando alguém deixa um testamento, é necessário comprovar a morte daquele que o fez.
17 Wa ti' toy cuxa'an, mʌ' ju bin ts'abir u ba'tac.
17 O testamento só se torna válido após a morte da pessoa. Enquanto ela ainda estiver viva, o testamento não entra em vigor.
18 Rajen, u muc' a quet u t'ʌno', a ts'a'b ten C'uj uch, ca' u yʌn joc'sic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u nup'sic a ba' ara'b ten C'uj uch, quij.
18 É por isso que até mesmo a primeira aliança foi sancionada com o sangue.
19 Rajen a Moiséso', caj ts'oc u toc ara'a' ti' tu cotor u winiquirob israel a ba' ara'b ti' ten C'uj. Ra' u muc' a quet u t'ʌno' a Moiséso', caj u ch'aj junoc u tsotser yʌrʌc' tʌmʌn yuc, aro' bana'an chʌc. Bayiri' xan, caj u chucaj u c'ʌbir u chan che'er yejer u re', a pʌcha'an u c'aba' hisopo. A Moiséso', caj u chucaj ti'ob caj u ts'ʌmaj yejer u c'ʌbir yejer u re' ich u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo yejer u q'uiq'uer yʌrʌc' chan ton wacax. Robob tu ch'ajob u tsotser tʌmʌn yuc yejer u c'ʌbir u chan che' yejer u re' xan, Moisés caj u ts'ʌmaj ich ja'. Jum puri' caj u rʌc ts'ʌmob Moisés ich ja'. Jeroj Moisés caj u wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich u ju'unin a quet u t'ʌno' a tu ts'bitaj Moisés a ts'ab ten C'uj ti' Moisés. Bayiri' xan, caj u chan wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich yoc'or u winiquirob israel.
19 Depois de ler todos os mandamentos da lei a todo o povo, Moisés pegou o sangue de novilhos e de bodes, e também água, e os aspergiu com ramos de hissopo e lã vermelha sobre o Livro da Lei e sobre todo o povo.
20 A Moiséso', caj ts'oc u wits'c'ʌbtic a q'uiq'uero' ich yoc'or u winiquirob israel caj u ya'araj: “U muc' a quet u t'ʌnob a cu ts'ab ti' techex ten C'uj baje'rer cu yʌnxchun.” Baxuc caj ara'b ten Moisés uch.
20 Em seguida, disse: “Este sangue confirma a aliança que Deus fez com vocês”.
21 Bayiri' xan, Moisés, caj oc tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, a ti' yʌn ich tʌcay ru'um uch. Ti' taro' caj u wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich yoc'or tu cotor ba' a ti' yʌn tu japnin. Bayirir xan, tu wits'c'ʌbtaj ich yoc'or u jach najir, a t'ina'an quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch.
21 Da mesma forma, aspergiu com sangue o tabernáculo e todos os utensílios usados nos serviços sagrados.
22 Mʌ' ja wirej, u muc' a quet u t'ʌnob a tu ts'ibtaj Moisés cu ya'aric, tu cotor ba' a cu c'ʌnic u winiquirob israel tu cu c'ujinticob C'uj, a ray u q'uinino' uch, caj p'ob ten a wits'c'ʌbta'bo' a q'uiq'uero'. Bayiri' xan, yʌn u yʌn quinsic yʌrʌc' u winiquirob israel soc u joc'ar u q'uiq'uer soc C'uj cu ruc'sic u si'pir mac, quire' joc' u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' jawsa'b u si'pir ten C'uj wa mʌ' joc'ac u q'uiq'uer yʌrʌc'ob.
22 De fato, segundo a lei, quase tudo era purificado com sangue, pois sem derramamento de sangue não há perdão.
23 Caj u yʌnxchun u chan najir a sina'an quir u naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch, raji' tu yʌnx chun a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, raji' u muc' a quet u t'ʌnob, a uchben t'ʌno'. Rajen caj tarob u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel yerob mʌ' u ruc'sa'r u si'pirob wa mʌ' wits'c'ʌbta'b u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Mʌ' ja wirej, tu cotor a ba' a ti' yʌn tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj a cu c'ʌnicob u winiquirob israel quir u c'ujinticob C'uj yʌn u yʌn p'ob ten u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Chen quir u bin yacsico'onex C'uj ich ca'anan tu yʌn C'uj, mʌ' ba'wir u q'uiq'uer yʌrʌc', quire' u c'at u jer jach manan u muc'.
23 Assim, as representações das coisas no céu tiveram de ser purificadas com o sangue de animais. As verdadeiras coisas celestiais, porém, tiveram de ser purificadas com sacrifícios muitos superiores.
24 Robob a sacerdote a no'jo', chen ts'a'bob u muc' quir u beyajob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, a ray najo' beta'b ten xib. Chen u muc' a ts'a'b ten C'uj ti' Jesús, jach manan u muc' Jesús, quire' ti' yʌn Jesús ich ca'anan tan u t'ʌnic C'uj ti' to'onex. A ti' taro', yʌn u tajir a ba' tu ets' catajob u winiquirob israel quir u beticob uch, a ba' ti' yʌn quir u yamta'ob u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch.
24 Pois Cristo não entrou num santuário feito por mãos humanas, mera representação do santuário verdadeiro no céu. Ele entrou no próprio céu, a fim de agora se apresentar diante de Deus em nosso favor.
25 Robob a sacerdote, a no'jo', nanij caj ocob tu japnin naj quir u wits'c'ʌbtic u q'uiq'uer yʌrʌc' ich yoc'or u chan cuchir a cu jac'ʌr yor mac. U jer yaxq'uin u jer u jer u c'at, quire' baxuc ti' yʌn ich a quet u t'ʌnob, a uchben t'ʌno'. Chen teni' quimij Jesús quir u ruc'sic ic si'pirex, jeroj caj toc ts'oquij.
25 E ele não entrou no céu para oferecer a si mesmo repetidamente, como o sumo sacerdote aqui na terra, que todos os anos entra no lugar santíssimo com o sangue de um animal.
26 Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinino' caj yʌn beta'b ten C'uj ich yoc'ocab, ic nunquirex, quij, caj u quinsob yʌrʌc' soc u ts'ic ti' C'uj quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob. Chen a C'ujo' caj u wʌc'ʌs pʌcaj u pac u jer quet u t'ʌnob a ric'ben t'ʌno', rajen tarij Cristo quir u quimin toc teni' quir u ruc'sic u bo'orir ic si'pirex, quij.
26 Se fosse assim, ele precisaria ter morrido muitas vezes, desde o princípio do mundo. Mas agora, no fim dos tempos, ele apareceu uma vez por todas para remover o pecado mediante sua própria morte em sacrifício.
27 Mʌ' ja wirej, tu cotor mac teni' cu chen quimin quire' baxuc caj ya'araj C'uj. Bayiri' chen teni' cu bin ʌcʌtan C'uj quir yiric ba' tu betaj uch.
27 E, assim como cada pessoa está destinada a morrer uma só vez, e depois disso vem o julgamento,
28 Bayiri' xan, ic Jaj Ts'urirex teni' caj quimij quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirex ti' tu cotor mac. Wa ber ca' bin uruc Jesús, mʌ' quir u wʌc'ʌs quimin quir u ruc'sic ic si'pirex chen quir u taquic a mac a tan u qui' pajic ti'.
28 também Cristo foi oferecido como sacrifício uma só vez para tirar os pecados de muitos. Ele voltará, não para tratar de nossos pecados, mas para trazer salvação a todos que o aguardam com grande expectativa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.