Mateus 7

Lacandon NT (LAC_TBL) vs ACF

Sair da comparação
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Mʌ' a yʌn tucriquechex, wa tsoyechex quir a wocar juezirechex ti' a rac'ob, soc a ta'quiquex u jo'r.
1 Não julgueis, para que não sejais julgados.
2 Wa ca wocarex juezirechex quir a ta'quiquex u jo'r a rac'ob. An ten bic techex caj a ta'quex u jo'r a rac'ob, baxuc C'uj cu bin u ta'quic a jo'r techex. Toc jawsex a ba' c'asir caj u betaj techex a rac'ob, soc C'uj cu jawsic ba' c'asir caj a betajex xan.
2 Porque com o juízo com que julgardes sereis julgados, e com a medida com que tiverdes medido vos hão de medir a vós.
3 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Biquinin ca pʌq'uiquex u pach a rac'ob, cax chichin ba' yʌn ti'? Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn techex, a cu pʌq'uicob u pach u rac'ob, jach manan c'as. Aro' irej a cu yiric u p'up'ir a chichino' tu wich u rac'ob. Chen u bʌjiri', mʌ' ju c'ʌ'otic yʌn u p'up'ir jach carem tu wich.
3 E por que reparas tu no argueiro que está no olho do teu irmão, e não vês a trave que está no teu olho?
4 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ja wirej, wa ca tsicbarex ti' a rac'ob a ba' caj u yʌn betaj uch. Chen a techexo', a ba' yʌn techex jach c'as, aro' irej wa ca wa'ariquex ti' a rac'ob: “Arej in ruc'sej u p'up'ir a wich a chichino'.” Chen a techexo', u p'up'ir ta wichex jach carem.
4 Ou como dirás a teu irmão: Deixa-me tirar o argueiro do teu olho, estando uma trave no teu?
5 A techexo', ca'tur a tucurex. Mʌ' ja wirej, ca' a p'ʌtex a jach c'aso' techex soc c'ucha'an a worex a yamtiquex a bʌjo' ca' u p'ʌtej u c'asir a cu betic chichin.
5 Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho, e então cuidarás em tirar o argueiro do olho do teu irmão.
6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Jaj ix tʌcoj, mʌ' tsoy ca wesiquex C'uj ti' mac a jach tam u pixam. Jaj ix tʌcoj, cu ts'ictar wa ca tsicbar ti' u t'ʌn C'uj, irej pec' wa ca ts'iquex ti' yo'och. Cu chen tar u chi'echex. Irej q'uec'ʌn cu tar u ya'ch'ʌctic uj wa ca puriquex ti' a wujex a jach co'oj.
6 Não deis aos cães as coisas santas, nem deiteis aos porcos as vossas pérolas, não aconteça que as pisem com os pés e, voltando-se, vos despedacem.
7 Jesús caj u camsaj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―C'atex ti' C'uj a ba' a c'atex. Je' u ts'ic techex C'uj. Mʌ' ja wirej, aro' irechex ca c'atiquex ba' ti' a rac'ob, jeroj cu ts'ic techex. Wa ca t'ʌniquex mac tu yatoch. Jeroj cu yacsiquechex.
7 Pedi, e dar-se-vos-á; buscai, e encontrareis; batei, e abrir-se-vos-á.
8 Wa ca cʌxtiquex a ba' a c'atex. Jeroj je' a wiriquexe'.
8 Porque, aquele que pede, recebe; e, o que busca, encontra; e, ao que bate, abrir-se-lhe-á.
9 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Je' wa ja ts'iquex u jantej a pararex tunich, wa cu tar u c'atic techex yo'och waj? A techexo', ca ts'iquex ti' yo'och waj quire' a parar.
9 E qual dentre vós é o homem que, pedindo-lhe pão o seu filho, lhe dará uma pedra?
10 Je' wa ca ts'iquex quir u chi'ic can, wa cu c'atic techex cʌy quir u chi'ic? Je' a ts'iquex ti' yo'och cʌy.
10 E, pedindo-lhe peixe, lhe dará uma serpente?
11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Cax c'asechex, ca ts'iquex ti' a pararex a ba' jach tsoy. Mʌ' ja ts'iquex ti' a pararex a ba' c'asi'. Baxuc a C'ujo'. Jach manan tsoyir cu ts'ic ti' a mac cu c'atic ti'e'. A mac cu c'atic ti' ic Tet C'uj ca'anan. Ts'aja'an yor cu ts'ic ti'.
11 Se vós, pois, sendo maus, sabeis dar boas coisas aos vossos filhos, quanto mais vosso Pai, que está nos céus, dará bens aos que lhe pedirem?
12 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Rajra' ca' a yamtex a rac'ob an ten bic a c'atex u yamtiquechex xan. Wa baxuc ca betiquex caj a toc quibex a ba' ts'ibta'b ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
12 Portanto, tudo o que vós quereis que os homens vos façam, fazei-lho também vós, porque esta é a lei e os profetas.
13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Cax jach yaj a wu'yiquex a p'ʌtiquex a ba' ca pachtiquex ta worex. Chen p'ixex a bʌjex soc a p'ʌtiquex aro' quir a quibex u t'ʌn C'uj, soc a binex ca'anan. A teno' ―quij Jesús―, quin wa'aric techex. Mʌ' ya'ab cu bin c'uchur ich ca'anan.
13 Entrai pela porta estreita; porque larga é a porta, e espaçoso o caminho que conduz à perdição, e muitos são os que entram por ela;
14 Mʌ' ja wirej, aro' an ten bic chichin u jor tu cu yocar, baxuc u bej, jach c'ax tu cu manob. Chen a mac a cu manob tu cu pachticob tu yorob ti' yʌnob ich co'coch u jor quir u yocarob. Baxuc ti' yʌnob ich co'coch u bej tu cu manob. Chen ca' bin xicob ʌcʌtan C'uj ti' cu bin joc'sa' ten C'uj ca' xicob ich c'ac'.
