Hebreus 10

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Mʌ' ja wirej, a muc'o', a caj u wʌc'ʌs pʌcaj pac u jer, a quet u t'ʌno', a tu joc'saj caj quimij Cristo, ra' jach manan ti' a quet u t'ʌno', a ts'ab ti' Moisés uch. Chen a ts'a'b ti' Moiséso', mʌ' c'ucha'an yor ti' a quet u t'ʌno', a ric'beno' yejer a uchben t'ʌno'. Mʌ' ja wirej, tu q'uinin a quet u t'ʌno' a uchben t'ʌno' u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yorob u nats'ʌrob ich C'uj, quire' ti' toy yʌn u muc' a quet t'ʌno' a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' u tarob yor soc ti' yʌn yorob. Cax a ba' cu tarob u puricob quir u ts'icob ti' C'uj u bo'orirob quir u ruc'sic u si'pir. Cax rajra' u jer yaxq'uin cu quinsicob u ts'icob yʌrʌc' quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob.
1 A lei constitui apenas uma sombra, um vislumbre das coisas boas por vir, mas não as coisas boas em si mesmas. Os sacrifícios são repetidos todos os anos, mas nunca puderam purificar inteiramente aqueles que vêm adorar.
2 Mʌ' ja wirej, wa ju winiquirob israel yerob toc teni' caj ruc'sa'b u si'pir, rajen mʌ' ba'wir quir u wʌc'ʌs bin u purob yʌrʌc' quir u ts'icob ti' C'uj u bo'orir u si'pirob. Chen robob mʌ' u yubmʌnob tu yorob wa ti' yʌn u yorob quire' u si'pirob, cax wa toc jumpuri' ruc'sa'b u si'pirob caj u quinsob yʌrʌc' quir u jawʌr u si'pirob.
2 Se tivessem esse poder, já não precisariam existir, pois os adoradores teriam sido purificados de uma vez por todas, e a consciência de seus pecados teria desaparecido.
3 Mʌ' ja wirej, rajra' u jer yaxq'uin cu puricob ti' C'uj u yʌrʌc' quir u ruc'sic u si'pirob u winiquirob israel an ten bic nanij cu ts'icob ti', quire' tan u c'aja ti' u bo'orir ti' u si'pirob.
3 Em vez disso, esses sacrifícios os lembravam de seus pecados todos os anos.
4 Quire' u q'uiq'uer yʌrʌc' ton wacax yejer u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo mʌ' c'ucha'an yor u yamta' u winiquirob israel yirej wa ju jawsa' u si'pirob teni'.
4 Pois é impossível que o sangue de touros e bodes remova pecados.
5 Rajen, caj tarij ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u ya'araj ti' C'uj:
5 Por isso, quando Cristo veio ao mundo, disse: “Não quiseste sacrifícios nem ofertas, contudo me deste um corpo para oferecer.
6 A techo' C'uj, quij Cristo, mʌ' a c'at a wirej u quinsic u yʌrʌc'ob quir u rʌc toquic quir u ts'ic tech quir a ruc'sic u si'pirob.
6 Não te agradaste de holocaustos, nem de outras ofertas pelo pecado.
7 A techo', in c'ujirech, quire' taren ich yoc'ocab soc in quibic a ba' ta wa'araj, an ten bic caj ara'b ten a mac ts'a'b u tucur uch quir u ts'ibtic a ba' a c'at uch.
7 Então eu disse: ‘Aqui estou para fazer tua vontade, ó Deus, como está escrito a meu respeito no livro’”.
8 Ic Jaj Ts'urirex caj ya'araj, a C'ujo' mʌ' u c'at a ba' ts'a'bir ti'ob u winiquirob israel, a yʌrʌc' a cu quinsicob, cax a yʌrʌc' a tocac quir u ruc'sicob u si'pirob, cax a ba' cu qui'quintic yor C'uj, cax wa mun cu ts'ic ti'ob, mʌ' u c'at C'uj. Cax toc ara'b ich u t'ʌn Moisés ca' u yʌn ts'ic ti' C'uj mʌ' u c'at xan.
8 Primeiro Cristo disse: “Não quiseste sacrifícios nem ofertas, nem holocaustos, nem outras ofertas, nem te agradaste delas” (embora sejam exigidas pela lei).
