1 Coríntios 9

A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ (LACNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Arex ten a ba' ca tucriquex. Mʌ' wa caj u tuchi'ten ic Jaj Ts'urirex quir in tsec'tic u t'ʌn, ba' ca tucriquex? Mʌ' wa c'ucha'an in wor in bet a ba' u c'at ic Tetex C'uj, ba' ca tucriquex? Mʌ' wa jin wiramʌn ic Jaj Ts'urirex? Biquinin, a techexo', caj a wacsajex ta worex quire' beyanʌjen tu' yʌnechex.
1 Não sou eu livre? Não sou apóstolo? Não vi Jesus nosso Senhor? Não sois vós minha obra no Senhor?
2 Cax u jer mac cu ya'aric: “Mʌ' tuchi'ta'b Pablo ten Cristo quir u tsec'ta'r u t'ʌn.” Chen a techexo', a jach erex caj u tuchi'ten Cristo quir in tsec'tic u t'ʌn, quire' techex caj a wacsex ta worex ti' ic Jaj Ts'urirex caj in wa'araj techex u t'ʌn. A baxuco', caj esa'b ten C'uj jach taj raji' caj u tuchi'ten.
2 Se para outros não sou apóstolo, ao menos para vós o sou, porque vós sois no Senhor o selo do meu apostolado.
3 A ba' caj in chen araj techex, je' in wa'aric ti' tu cotor mac a ju c'at u ta'quic in jo'r a teno'.
3 Esta é a minha defesa contra os que me denigrem.
4 Arex ten, biquinin mʌ' tsoy in janʌnob, cax wa uc'urnʌjenob ich yatoch mac tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj?
4 Não temos nós porventura o direito de comer e beber?
5 Mʌ' wa tsoy a teno' ca' in raq'uintej xquic, a yacsmʌn tu yor, bayiri' xan, soc in wet bin wa ber ca' bin xiquenob tu quin tsec'ticob u t'ʌn an ten bic u jer yʌjtseq'uirob Cristo? Baxuc caj u betob xan u yits'inob ic Jaj Ts'urirex. Baxuc caj u betaj xan Pedro.
5 Acaso não temos nós direito de deixar que nos acompanhe uma mulher irmã, a exemplo dos outros apóstolos e dos irmãos do Senhor e de Cefas?
6 Arex tenob yejer Bernabé, a tenobo' tsoy mʌ' wa jin p'ʌticob in beyajob quir in jaricob in taq'uin soc in janʌnob?
6 Ou só eu e Barnabé não temos direito de deixar o trabalho?
7 Tu yʌn a soldadojo' ca' xic u cʌxta'bir tu cotor ba' u c'at? Tu yʌn a mac a cu pʌq'uic u yaq'uir u wich uva cu mʌq'uic u wich uva wa ber cu ts'ic u wich? Tu yʌn mac a yʌn yʌrʌc' wacax ya'ab a cu yʌts'ic u yim yʌrʌc' wacax soc u yuq'uic?
7 Quem, jamais, vai à guerra à sua custa? Quem planta uma vinha e não come do seu fruto? Quem apascenta um rebanho e não se alimenta do leite do rebanho?
8 A techexo', ca chen tucriquex wa quin so'so' a'aric aro' quire' in bʌjiri' in t'ʌn? Mʌ' wa ja werex baxuc caj ya'araj Moisés ich u t'ʌn xan uch?
8 Trata-se, acaso, de simples norma entre os homens? Ou a lei não diz também o mesmo?
9 Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a tu cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a mʌquic u chi' ton wacax yejer chan chim tu cu yarch'ʌctic u wich trigo quir u ruc'ur u sor, soc tsoy u jansan tu cu beyaj a ton wacaxo'.” Baxuc caj u ya'araj Moisés uch. Biquinin a C'ujo', cu chen tucric a ton wacaxo', rajen caj u ya'araj to'onex aro'?
9 Na Lei de Moisés está escrito: Não atarás a boca ao boi que debulha {Dt 25,4}. Acaso Deus tem dó dos bois?
10 Mʌ' wa ra' cu ya'aric tu cotoro'onex? Jach taj caj u ts'ibto'onex aro', soc ca' bin jansac a mac a cu beyaj ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a mac a cu muxic ru'um quir u pʌq'uic u pʌc'ar trigo, ca' u yʌn muxic u ru'um quir u mʌcantic a ba' cu bin u pʌq'uej. Ca' bo'otac u bo'orir u c'ʌb. Bayiri' xan ti' a mac a cu chachtic u sor trigo raji' ca' bo'otac u bo'orir u c'ʌb xan.
10 Não é, na realidade, em atenção a nós que ele diz isto? Sim! É por nós que está escrito. Quem trabalha deve trabalhar com esperança e igualmente quem debulha deve debulhar com esperança de receber a sua parte.
