Mateus 8
Lacandon NT (LAC_TBL) vs VC
1 Uche' ti' yʌn Jesús ich u jo'r p'uc wits. Caj emij caj rʌc sayob tu pach mac. Jach pim caj binob tu pach Jesús.
1 Tendo Jesus descido da montanha, uma grande multidão o seguiu.
2 Caj u juts'aj u bʌj tu yʌn Jesús ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca', xib. Caj xonraj ich tu yʌn Jesús. Caj ya'araj: ―In wer c'ucha'an a wor a jawsiquen Jaj Ts'urir wa ja c'at a jawsiquen ―quij a iq'uer u ca'.
2 Eis que um leproso aproximou-se e prostrou-se diante dele, dizendo: Senhor, se queres, podes curar-me.
3 Jesús caj u tʌraj a iq'uer u ca'. Caj u tʌraj Jesús caj ara'b ten Jesús: ―In c'at in wiric a jawʌr ―quij Jesús. Seb caj toc jawij iq'uer u ca'.
3 Jesus estendeu a mão, tocou-o e disse: Eu quero, sê curado. No mesmo instante, a lepra desapareceu.
4 Caj u toc araj ti', Jesús: ―Iric, mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' ya'ara' Moisés uch. Soc yer tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús.
4 Jesus então lhe disse: Vê que não o digas a ninguém. Vai, porém, mostrar-te ao sacerdote e oferece o dom prescrito por Moisés em testemunho de tua cura.
5 Caj c'uchij ich u cajar Capernaum caj u nup'aj u winiquir romano. Yʌjt'ʌnin cien soldados caj c'uchij ich Jesús caj u chich c'ataj ca' xic ich yatoch.
5 Entrou Jesus em Cafarnaum. Um centurião veio a ele e lhe fez esta súplica:
6 Caj ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―. Yaj in c'urew ti' yʌn tin watoch. Jach yaj mʌ' u pec.
6 Senhor, meu servo está em casa, de cama, paralítico, e sofre muito.
7 Jesús ara'b ti'e': ―Jeroj, cux in jawsej.
7 Disse-lhe Jesus: Eu irei e o curarei.
8 Caj u nuncaj yʌjt'ʌnin cien soldados: ―Jaj Ts'urir, mʌ' tsoy in wacsiquech tin watoch, quire' yʌn in si'pir. Ca' a jawsej in c'urew.
8 Respondeu o centurião: Senhor, eu não sou digno de que entreis em minha casa. Dizei uma só palavra e meu servo será curado.
9 Mʌ' ja wirej, cax yʌjt'ʌninen cien soldados quin ts'urintic. Ra' in ts'urir a mac a cu ya'aric in beyaj, ra' in jach ts'urir. Rajen wa quin t'ʌnic turiri' in soldado ca' xic, cu bin. Wa quin t'ʌnic u jer ca' tac, cu tar. Wa quin t'ʌnic in c'urew ca' xic tu beyaj, cu bin. Baxuc a techo', in wer wa ca wa'aric ca' jawʌc, je' u jawʌre'.
9 Pois eu também sou um subordinado e tenho soldados às minhas ordens. Eu digo a um: Vai, e ele vai; a outro: Vem, e ele vem; e a meu servo: Faze isto, e ele o faz...
10 Caj ts'oc yubic Jesús a ba' ara'b ti' ten yʌjt'ʌnin cien soldados caj jaq'uij yor Jesús. Caj u t'ʌnaj a mac a cu tar u cʌnicob u t'ʌn. Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' in wiramʌn mac tu cotor ich u winiquirob judío, wa caj u qui' acsaj tu yor an bic yʌjt'ʌnin cien soldados. Ra' caj u qui' acsaj tu yor ti' C'uj.
10 Ouvindo isto, cheio de admiração, disse Jesus aos presentes: Em verdade vos digo: não encontrei semelhante fé em ninguém de Israel.
11 Caj ya'araj Jesús ti': ―U'yex ba' quin wac. Tar u tar jach pim ich yoc'ocab, quire' u yet binacob Abraham yejer Isaac yejer Jacob, soc p'eri'ob u cʌjtarob ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj.