9 Caj u wʌc'ʌs araj: “A teno', quij Cristo, taren a tera' ich yoc'ocab, C'uj soc in quibic a ba' ta ric'saj a t'ʌn ten ca' in betej”, quij. Wa ber caj u ya'araj Cristo aro', caj ts'oc u wʌc'ʌs pʌquic u pac u jer a ba' ts'ibta'an ten Moisés, a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno' ca' quinsa' ich cruz quij, soc u winiquirob israel mʌ' u bin ts'ic ti' C'uj yʌrʌc' quir u ruc'sicob u bo'orir u si'pirob.
9 Então acrescentou: “Aqui estou para fazer tua vontade”. Ele cancela a primeira aliança a fim de estabelecer a segunda.
10 Quire' baxuc Cristo caj u betaj a ba' u c'at C'uj. A baywo' caj u wʌc'ʌs pʌquic u pac u jer a quet u t'ʌno' a ric'ben t'ʌno'. Rajen caj u jawsaj ic si'pirex Cristo quire' teni' caj u c'ub u bʌj soc u quinsa' quir u p'obar ic si'pirex tan u ric'sic to'onex quir ic beyajex ti' C'uj.
10 Pois a vontade de Deus era que fôssemos santificados pela oferta do corpo de Jesus Cristo, de uma vez por todas.
11 Tu q'uinin a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', a ts'ab ten C'uj ti' Moisés uch, robob a sacerdote a no'jo', cu naj toquicob ba' ti' C'uj. U jer, u jer u q'uinin yʌn u ts'ic u jer ti' C'uj. Cax a baxuco' caj ts'ab ten sacerdote, a no'jo', ti' C'uj mʌ' ju cha'bʌr u tubur ti' u winiquirob israel ten a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno' wa toc teni' ruc'sa'b u si'pirob, rajra' cu tsicob ti'.
11 O sacerdote se apresenta todos os dias para realizar os serviços sagrados e oferece repetidamente os mesmos sacrifícios que nunca podem remover os pecados.
12 Chen ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj quimij toc jumpuri' caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex, mʌ' ba'wir ti' u jer. Pachir caj u wʌc'ʌs binij ich ca'anan caj curaj ich u noj C'uj.
12 Nosso Sumo Sacerdote, porém, ofereceu a si mesmo como único sacrifício pelos pecados, válido para sempre. Então, sentou-se no lugar de honra à direita de Deus
13 A tar yʌno' Jesús ich ca'anan tan u pajic u q'uinin a C'ujo' cu bin u ts'ic ti' Jesús u muc' ich yoc'or a mac a cu p'acticob Jesús soc u toc rʌc ch'esicob ti'.
13 e ali aguarda até que todos os seus inimigos sejam humilhados e postos debaixo de seus pés.
14 Mʌ' ja wirej, toc jumpuri' quir u taquic mac a cu yacsic tu yor wa ber caj u c'ub u bʌj quir u p'obar ic si'pirex soc u ric'smʌno'onex C'uj quir ic beyajex ti' C'uj.
14 Porque, mediante essa única oferta, ele tornou perfeitos para sempre os que estão sendo santificados.
15 Aro' jach taj quire' turiri' a mac a ts'ab u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj a ba' u c'at C'uj uch. Mʌ' ja wirej, raji' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ya'araj ti' uch.
15 E o Espírito Santo também testemunha que isso é verdade, pois diz:
16 Rajen caj u ts'ibtaj:
16 “Esta é a nova aliança que farei com meu povo depois daqueles dias, diz o Senhor: Porei minhas leis em seu coração e as escreverei em sua mente”.
17 Pachir, quij, baxuc caj u ya'araj xan:
17 E acrescenta: “E nunca mais me lembrarei de seus pecados e seus atos de desobediência”.
18 Wa ber u q'uinin a C'ujo' caj u ruc'saj u si'pir mac mʌ' ba'wir quir u wʌc'ʌs ts'ic ti' C'uj quir u ruc'sicob u si'pirob. Toc ts'oquij.