14 E porque estreita é a porta, e apertado o caminho que leva à vida, e poucos há que a encontrem.
15 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' u tusiquechex u tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Raji'ob cu ya'aricob: “Mʌ' jach caremenobi'”, chen jach c'asob.
15 Acautelai-vos, porém, dos falsos profetas, que vêm até vós vestidos como ovelhas, mas, interiormente, são lobos devoradores.
16 Je' a c'ʌ'otiquex a tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj, quire' je' a wiriquex u manob ich u c'asir. Mʌ' ja wirej, je' wa ja bin a wirex u wich uva ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u yaq'uir u wich uva. Mʌ' ja bin a wirex u wich higo ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u che'er u wich higo.
16 Por seus frutos os conhecereis. Porventura colhem-se uvas dos espinheiros, ou figos dos abrolhos?
17 Cʌnex a jera' ―quij Jesús―. Wa tsoy u che'er tsoy u wich xan. Wa mʌ' tsoy u che'er, c'as u wich xan.
17 Assim, toda a árvore boa produz bons frutos, e toda a árvore má produz frutos maus.
18 A tsoy u che'er, mʌ' u c'astar u wichi', tsoy u wich. A c'as u che'er cu c'astar u wich. Mʌ' c'ucha'an yor u tsoyquintej u wichob, quire' c'as u che'er.
18 Não pode a árvore boa dar maus frutos; nem a árvore má dar frutos bons.
19 Baxuc raji'ob a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. A tu cu beyajob ca bin a wirex wa cu manob tu tsoyir wa cu chen tusaricob. C'ʌ'otex a c'as u che'er, cu joc'sic mac quir u toquej.
19 Toda a árvore que não dá bom fruto corta-se e lança-se no fogo.
20 Baxuc a tus ʌjcamsʌyʌjirob cu bin yubicob u ts'iquir C'uj. Tar cu binob ich c'ac'.
20 Portanto, pelos seus frutos os conhecereis.
21 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Tu cotor mac a cu t'ʌnic ten: “Jaj Ts'ur” ―quij―, irej wa caj u c'ʌmaj in t'ʌn. Mʌ' jin bin in wacsic tu cu reyintic C'uj. Jari' a mac a cu quibic u t'ʌn in Tet ca'anan. Ra' quin bin in wacsej.
21 Nem todo o que me diz: Senhor, Senhor! entrará no reino dos céus, mas aquele que faz a vontade de meu Pai, que está nos céus.
22 U q'uinin ca' bin c'uchuc, tu q'uinin u xur t'ʌn, ya'ab mac cu bin mamax a'aric ten: “Jaj Ts'ur, caj in tsec'taj a t'ʌn. Caj in joc'sob c'ac'as quisin xan. Caj in wa'arob: Joq'uen c'ac'as quisin ich u c'aba' Jesús. Baxuc caj in betob carem tech.” Baxuc cu bin ya'aric ti' ten ca' bin xuruc t'ʌn.
22 Muitos me dirão naquele dia: Senhor, Senhor, não profetizamos nós em teu nome? e em teu nome não expulsamos demônios? e em teu nome não fizemos muitas maravilhas?
23 Ra' u q'uinin ca' bin in c'asej ti'ob. Je' in wac ti'ob: “Mʌ' jin wer maquechex. Mʌ' jin wirmʌnechex.” Quin bin in wa'aric ti'ob: “Xenex quire' caj manex ta c'asir.”
23 E então lhes direi abertamente: Nunca vos conheci; apartai-vos de mim, vós que praticais a iniqüidade.
24 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―A mac jach t'aj cu yubic in t'ʌn, cu quibic a ba' quin chich aric ti'. Aro' irej a cu cʌxtic u panic yoc naj tu yʌn tunich soc mʌ' u riquir.
24 Todo aquele, pois, que escuta estas minhas palavras, e as pratica, assemelhá-lo-ei ao homem prudente, que edificou a sua casa sobre a rocha;
25 Pachir caj tarij ja', caj burij, caj tarij ic' yejer ja'. Caj u pecsaj naj ic' yejer ja'. Chen mʌ' riqui' naj quire' chich yoc u najir. Rajen mʌ' ju riquir.
25 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e não caiu, porque estava edificada sobre a rocha.
26 Caj ya'araj Jesús: ―A mac cu yubic in t'ʌn chen mʌ' ju quibej irej a mac jach chich u jo'r. Mʌ' ja wirej, aro' caj u c'ʌxaj naj tu jup'.
26 E aquele que ouve estas minhas palavras, e não as cumpre, compará-lo-ei ao homem insensato, que edificou a sua casa sobre a areia;
27 Caj tarij ja', caj burij. Caj tarij ja' yejer yic'ar. Caj u pecsaj naj. Caj riquij yoc. U najir caj rup' ich ru'um. C'am caj rup' u najir. Caj u jac'saj yor mac.
27 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e caiu, e foi grande a sua queda.
28 Caj ts'oc u camsic u camsʌwinicob Jesús. Jach jaq'uij yorob caj yubob bic caj u camsaj ti'ob.
28 E aconteceu que, concluindo Jesus este discurso, a multidão se admirou da sua doutrina;
29 Quire' caj u camsaj ti'ob a ju jach ne'er u camsic ti'ob. Mʌ' ju camsaj bajen yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Raji'ob mʌ' u ne'er u camsicob. Quire' yejer u muc' C'uj Jesús cu camsic ti'ob.
29 Porquanto os ensinava como tendo autoridade; e não como os escribas.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.