11 Por isso, eu vos declaro que multidões virão do Oriente e do Ocidente e se assentarão no Reino dos céus com Abraão, Isaac e Jacó,
12 Barej a techexo', a cu tus ya'aricob: “A tenob, in nunquirob Abraham, rajen cu bin u yacsiquenob C'uj.” Chen a teno', quin wa'aric techex, cu bin joc'sa'birechex ten C'uj ich c'ac'. Ti' ca bin a jʌch'iquex a cojex ich c'ac', quire' jach yaj ca bin a muc'yajex. Ta ca bin a wac'tiquex a bʌjex ich c'ac'.
12 enquanto os filhos do Reino serão lançados nas trevas exteriores, onde haverá choro e ranger de dentes.
13 Caj ya'araj Jesús. Ya'araj ti' yʌjt'ʌnin cien soldados: ―Xen ta watoch. A ta wu'yaje', toc jaw, quire' caj a wacsaj ta wor. Ra' u q'uinin caj jaw u yajir u c'urew yʌjt'ʌnin cien soldados.
13 Depois, dirigindo-se ao centurião, disse: Vai, seja-te feito conforme a tua fé. Na mesma hora o servo ficou curado.
14 Jesús caj bin tu yatoch Pedro. Caj yiraj yixquit Pedro. Caj yiraj characbar tu ch'ac, yaj u jo'r.
14 Foi então Jesus à casa de Pedro, cuja sogra estava de cama, com febre.
15 Caj tar u c'ʌb yixquit ten Jesús. Caj jaw u yajir u jo'r. Caj riq'uij, caj yʌnx chun u jansic ti'ob.
15 Tomou-lhe a mão, e a febre a deixou. Ela levantou-se e pôs-se a servi-los.
16 Caj ac'birchʌjij, caj tar u much'quinticob u bʌjob ich Jesús. Jach pim caj rʌc tar ich Jesús. Caj tarob purbir ti', a aca'an ti'ob quisin. Caj rʌc joc'sa'b u quisinin ten Jesús. Caj u t'ʌnaj quisin ca' jocac. Rʌc jaw u yajirir a mac a jach tar purbir ti'.
16 Pela tarde, apresentaram-lhe muitos possessos de demônios. Com uma palavra expulsou ele os espíritos e curou todos os enfermos.
17 Jawsa'b ten Jesús tu cotor mac quir u nup'ur u t'ʌn a ts'ibta'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, Isaías uch. Caj ya'araj Isaías uch: “U bʌjiri' Cristo cu bin u jawsic u yajir a mac yʌn ti'”, baxuc caj ya'araj Isaías uch.
17 Assim se cumpriu a predição do profeta Isaías: Tomou as nossas enfermidades e sobrecarregou-se dos nossos males {Is 53,4}.
18 Caj yiraj jach pim mac Jesús. Mʌ' tu cu man, quire' jach pim. Caj ya'araj: ―Ca' xico'onex pʌchir c'ac'nab.
18 Certo dia, vendo-se no meio de grande multidão, ordenou Jesus que o levassem para a outra margem do lago.
19 A ra' u q'uinino', caj c'uchij yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés ich Jesús. Caj ara'b ti' ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, arej in tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn cax tu ca bin.
19 Nisto aproximou-se dele um escriba e lhe disse: Mestre, seguir-te-ei para onde quer que fores.
20 Jesús caj u nuncaj ti': ―A bʌc'o' yʌn u way tu cu wenʌn. A ch'ich'o' yʌn u c'ʌ'che' tu cu wenʌn. Barej a teno', a baxuquenechexo', mʌna' in watoch tu quin wenʌn.
20 Respondeu Jesus: As raposas têm suas tocas e as aves do céu, seus ninhos, mas o Filho do Homem não tem onde repousar a cabeça.
21 U jer u camsʌwinicob caj ya'araj ti' Jesús: ―Arej in yʌn p'atʌr ich yicnʌn in tet hasta cu quimin. Ca' bin ts'ocac u quimin, caj in mucaj u baquer in tet. Quin tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn.
21 Outra vez um dos seus discípulos lhe disse: Senhor, deixa-me ir primeiro enterrar meu pai.
22 Jesús caj u nuncaj ti': ―Cojen tin pach. Tsire'ej a tet. Arej a mac a toc quimen ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob, ca' u muquejob u baquer u quimirirob.
22 Jesus, porém, lhe respondeu: Segue-me e deixa que os mortos enterrem seus mortos.
23 Caj ts'oc aro'. Jesús caj oquij ich chem quir u ch'ʌctic c'ac'nab. Yet binac u camsʌwinicob.
23 Subiu ele a uma barca com seus discípulos.
24 Caj tar yic'ar tu yʌnob ich c'ac'nab. C'am yic'ar caj tarij. Caj burij u chem quire' u yaminin. Wenʌn u ca' Jesús caj burij chem.