11 A tenobo' caj in yʌn tsec'tob techex ti' u t'ʌn C'uj, jach co'oj wa ca' in pajicob techex a ba' quin chen c'aticob?
11 Se entre vós semeamos bens espirituais, será, porventura, demasiada exigência colhermos de vossos bens materiais?
12 Ra' u quinin ti' yʌn u jer mac a mʌ' ju jach tucricob u c'atejob ba' ti' techex. Mʌ' wa jach manan tsoy ca' in c'atejob ba' techex xan, quire' caj in yʌn tsec'tob techex u t'ʌn C'uj uch?
12 Se outros se arrogam este direito sobre vós, não o temos muito mais? Entretanto, não temos feito uso deste direito: sofremos tudo para não pôr obstáculo algum ao Evangelho de Cristo.
13 Biquinin mʌ' wa ja werex a sacerdotejo' a cu beyaj ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj bo'ota'b u bo'orir u c'ʌb tu cu c'ʌmicob a ba' ts'aja'an ten u winiquirob judío ti' C'uj, a baywo', cu jaricob u bo'orir u beyajob. Mʌ' wa ja werex a mac a cu cʌnanticob u ba'yirinquiri' tu cu t'ʌquinticob yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj. Je' u ts'a'bʌr ti' jun xot' a yʌrʌc'o', a t'ʌra'an ich u ba'yirinquiri', quire' ra' u bo'orir u c'ʌb.
13 Não sabeis que os ministros do culto vivem do culto, e que os que servem ao altar participam do altar?
14 Bayiri' xan, caj u toc araj ic Jaj Ts'urirex: “A mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj ca' u bo'ota' ten mac a cu yubicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.” Baxuc caj u ya'araj Jesús uch.
14 Assim também ordenou o Senhor que os que anunciam o Evangelho vivam do Evangelho.
15 Chen a teno' mʌ' in c'atman ba' techex, cax caj u yara'aj to'onex Cristo wa tsoy ic jariquex ic taq'uinex tu quic tsec'tiquex u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, wa ber caj in ts'ibtaj techex a je' ju'una', mʌ' quir in c'atic techex ca' a ts'ajex ten a ba' in c'at. A biquinin a teno' mʌ' jin man in c'atej ba', cax wa quimen tu quin man in tsec' u t'ʌn C'uj soc mʌ' jin man in c'at u jansenob tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj.
15 Mas não tenho usado de nenhum desses direitos; e nem escrevo isto para reclamá-los. Preferiria morrer a... Mas ninguém me tirará este título de glória.
16 A teno', qui' in wor in wu'yic ya'ara', quin qui' beyaj tu quin tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, ca' manaquen in tsec't u t'ʌn C'uj, quire' caj u tuchi'ten C'uj. Jach otsiren wa mʌ' jin bin in tsec't u t'ʌn C'uj. A C'ujo', bin u ca' ts'a in muc'yaj.
16 Anunciar o Evangelho não é glória para mim; é uma obrigação que se me impõe. Ai de mim, se eu não anunciar o Evangelho!
17 Wa jin bʌjiri' quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, je' in pajic in c'ʌmic in taq'uin. Chen ra' u q'uinin caj u teten C'uj soc in beyaj ti', rajen quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, mʌ' quir in jaric in taq'uin quin beyaj, chen quir in quibic u t'ʌn a ti'o'.
17 Se o fizesse de minha iniciativa, mereceria recompensa. Se o faço independentemente de minha vontade, é uma missão que me foi imposta.
18 Ba' u tsoyir cu bin tar ten wa ber quin tsec'tic u t'ʌn C'uj? A werex wa ba' tsoyir cu bin tar ten? U jach qui'ir in wor tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, mʌ' bo'ota'an quire' tin tsec'tic u t'ʌn. Cax jach tsoy in jaric in taq'uin quir in janʌn tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, chen a teno', mʌ' jin c'at u bo'orir in beyaj ti' C'uj.
18 Então em que consiste a minha recompensa? Em que, na pregação do Evangelho, o anuncio gratuitamente, sem usar do direito que esta pregação me confere.
19 Cax mʌ' ba'wir ten tu cotor mac, chen a teno' quin cha'ic u c'urewquintiquen tu cotor mac. Baxuc aro', quin betic soc c'ucha'an in wor in wa'aric ti' ya'ab mac, ca' u yacsej tu yor ti' Cristo.
19 Embora livre de sujeição de qualquer pessoa, eu me fiz servo de todos para ganhar o maior número possível.
20 Barej wa ber ti' yʌnen ich u winiquirob judío, a teno' quin wesic in bʌj irej wa ju winiquiren judío, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Wa ber ti' yʌnen ich mac a cu ya'aric cu quibic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, bayiri' ten quin quibic xan, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj, soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo, cax mʌ' ba'wir ca' in quibic baxuco'.
