Mateus 12

Lacandon NT (LAC_TBL) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Caj u ch'ʌctob u cor mac Jesús. A ju camsʌwinicob caj tarob tu pach Jesús. Caj u ji'chtajob u wich trigo u jantejob quire' wichʌjob. Ra' u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío.
1 Atravessava Jesus os campos de trigo num dia de sábado. Seus discípulos, tendo fome, começaram a arrancar as espigas para comê-las.
2 U winiquirob judío a farisejobo', irob u ji'chticob u wich trigo. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a farisejobo': ―Iric, biquinin cu ji'chticob u wich trigo a camsʌwinicob quire' u q'uinin ic jesicob ic bʌj. Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch. Mʌ' tsoy u beyaj tu q'uinin tu cu jesic u bʌj u winiquirob judío.
2 Vendo isto, os fariseus disseram-lhe: Eis que teus discípulos fazem o que é proibido no dia de sábado.
3 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―Mʌ' wa ja xacajex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj ti' David uch? Caj wichʌjob David yejer u rac'ob uch.
3 Jesus respondeu-lhes: Não lestes o que fez Davi num dia em que teve fome, ele e seus companheiros,
4 Caj oquij David yejer u rac'ob ich yatoch tu t'ina'an yot'er chivo tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ts'a'b yo'och pan ten sacerdote ca' u jantajob David yejer u rac'ob quire' wichʌjob, cax mʌ' tsoy u janticob caj ts'ab ti' David ten sacerdote. Mʌ' ja wirej, ra' quir u ts'abʌr ti' C'uj. Cu chen janticob u winiquirob judío a sacerdotejo'.
4 como entrou na casa de Deus e comeu os pães da proposição? Ora, nem a ele nem àqueles que o acompanhavam era permitido comer esses pães reservados só aos sacerdotes.
5 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―Baxuc xan, mʌ' a xacmʌnex ich u t'ʌn Moisés a cu ya'aric u beyajob sacerdote cax u q'uinin tu cu yʌn jesicob u bʌj. Raji'ob cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío aro' mʌ' c'asi'. Mʌ' ju tar u si'pirob.
5 Não lestes na lei que, nos dias de sábado, os sacerdotes transgridem no templo o descanso do sábado e não se tornam culpados?
6 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, ti' u winiquirob judío a farisejobo'. Quire' ts'a'b u muc' ten C'uj ti' sacerdote soc u beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Cax cu beyajob a sacerdotejo' tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj, chen tsoyo' ―quij Jesús―. Chen a teno' jach manan u ts'abʌr in muc' ten C'uj. A ray u muc'o' ts'a'b ti' sacerdote mʌ' u c'uchur u muc' teni'.
6 Ora, eu vos declaro que aqui está quem é maior que o templo.
7 A techexo', ―quij Jesús― mʌ' a wu'yex a ba' cu ya'aric a je' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj? U'yex ―quij Jesús―: “In c'at ―quij C'uj―, ca' a yajquintej a rac'ob ca' a yamtej ti'ob. Mʌ' a chen quinsiquex a wʌrʌc' quir a sijic ten quir in jawsic a si'pirex. Jach manan tsoyir ca' a yajquintej a rac'ob.” Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Wa ja najtajex aro', mʌ' a pʌq'uiquex u pachob in wʌjcamsayʌjirob, quire' mʌ' c'as caj u betob.
7 Se compreendêsseis o sentido destas palavras: Quero a misericórdia e não o sacrifício... não condenaríeis os inocentes.
8 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―A teno' baxuquenechex, cu ts'urintiquen tu cotor ba', cax a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús.
8 Porque o Filho do Homem é senhor também do sábado.
9 Ra' u q'uinino' Jesús caj toc p'at u winiquirob judío a farisejobo', caj bin Jesús, caj oc tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
9 Partindo dali, Jesus entrou na sinagoga.
10 Ti' yʌn xibi' a mʌ' u jitir u c'ʌb. Caj c'ata'b ti' Jesús ten u winiquirob judío: ―Are to'onex. Tsoy wa jic jawsic mac tu q'uinin ic jesicob ic bʌj? U c'at u pac'arob u pach Jesús, rajen caj u tus c'atic u winiquirob judío.
10 Encontrava-se lá um homem que tinha a mão seca. Alguém perguntou a Jesus: É permitido curar no dia de sábado? Isto para poder acusá-lo.
