Lucas 22
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NAA
1 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Pʌcha'an u c'aba' pascua quire' ra' u q'uinin caj u potmastaj yʌjt'ʌnir C'uj uch soc mʌ' u quimin chan xib chichin.
1 Estava próxima a Festa dos Pães sem Fermento, chamada Páscoa.
2 U ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, u c'at u muc u chuquicob Jesús. Baxuc u c'atob quire' cu sʌjticob a pimob. Caj u cʌxtajob mac quir u c'ubic quinsbir Jesús.
2 Os principais sacerdotes e os escribas procuravam uma forma de matar Jesus; porque temiam o povo.
3 A Judaso' caj u ts'urintaj quisin raji' pʌcha'an u c'aba' Iscariote, raji' turi' ich u doce u camsʌwinicob Jesús.
3 Ora, Satanás entrou em Judas, chamado Iscariotes, que era um dos doze.
4 Judas caj u p'ʌtaj Jesús yejer u yet camsʌwinicob caj bin ich u jach ts'urirob sacerdote yejer u capitán policía caj pacran tsicbanʌjij yejerob soc yerob bic tabar cu c'ubic Jesús ti'ob.
4 Judas foi entender-se com os principais sacerdotes e os capitães sobre como lhes entregaria Jesus.
5 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arob je' u boticob tu c'ubij Jesús ten Judas.
5 Eles se alegraram e combinaram em lhe dar dinheiro.
6 Judas caj ya'araj: ―Tsoy. Caj u yʌnxchun u chanber tucric u c'ubic Jesús ra' u q'uinin mʌ' ti' yʌn a pimo', soc mʌ' yerob wa bin u ca' chucbir Jesús.
6 Judas concordou e buscava uma boa ocasião para lhes entregar Jesus, longe da multidão.
7 Caj c'uchij tu q'uinin a cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc u chan ar soc u c'ʌ'otic bic C'uj caj u ta'caj u nunquir u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto.
7 Chegou o dia da Festa dos Pães sem Fermento, em que era necessário fazer o sacrifício do cordeiro pascal.
8 Rajen Jesús caj u tuchi'taj Pedro yejer Juan caj ya'araj ti'ob: ―Joq'uenex ca' a toc chʌquex ij cochex quir ij qui' janʌnex quir ij c'ʌ'otic u q'uinin pascua.
8 Então Jesus enviou Pedro e João, dizendo:
9 Robob caj ya'arob: ―Tub a c'at ic chʌquex? Arej to'on tuba?
9 Eles lhe perguntaram: — Onde o senhor quer que a preparemos?
10 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin waquex techex. Ca' bin oquechex ich u cajar, je' a wiriquex xib turiri', u c'ochmʌn u p'urir yoch ja'. Sayenex tu pach hasta ca wiric tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho'. Quet a wocarex yejer.
10 Jesus lhes explicou:
11 Arej ti' mac yʌnin yatoch: “Ij cʌjcamsʌyʌjirex caj u ya'araj tenob ca' in c'atejob a watoch junxot' soc p'eri' quin janʌnob yejer in camsawinic quir in c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.”
11 e digam ao dono da casa: “O Mestre pergunta: ‘Onde fica o aposento no qual comerei a Páscoa com os meus discípulos?’”
12 A mac yʌnin yatoch ―quij Jesús―, je' u yestic techex junxot' yatoch tu ca' ts'ap, toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti taro' ca chʌquiquex ij cochex.
12 Ele lhes mostrará um espaçoso cenáculo mobiliado; ali façam os preparativos.
13 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, caj u chʌcob yo'och quir u qui' janʌnob quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.
13 E, indo, acharam tudo como Jesus lhes tinha dito e prepararam a Páscoa.
14 Caj c'uchij tu q'uinin u janticob yoch u q'uinin pascua caj curaj Jesús baxuc u camsʌwinicob.
14 Chegada a hora, Jesus se pôs à mesa, e os apóstolos estavam com ele.
15 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Caj in jach pachtaj in jantej yoch tu q'uinin pascua yejerechex. Mʌ' toy muc'yajnʌquen.
15 Então Jesus lhes disse:
16 Quin wac techex ca' bin ts'ocac in jantic a je'ra'. Mʌ' jin yʌn yʌn ca' jantic hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu reyinticob C'uj. A ra' u q'uinino' quin ca' jantic.
16 Pois eu lhes digo que nunca mais a comerei, até que ela se cumpra no Reino de Deus.
17 Caj ts'a'b ti' Jesús u c'ab uva ich ruch caj u pe'aj. Caj u ya'araj ti' C'uj: ―Bayo' C'uj. Caj ts'oc ya'aric aro' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob, caj ya'araj ti'ob: ―Ca' ca' xot' a wuq'uiquex.
17 E, pegando um cálice, depois de ter dado graças, disse:
18 Quin wac techex tin toc uc'aj a je'ra'. Mʌ' in yʌn yʌn uq'uej hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyinticob C'uj. Je' in ca' uq'uique'.
18 Pois eu digo a vocês que, de agora em diante, não mais beberei do fruto da videira, até que venha o Reino de Deus.
19 Caj u chuca yoch pan caj u mʌchaj caj u ya'araj: ―Bayo' C'uj. Caj ts'oc ya'aric aro' caj u xat'aj caj u jʌsej ti'ob u camsʌwinicob. Caj u ya'araj ti'ob: ―A je' a woch pana', raji' in winquirir quir in c'ubʌr techex soc in quinsa'. Baxuc yʌn a jantiquex soc a c'ʌ'otiquex u q'uinin tu quimen.