18 Onde os pecados foram perdoados, já não há necessidade de oferecer mais sacrifícios.
19 Rajen in wet acsʌ'orirex, tu q'uinin a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', mʌna' mac c'ucha'an yor u yocar tu japnin naj tu yʌn u chan cuchir, a cu jac'ʌr yor maco'. Chen quire' a quet u t'ʌno', a ric'ben tʌno', tu joc' u q'uiq'uer Cristo, jeroj c'ucha'an ij corex ij cocarex ti' junc'as naj a cu jac'ʌr yor maco', tu yʌn C'uj, quire' mʌ' u jac'ʌr ij corex, quij, ij cocarex.
19 Portanto, irmãos, por causa do sangue de Jesus, podemos entrar com toda confiança no lugar santíssimo,
20 Bayiri' xan, raji' u bʌjiri' Cristo ti' yʌn ich ca'anan ich C'uj, quire' ric'ben bej a tu jaraj ti' to'onex, jeroj c'ucha'an ij corex ij cocarex tu tajir ʌcʌtan ti' C'uj.
20 Por sua morte, Jesus abriu um caminho novo e vivo através da cortina que leva ao lugar santíssimo.
21 Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo oquij tu beyaj an ten bic sacerdote a jach no'jo' soc u t'ʌnic C'uj ti' to'onex, quire' ra' yʌnino'onex C'uj.
21 E, uma vez que temos um Sumo Sacerdote que governa sobre a casa de Deus,
22 Ca' nats'ʌco'onex ich C'uj yejer u tsoyir ic pixamex quire' mʌ' ba'wir ca' ic tucrex ba', quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, toc ruc'sa'b ic si'pirex ten C'uj quire' toc p'ob ic pixamex. Mʌ' ja wirej, caj joc' u q'uiq'uer Jesús soc u p'obaro'onex irej a mac toc p'ob ich ja' soc u ruc'ur u yeq'uir.
22 entremos com coração sincero e plena confiança, pois nossa consciência culpada foi purificada, e nosso corpo, lavado com água pura.
23 Ca' ij cacsex tij corex wa C'uj cu bin u yacsico'onex, quire' tij quibajex a ba' tu toc araj to'onex C'uj wa ber tu ya'araj aro' uch.
23 Apeguemo-nos firmemente, sem vacilar, à esperança que professamos, porque Deus é fiel para cumprir sua promessa.
24 Ca' ic chichquintej yor ij quet acsʌ'orirex soc ic pacran yajquintiquex ic bʌjex soc ic manex tu tsoyir.
24 Pensemos em como motivar uns aos outros na prática do amor e das boas obras.
25 Mʌ' ic yʌn p'ʌtiquex ic much'quintic ic bʌjex quir ij cu'yiquex u t'ʌn C'uj xan, quire' yʌn junyarob, ij quet acsʌ'orirex tan u p'ʌticob u muchq'uinticob u bʌj quir yubicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, rajra' ca' ic chichquintej ij corex quire' tabar u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
25 E não deixemos de nos reunir, como fazem alguns, mas encorajemo-nos mutuamente, sobretudo agora que o dia está próximo.
26 Wa tic najtajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, chen rajra' quic pʌyiquex ic si'pirex quire' baxuc ic c'atex, jeroj mʌ' u jawsic ic si'pirex.
26 Se continuamos a pecar deliberadamente depois de ter recebido o conhecimento da verdade, já não há sacrifício que cubra esses pecados.
27 Jeroj tune', yʌn ba' ca' ic tucrex, quire' je' ic binex ʌcʌtan ich C'uj quir u to'car ic jo'rex, jeroj tune', ca' bin ts'ocac aro', je' ic binex ich c'ac' yejer a mac tu ma'quintob C'uj.
27 Há somente a assustadora expectativa do julgamento e do fogo intenso que consumirá os inimigos.
28 A ucho' tu cotor mac a tu p'uspachtob a quet u t'ʌno', a tu ts'ibtaj Moisés uch, wa yirir ten u yet winiquirob israel a caj manob tu c'asir cax wa dos wa tres u yirob. A ray maco', a man tu c'asir caj joc'sa'b quinsbir ten u yet winiquirob israel. Mʌ' jawsa'b u si'pir ten u yet winiquirob israel toc quinsa'b.
28 Pois quem se recusava a obedecer à lei de Moisés era morto sem misericórdia, com base no depoimento de duas ou três testemunhas.