11 Jesús caj u nuncaj: ―A techex ―quij Jesús―, wa cu rubur a wʌrʌc' tʌmʌn yuc. Cu rubur tu ch'ica'an. Mʌ' wa ja joc'sex enan tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌj? A mʌ' ca joc'siquex a wʌrʌc' tʌmʌn yuc xan enaj tu q'uinin a jesiquex a bʌj.
11 Jesus respondeu-lhe: Há alguém entre vós que, tendo uma única ovelha e se esta cair num poço no dia de sábado, não a irá procurar e retirar?
12 Mʌ' ja wirej, a xibo', jach co'oj enan a wʌrʌc' tʌmʌn yuc a ca joc'sique', mʌ' neco'oji'. Rajen tsoy a man a yamtiquex mac tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌjex. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'asi' ―quij Jesús.
12 Não vale o homem muito mais que uma ovelha? É permitido, pois, fazer o bem no dia de sábado.
13 Jesús caj u t'ʌnaj xib a mʌ' u jitir u c'ʌb: ―Tich' a c'ʌb ca'anan ―quij Jesús. Caj u tich'aj u c'ʌb, caj jawij u c'ʌb an ten bic jumbuj u c'ʌb caj jawij.
13 Disse, então, àquele homem: Estende a mão. Ele a estendeu e ela tornou-se sã como a outra.
14 Caj joc'ob u winiquirob judío a farisejobo' caj irob jawij u c'ʌb a mʌ' ju jitir u c'ʌb. Caj u rʌc much'quintob u bʌjob a farisejobo' quir u tsicbʌticob ti' u rac'ob soc yubicob bic tabar ca' bin u quinsejob Jesús.
14 Os fariseus saíram dali e deliberaram sobre os meios de o matar.
15 Jesús caj yubaj ba' cu tucricob. Caj u p'ʌtaj u cajar a mʌ' u jitir u c'ʌb, caj bin Jesús. Caj uya'b u bin Jesús, caj binob a pim mac ich u pach Jesús. Caj rʌc jawsaj u yajirob.
15 Jesus soube disso e afastou-se daquele lugar. Uma grande multidão o seguiu, e ele curou todos os seus doentes.
16 Caj ya'araj Jesús ti' a tu jawsaj: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa tin jawsajechex soc mʌ' yerob mac tu tuchi'tajen C'uj.
16 Proibia-lhes formalmente falar disso,
17 A baywo' caj u nup'saj Jesús a ba' ts'ibta'b ti' ten Isaías uch. Mʌ' ja wirej, caj ya'araj Isaías caj ara'b ti' Jesús:
17 para que se cumprisse o anunciado pelo profeta Isaías:
18 — ausente —
18 Eis o meu servo a quem escolhi, meu bem-amado em quem minha alma pôs toda sua a afeição. Farei repousar sobre ele o meu Espírito e ele anunciará a justiça aos pagãos.
19 — ausente —
19 Ele não disputará, não elevará sua voz; ninguém ouvirá sua voz nas praças públicas.
20 — ausente —
20 Não quebrará o caniço rachado, nem apagará a mecha que ainda fumega, até que faça triunfar a justiça.
21 Baxuc caj ya'araj C'uj ti' Isaías uch caj u ts'ibtaj.
21 Em seu nome as nações pagãs porão sua esperança {Is 42,1-4}.
22 Caj tar purbir xib ten u rac'ob a ch'op u wiche'. Mʌ' ju joc'ar u t'ʌn quire' yʌn c'ac'as quisin ti' xib. Caj u jawsaj Jesúso', caj joc' u t'ʌn, caj yiraj u berir xan.
22 Apresentaram-lhe, depois, um possesso cego e mudo. Jesus o curou de tal modo, que este falava e via.
23 Caj jaq'uij yorob u rac'ob caj yirob u jawar a mʌ' u joc'ar u t'ʌn, a ch'op u wich uche'. Caj ya'araj a pimo': ―Mʌ' wa ju parar ic nunquirex David a caj ic pajex ca' tac?
23 A multidão, admirada, dizia: Não será este o filho de Davi?
24 A ju winiquirob judío a fariseobo' caj yubob a ba' ara'b ten u rac'ob. Caj ya'arob: ―A je' xiba' cu joc'sic quisin. Mʌ' ra' ts'ic u muq'ui' u ts'urir quisin. U muc' u ts'urir quisin Beelzebú caj u joc'sej quisin.