24 De repente, desencadeou-se sobre o mar uma tempestade tão grande, que as ondas cobriam a barca. Ele, no entanto, dormia.
25 U camsʌwinicob caj as Jesús caj ya'arob: ―Tabar in jururob, Jaj Ts'urir. Cʌnante tenob soc mʌ' in jururob.
25 Os discípulos achegaram-se a ele e o acordaram, dizendo: Senhor, salva-nos, nós perecemos!
26 Jesús caj u nuncaj ti' u camsʌwinicob: ―Biquinin sajaquechex? Chichin a wacsmʌnex ta worex. Caj riq'uij Jesús u t'ʌnej yic'ar. Quet caj ch'en yic'ar yejer u yaminin. Qui' ch'en u yaminin. Qui' ch'en yic'ar xan.
26 E Jesus perguntou: Por que este medo, gente de pouca fé? Então, levantando-se, deu ordens aos ventos e ao mar, e fez-se uma grande calmaria.
27 Caj yirob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob. Caj ya'arajob: ―Ba' xibiri' a jera', cax cu jawsic u tar yic'ar? Cax u yaminin c'ac'nab cu jawsic.
27 Admirados, diziam: Quem é este homem a quem até os ventos e o mar obedecem?
28 Caj c'uchij Jesús pʌchij c'ac'nab tu ru'umin Gadara. Ca'tur xib caj c'uchob ich Jesús tu cu but'ur u baquer macob. Ti' cʌja'anob tu cu but'ur u baquer macob. Caj joc'ob tu japnin tunich tu cu but'ur u baquer macob. A ca'tur xibo' yʌn u quisinin. Jach ts'icob, rajen mʌ' u cha'bʌrob u manob u rac'ob.
28 No outro lado do lago, na terra dos gadarenos, dois possessos de demônios saíram de um cemitério e vieram-lhe ao encontro. Eram tão furiosos que pessoa alguma ousava passar por ali.
29 A mac aca'anob ti' quisine', ra' caj u purob u t'ʌn ti' Jesús. Caj ya'arob: ―Ba' a c'at tenob Jesús? A techo', u pararech C'uj. Tarech a puriquenob ich c'ac' cax mʌ' c'uchuc tu q'uinin?
29 Eis que se puseram a gritar: Que tens a ver conosco, Filho de Deus? Vieste aqui para nos atormentar antes do tempo?
30 Mʌ' nenach yʌn tu yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob. Ti' yʌn aca'anob c'ac'as quisini'. Ti' yʌn yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, jach pim. Cu manob u janʌnob xiw.
30 Havia, não longe dali, uma grande manada de porcos que pastava.
31 A quisino', aca'anob ich a ca'tur xib, caj u chich c'atajob ti' Jesús: ―Ar in binob ich cajij q'uec'ʌn wa ca joc'siquenob.
31 Os demônios imploraram a Jesus: Se nos expulsas, envia-nos para aquela manada de porcos.
32 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Xenex ―quij. Caj joc' u quisinin ich xibob, caj bin ich u cajij q'uec'ʌn. Caj yubob u quisinin u cajij q'uec'ʌn caj ruc' yac'ab. Caj ruc' yac'ab ich ch'ica'anin wits. Caj u purob u bʌjob ich c'ac'nab. Caj rʌc bint ja', caj rʌc quimin.
32 Ide, disse-lhes. Eles saíram e entraram nos porcos. Nesse instante toda a manada se precipitou pelo declive escarpado para o lago, e morreu nas águas.
33 A cu cʌnanticob u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, caj yirob u rʌc bin cajij q'uec'ʌn, caj jaq'uij yorob. Caj u c'ʌnajob yac'ab, caj u bin ya'arajob tu cajar a ba' u ber ti' u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn. Caj binob ya'arej tu cajar ba' u ber ti' u rac'ob, a mac aca'anob quisin ti' u rac'ob xan.
33 Os guardas fugiram e foram contar na cidade o que se tinha passado e o sucedido com os endemoninhados.
34 Caj rʌc joc'ob tu cajar tu cotor mac. Caj binob ich Jesús. Caj yirob Jesús caj chich ara'b ti' Jesús: ―Xen tech ich u jer ru'um.
34 Então a população saiu ao encontro de Jesus. Quando o viu, suplicou-lhe que deixasse aquela região.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.