29 A mac a tu p'uspacht u parar C'uj, jach manan cu bin muc'yaj, quire' tu ma'quintaj a quet u t'ʌno', a ric'ben t'ʌno', quire' tuchi'ta'b u parar C'uj ten C'uj. Mʌ' ja wirej, p'asta'b u parar C'uj quire' cu p'astic u q'uiq'uer a joc'sa'b quinsbir Jesús ti' a quet u t'ʌno', irej wa mʌna' ba', a ray q'uiq'uero' a tu cu p'o'ic ic si'pirex. Bayiri' xan, tu ma'quintaj u Taj'or u Pixam C'uj a mac a cu yajquintic mac, rajen qui' irej, quij.
29 Imaginem quão maior será o castigo para quem insultou o Filho de Deus, tratou como comum e profano o sangue da aliança que o santificou e menosprezou o Espírito Santo que concede graça.
30 Quire' tij quirex C'uj caj u ya'araj: “Je' in ts'ictar yejer a mac a yʌn u si'pir, rajen je' u muc'yaj ten, quij, u bo'orir u si'pirob.” Caj u wʌc'ʌs araj C'uj: “Je' in taquic u jo'r a ten yʌnin quire' a teno', juezen.”
30 Pois conhecemos aquele que disse: “A vingança cabe a mim; eu lhes darei o que merecem”. E também: “O Senhor julgará o seu povo”.
31 Jach yaj cu bin yubej mac ca' bin ts'icac C'uj, a cuxa'an a C'ujo'.
31 Que coisa terrível é cair nas mãos do Deus vivo.
32 Mʌ' u yʌn tubur techex bic tabar Cristo caj u yacsaj techex ich u sasirir. Nemʌ' biquechex tu caj a muc'yanʌjechex uch, tub tu chuquex a pachex jach manan.
32 Lembrem-se dos primeiros dias, quando foram iluminados, e de como permaneceram firmes apesar de muita luta e sofrimento.
33 Yʌn u q'uinin uch, caj u p'astob techex, tan u chich jʌts'icob a pachex ʌcʌtan tu wichob mac. Jach yaj caj a wu'yaj ta worex caj a wirex u jats'ar a wet acsʌ'orirex, a mac a wet binac caj chich jats'a'b u pachob ten a cu p'actiquechexob.
33 Houve ocasiões em que foram expostos a insultos e espancamentos; em outras, ajudaram os que passavam pelas mesmas coisas.
34 A techexo', caj a wirex otsir a wet acsʌ'orirex a ti' yʌn c'ʌra'an tu cu ma'cʌr mac. Jach nemʌ' bic techex tub caj u chucajob a ba'taquechex, quire' techex a werex ca' bin xiquechex ich ca'anan je' u wʌc'ʌs pʌquic pac u jer techex a jach manan tsoyir, ra' yʌnex tex munt q'uin ca'anan.
34 Sofreram com os que foram presos e aceitaram com alegria quando lhes foi tirado tudo que possuíam. Sabiam que lhes esperavam coisas melhores, que durarão para sempre.
35 Rajen mʌ' a yʌn tupsic a worex soc a bin a c'ʌmex a ba' jach co'oj ti' C'uj.
35 Portanto, não abram mão de sua firme confiança. Lembrem-se da grande recompensa que ela lhes traz.
36 Mʌ' ja wirej, ca' a qui' cʌnex nemʌ' bic techex soc a quibiquex u t'ʌn C'uj soc u yacsiquechex an ten bic caj u toc araj uch.
36 Vocês precisam perseverar, a fim de que, depois de terem feito a vontade de Deus, recebam tudo que ele lhes prometeu.
37 Quire' ti' toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj baxuc a je'ra':
37 “Pois em breve virá aquele que está para vir; não se atrasará.
38 Chen a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, quij C'uj, jari' cu bin ruc'sa'bir u si'pir quir u cuxtar munt q'uin. Chen wa cu p'uspachtiquen, je' in wac'tic ti'e'. Baxuc caj ara'b ten C'uj uch.
38 Meu justo viverá pela fé; se ele se afastar, porém, não me agradarei dele.”
39 A to'onexo' caj ij cacsex tij corex ti' C'uj rajen raji' cu qui' cʌnantic ic pixamex baje'rer. A to'onexo' mʌ' tij cʌnex a mac a tu p'uspachtob C'uj a cu bin satʌr munt q'uin.
39 Mas não somos como aqueles que se afastam para sua própria destruição. Somos pessoas de fé cuja alma é preservada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.