24 Mas, ouvindo isto, os fariseus responderam: É por Beelzebul, chefe dos demônios, que ele os expulsa.
25 Caj yubaj Jesús a ba' caj u tucraj u winiquirob judío a fariseobo'. Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Wa ju wʌc'ʌs bʌjiri' cu bin ts'ictar ich u ru'umin tu cu reyinticob rey. Je' u rʌc ch'esicob u bʌj. Cax ich u chan cajar tu cu bin u ts'ictarob. Cax wa ju wʌc'ʌs bʌjob cu ts'ictarob je' u rʌc quinsicob u bʌj.
25 Jesus, porém, penetrando nos seus pensamentos, disse: Todo reino dividido contra si mesmo será destruído. Toda cidade, toda casa dividida contra si mesma não pode subsistir.
26 Bayiri' a quisino', u jach c'aba' Satanás. Wa ju yet quisinin bin u joc'sejob. Jeroj caj u toc ch'esob u bʌj. Jeroj mʌna' quisin.
26 Se Satanás expele Satanás, está dividido contra si mesmo. Como, pois, subsistirá o seu reino?
27 Jesús caj u nuncaj ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A techexo', ca wa'ariquex caj in joc'saj c'ac'as quisin yejer u muc' Beelzebú. Wa taj a ba' ca wa'ariquex ―quij Jesús―. Arex ten bic tabar cu joc'sic c'ac'as quisin a camsʌwiniquex? Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Cu joc'sicob quire' c'ac'as quisin yejer u muc' jach ts'ur Beelzebú xan. Mʌ' ju joc'sejob quisin yejer u muc' Beelzebú. Rajen a camsʌwiniquex xan, cu yesicob mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex ti' ten ―quij Jesús.
27 E se eu expulso os demônios por Beelzebul, por quem é que vossos filhos os expulsam? Por isso, eles mesmos serão vossos juízes.
28 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A teno', quin joc'sic c'ac'as quisin ―quij Jesús―. Quire' caj u ts'aj ten u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen chʌca'an a wiriquex ti' yʌn u muc' C'uj tu yʌnechex.
28 Mas, se é pelo Espírito de Deus que expulso os demônios, então chegou para vós o Reino de Deus.
29 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Bic tabar in joc'sic u c'ac'as quisin wa mʌ' tin yʌn rubsaj u muc' u jach ts'urir quisin, Satanás? A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an in wor in joc'sic quisin. Quire' aro' irej a mac oquij ich yatoch a mac chich u muc' irej wa caj u c'ʌxaj soc u rʌc ch'ic u ba'tac.
29 Como pode alguém penetrar na casa de um homem forte e roubar-lhe os bens, sem ter primeiro amarrado este homem forte? Só então pode roubar sua casa.
30 ’A mac a mʌ' ju yamtiquen, cu p'actiquen an ten bic a p'actiquenex. A mac mʌ' ju cha'ic ca' in taquic mac caj u joc'saj u rac'ob ca' xicob ich c'ac'.
30 Quem não está comigo está contra mim; e quem não ajunta comigo, espalha.
31 ’Rajen quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Techex ca p'astiquenex caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Cax ca p'astiquenex ―quij Jesús―. Cax ca pach'iquenex quin jawsiquex a si'pirex. Caj ya'araj Jesús: ―Wa ca p'astiquex u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' biq'uin cu jawʌr a si'pirex.
31 Por isso, eu vos digo: todo pecado e toda blasfêmia serão perdoados aos homens, mas a blasfêmia contra o Espírito não lhes será perdoada.
32 A teno', taren in yamtej tu cotor mac. A mac a cu p'astiquene', je' u jawʌr u si'pire'. A mac a cu jach p'astic u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' u bin jawʌr u si'pir, cax u q'uinin baje'rer, cax u q'uinin u xur t'ʌn, mʌ' u jawʌr u si'pir.
32 Todo o que tiver falado contra o Filho do Homem será perdoado. Se, porém, falar contra o Espírito Santo, não alcançará perdão nem neste século nem no século vindouro.