20 Para os judeus fiz-me judeu, a fim de ganhar os judeus. Para os que estão debaixo da lei, fiz-me como se eu estivesse debaixo da lei, embora o não esteja, a fim de ganhar aqueles que estão debaixo da lei.
21 Chen, wa ber ti' yʌnen ich a mac a mʌ' yubmʌnob u t'ʌn Moisés, baxuc quin betic an ten bic robob cu beticob, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Chen a teno', mʌ' jin p'uspacht u t'ʌn Moisés, quire' quin quibic u tajir u t'ʌn Cristo.
21 Para os que não têm lei, fiz-me como se eu não tivesse lei, ainda que eu não esteja isento da lei de Deus - porquanto estou sob a lei de Cristo -, a fim de ganhar os que não têm lei.
22 Barej wa ber ti' yʌnen ich mac a mʌ' toy u qui' najtob tu cotor ba' ich u t'ʌn C'uj. A ten xano', quin betic an ten bic mʌ' jin najtej tu cotor ba', soc c'ucha'an in wor in yamtic ti'ob. A ra' u q'uinin in wer bic tabar jujuntur mac cu betic ba', a teno' quin p'isic in bʌj soc quet bayiri' quin betic xan, soc jun yarob cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, soc robob cu to'car ten C'uj.
22 Fiz-me fraco com os fracos, a fim de ganhar os fracos. Fiz-me tudo para todos, a fim de salvar a todos.
23 Rajen quin betic tu cotor aro' soc c'ucha'an yor mac tu cotor ca' u yubob u t'ʌn C'uj ich tu cotor u ru'umin. Bayiri' xan, soc p'eri' qui' in wor yejer a mac a caj u yubob u t'ʌn C'uj.
23 E tudo isso faço por causa do Evangelho, para dele me fazer participante.
24 Biquinin mʌ' wa ja werex bic tabar a mac a cu c'ʌnic u yacab tu cu baxar cu c'ʌnic u yacab. Tu cotor a mac cu jach p'isic u bʌj soc yiricob mac a pʌyber cu c'uchuro'. Chen a mac a cu bin ts'abir ba' quire' pʌyber caj c'uchij, raji'e' a mac a jach manan chich acabnʌjij. Baxuc techex, ca' a p'is a bʌjex soc a c'ʌmiquex a ba' caj u ric'saj C'uj techex.
24 Nas corridas de um estádio, todos correm, mas bem sabeis que um só recebe o prêmio. Correi, pois, de tal maneira que o consigais.
25 Tu cotor mac a cu bin u jach p'isic u bʌj u c'ʌnic u yacab tu cu baxar cu c'ʌnic yacab, pʌyber ca' u tumt u bʌj u yirej wa c'ucha'an yor ti'. Robob jach taj cu jach p'isic u bʌj soc u c'ʌmicob a ba' ric'sa'an quir u ts'abir ti', a pʌyber c'uchij. Chen a ba' ts'abir ti', ti' cu bin ts'ocar, chen a to'onexe', a quic jach p'isic ic bʌj quir ij c'ʌmiquex a ba' ric'sa'an ten C'uj to'onex, aro' mʌ' ju ts'ocar ti', muntq'uin ti' yʌni'.
25 Todos os atletas se impõem a si muitas privações; e o fazem para alcançar uma coroa corruptível. Nós o fazemos por uma coroa incorruptível.
26 Rajen, a teno', baxuc quin betic aro'. Quin jach p'isic in bʌj in bet aro'. Chen a teno', mʌ' jin c'ʌnic in wacab an ten bic mac mʌ' yer acab. Bayiri' xan, quin betic an ten bic mac jach yer u baxʌr cu tus raxic mac, a jach t'oj baxʌr. A teno', in chen er baxʌr an ten bic mac u tus raxic maque'. A teno', mʌ' jin tus cʌnej mac a mʌ' yer u tus raxic mac.
26 Assim, eu corro, mas não sem rumo certo. Dou golpes, mas não no ar.
27 A teno', in wʌc'ʌs bʌjiri' in winquirir quin ts'urintic soc in winquirir mʌ' ju bet a ba' u c'at. Quire' mʌ' jin c'at ca' bin tac u jer u q'uinin wa ber ca' ts'ocac in tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u jer winiquirob, jeroj mʌna' ba' cu bin tar ten ti' C'uj ca' bin xuruc t'ʌn.
27 Ao contrário, castigo o meu corpo e o mantenho em servidão, de medo de vir eu mesmo a ser excluído depois de eu ter pregado aos outros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.