33 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Wa ca wiriquex u che'er a cu wichʌncʌr. Mʌ' a werex wa jach tsoy u che'er wa c'as u che'er. Wa chʌca'an a wiriquex wa tsoy u wich a wer tsoy u che'er. Bayiri' xan, wa chʌca'an a wiric wa c'as u wich a werex c'as u che'er. Rajen a werex biquira' u che'er. Cʌnex ti' aro'. Mʌ' a chen man a pʌq'uiquex u pach a rac'ob, an ten bic caj a wa'arex ten quin beyaj yejer quisin ―quij Jesús―. A mac cu man tu tsoyir ca' a wa'arex: “Tsoy a rayo'”, an bic caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Mʌ' wa tsoy ca' in joc'sej quisin? ―quij Jesús―. A mac mʌ' ju man tu tsoyir ti' cu man tu c'asir.
33 Ou dizeis que a árvore é boa e seu fruto bom, ou dizeis que é má e seu fruto, mau; porque é pelo fruto que se conhece a árvore.
34 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Jach c'asechex ―quij Jesús―. Ti' cu joc'ar a t'ʌnex ich a chi'ex an ten biquechex can. Mʌ' ja wirej, a cano', cu chi'ic mac. Mʌ' u joc'ar tsoy a t'ʌnex. Mʌ' ja wirej, toc c'asechex. Rajen mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex, quire' a ba' cu joc'ar ta chi'ex ti' cu tar ich a pixamex quire' c'as a pixamex.
34 Raça de víboras, maus como sois, como podeis dizer coisas boas? Porque a boca fala do que lhe transborda do coração.
35 Caj ya'araj Jesús: ―A xibo', wa toc tsoy cu joc'ar u t'ʌn, toc tsoy u pixam. Baxuc xan, a xibo', wa c'as cu ya'aric, mʌ' toc tsoy u pixam. Mʌ' ja wirej, c'as cu ya'aric.
35 O homem de bem tira boas coisas de seu bom tesouro. O mau, porém, tira coisas más de seu mau tesouro.
36 Rajen quin wa'aric techex. Taj quin wa'aric techex, ra' u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn a ba' caj a wa'arex ra' ca bin a wuyiquex ya'aric techex C'uj. Quire' c'as caj a wa'arex. Tu cotor mac cu bin yubic ya'ara' ten C'uj u ric'smʌnex a t'ʌnex C'uj.
36 Eu vos digo: no dia do juízo os homens prestarão contas de toda palavra vã que tiverem proferido.
37 A wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u ta'quiquex a jo'rex quir a bin erarex. Bayiri' xan, a wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u taquiquex soc mʌ' a werarex.
37 É por tuas palavras que serás justificado ou condenado.
38 Caj tarob u winiquirob judío a fariseobo'. Caj c'ata'b ti' Jesús. Yet tarac yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ya'ab tarob ich Jesús. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a fariseobo' yejer u camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Esej to'onex carem beyaj in wʌjcamsʌyʌjirech soc ij querex tarech ich C'uj.
38 Então alguns escribas e fariseus tomaram a palavra: Mestre, quiséramos ver-te fazer um milagre.
39 Caj u nuncaj Jesús: ―A techexo', a mac cʌja'an tu q'uinin baje'rer jach c'asechex. Mʌ' taj ca c'ujintiquex C'uj. Rajen caj a tus c'atenex ca' in wesic techex carem beyaj. Jari' ca bin a wirex an ten bic Jonásen, u yʌjtseq'uirir u t'ʌn C'uj uch, soc a werex taren ich C'uj.
39 Respondeu-lhes Jesus: Esta geração adúltera e perversa pede um sinal, mas não lhe será dado outro sinal do que aquele do profeta Jonas:
40 An ten bic Jonás ti' yʌn ich u japnin u nʌc' cʌy. Caj ruc' ten cʌy a caremo'. Mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌn Jonás ich u japnin u nʌc' cʌy. Ac'bir xan ti' yʌn Jonás. Baxuc ten xan biq'uino' mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌnen ich u japnin ru'um xan. Mʌna' u nup' ac'abir xan ti' yʌnen quire' taren in yamtic mac tu cotorob.
40 do mesmo modo que Jonas esteve três dias e três noites no ventre do peixe, assim o Filho do Homem ficará três dias e três noites no seio da terra.
41 Caj ya'araj Jesús: ―C'aj techex wa Jonás caj bin u tsec'tej u t'ʌn C'uj ich u cajar Nínive caj joc' ich u nʌc' cʌy. Caj u rʌc c'axaj tu yorob ca' u rʌc p'ʌtob u manob tu c'asir tu cotor mac ich u cajar Nínive. Jesús caj ya'araj: ―Ca' bin xuruc t'ʌn, a mac caj u c'axaj tu yorob caj u p'ʌtajob u c'asirob ich u cajar Nínive cu bin ya'aricob: “Jach c'asechex”, mʌ' ta c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex cax caj a wirex in tar in tsec'techex a wu'yex u t'ʌn C'uj ―quij Jesús―. Jach manan in tsec'tic techex ―quij Jesús―. A Jonáso' mʌ' nec'ucha'an yor u tsec'tic.
41 No dia do juízo, os ninivitas se levantarão com esta raça e a condenarão, porque fizeram penitência à voz de Jonas. Ora, aqui está quem é mais do que Jonas.
42 C'aj wa techex, caj tar xquic reina tu cu reyinticob u ru'umin Etiopía. Tar yubej a ba' cu najtic Salomón tu cotor a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab. Cax jach nach caj tar yubic ich Salomón. Ca' bin xuruc t'ʌn je' ya'aric xquic ti' C'uj: “Jach c'as aro' a mac cʌja'anob tu q'uinin ti' yʌn Jesús ich yoc'ocab. Quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Jesús.” Chen a teno' ―quij Jesús―, taren in tsec'tic u t'ʌn C'uj quir a najtiquex, chen mʌ' a c'ʌmexi'. Chen a Salomóno', mʌ' ne manan u camsic. A teno' ―quij Jesús―, jach manan quin camsic tu cotor mac.
42 No dia do juízo, a rainha do Sul se levantará com esta raça e a condenará, porque veio das extremidades da terra para ouvir a sabedoria de Salomão. Ora, aqui está quem é mais do que Salomão.
43 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A techex irex a mac aca'an c'ac'as quisin ti' uch. Caj joc quisin' caj bin ich tʌcay ru'um quir u cʌjtar quisin chen mʌ' tu yiraj.
43 Quando o espírito impuro sai de um homem, ei-lo errante por lugares áridos à procura de um repouso que não acha.
44 Rajen a c'ac'as quisino' u c'at u wʌc'ʌs ur ich winic tu joc'sa'b uch. Caj tar yiraj jach tsoy, irej naj, toc mista'an.
44 Diz ele, então: Voltarei para a casa donde saí. E, voltando, encontra-a vazia, limpa e enfeitada.
45 Rajen rʌc bin u pʌyic yet quisinin. Siete caj u pʌyaj u yet quisinin. Jach manan c'asir u yet quisinin. Caj wʌc'ʌs oc ich a xibo'. Jach manan c'as, a ucho', mʌ' nec'asi'. Baxuc ca rʌc bin a cʌniquex a cuxa'anex mac baje'rer ―quij Jesús―, a ra' aca'an u quisinino'.
45 Vai, então, buscar sete outros espíritos piores que ele, e entram nessa casa e se estabelecem aí; e o último estado daquele homem torna-se pior que o primeiro. Tal será a sorte desta geração perversa.
46 Jesús mʌ' toy ts'ocac u tsicbar yejer a pimo' caj c'uchij u nʌ' Jesús yejer yits'inob Jesús. Tar xur nach tu mʌna' mac, quire' pim bʌcrista'b Jesús. Tarob u tsicbarob yejer Jesús.
46 Jesus falava ainda à multidão, quando veio sua mãe e seus irmãos e esperavam do lado de fora a ocasião de lhe falar.
47 Caj ara'b ti' Jesús ten mac: ―Tu t'ʌniquech a nʌ' yejer a wits'inob ―quij―. U c'at u tsicbar yejerech a nʌ' ―quij―, quet yejer a wits'inob.
47 Disse-lhe alguém: Tua mãe e teus irmãos estão aí fora, e querem falar-te.
48 Caj t'an ten Jesús ti' a mac a tar t'ʌnbir Jesús: ―Taj ca wa'aric, ra' in nʌ' yejer in wits'inob.
48 Jesus respondeu-lhe: Quem é minha mãe e quem são meus irmãos?
49 Caj u tuchbar ti' u camsʌwinic, Jesús: ―A jera' irob in jach nʌ'. A jeroj irob in jach its'inob.
49 E, apontando com a mão para os seus discípulos, acrescentou: Eis aqui minha mãe e meus irmãos.
50 Mʌ' ja wirej, a mac cu man u betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, in Tet ca'anan. Ra' irej in jach nʌ'. Ra' irej in jach its'inob.
50 Todo aquele que faz a vontade de meu Pai que está nos céus, esse é meu irmão, minha irmã e minha mãe.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.