19 E, pegando um pão, tendo dado graças, o partiu e lhes deu, dizendo:
20 Caj ts'oc u rʌc janʌnob yoch u q'uinin pascua ca' u pe'aj a rucho' xan caj ya'araj ti'ob: ―Tucrex a je'ra' u c'ab uva, raji' in q'uiq'uer. Irej bin u ca' joc'ar in q'uiq'uir tu quin quinsa', u bo'orir a si'pirirex. Soc toc ric'ben an ten bic caj in toc araj techex. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés ruc'sabij soc yʌn u jer ric'ben a jach manan tsoy.
20 Do mesmo modo, depois da ceia, pegou o cálice, dizendo:
21 Caj ya'araj Jesús: ―Taj quin wac techex a mac cu bin u c'ubiquene' p'eri' cu janʌn yejero'on baje'rer. Raji' cu bin u c'ubiquen ti' mac quir in quinsa'.
21 — Mas eis que a mão do traidor está comigo à mesa.
22 A teno', yʌn in quinsa' a teno', baxuquenechexo'. An ten bic caj u toc araj C'uj uch. Chen jach otsir a mac a cu c'ubiquen.
22 Pois o Filho do Homem vai segundo o que está determinado, mas ai daquele por quem ele está sendo traído!
23 Caj u yʌnxchun u pacran c'aticob u camsʌwinicob Jesús. Caj ya'arajob mac cu bin c'ubic Jesús.
23 Então começaram a perguntar entre si qual deles seria o que estava para fazer isso.
24 U camsʌwinicob caj u pacran ts'ictarob soc yiricob a mac jach no'j ich u rac'ob.
24 Houve também entre eles uma discussão sobre qual deles parecia ser o maior.
25 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ich yoc'ocab a reyo' ti' jujuntur u ru'umin, cu ts'urintic u winiquirob. U c'at u winiquirob ca' ya'arejob ti' ca' yamtac a reyo'. Baxuc u ca' ts'urir u c'at yubejob xan.
25 Mas Jesus lhes disse:
26 Aro' mʌ' baxuc ca betiquex. A mac jach no'j ich techex, arej mʌ' u pachtej yubej ya'ara' jach no'jech ten u rac'ob. Wa ca wocar techex a ts'urintic tu cu c'ujintic C'uj toc yʌn a yamtiquex a rac'ob.
26 Mas vocês não são assim; pelo contrário, o maior entre vocês seja como o menor; e aquele que dirige seja como o que serve.
27 Qui' tucrex a ba' quin wac techex. Mac jach no'je', wa ra' cu janʌn ich u pojche'ir u janʌn? Wa ra' jach no'j a cu beyaj ti'? Mʌ' ja wirej, a mac a cu cutar tu pojche'ir u janʌn, raji' jach no'j. Chen a teno' cax a ts'urirenex ti' yʌnen ich techex quir in beyaj techex.
27 Pois qual é maior: aquele que está à mesa ou aquele que serve? Não é verdade que é aquele que está à mesa? Pois, no meio de vocês, eu sou como quem serve.
28 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Techex rajra' ti' yʌnechex tu yʌnen mʌ' ja p'ʌtenexi' p'eri' quic muc'tiquex a ba' cu tar to'onex uch.
28 Vocês são os que têm permanecido comigo nas minhas tentações.
29 An ten bic in Tet C'uj caj u teten quir in reyintic. Baxuc techex in tetiquechex quir a wocarex a reyintiquex.
29 E eu confio a vocês um reino, assim como o meu Pai confiou a mim,
30 Baxuc quin tetic techex soc p'eri' quic janʌnex. Baxuc p'eri' ij cuc'urex tu pojche'ir ca' bin c'uchuc tu q'uinin in reyintic. Quin bin in wacsiquechex a reyintiquex a wet winiquirob judío a doce u yo'nen u winiquirob Israel.
30 para que comam e bebam à minha mesa no meu Reino; e vocês se assentarão em tronos para julgar as doze tribos de Israel.
31 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: ―Wa mac cu chachtic yo'och cu p'atʌr u bʌq'uer chen u soro' cu puric. Baxuquech Simón ―quen―, a quisino' caj u c'ataj ti' C'uj quir u tumtic a wor soc yiric wa taj caj a wacsaj ta wor.
31 — Simão, Simão, eis que Satanás pediu para peneirar vocês como trigo!
32 Chen a teno' caj in t'ʌnaj C'uj ti' tech soc mʌ' a p'ʌtic a wacsic ta wor ten. Ca' bin ts'ocac a c'axic a wor toc chichquintej yor a wet camsʌwinicob a te' yʌna'.
32 Eu, porém, orei por você, para que a sua fé não desfaleça. E você, quando voltar para mim, fortaleça os seus irmãos.
33 Pedro caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, tin toc ch'uctic in bin yejerech tu cu ma'cʌr winic cax quet ij quimin.
33 Porém Pedro respondeu: — Estou pronto para ir com o Senhor, tanto para a prisão como para a morte.
34 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: ―Taj quin wa'aric tech. Mʌ' toy c'ʌynʌc cax baje'rer ac'bir. Mʌna' u nup ca bin a wa'aric mʌ' a c'ʌ'oreni'. Cu ts'ocor a wac mʌ' a c'ʌ'oreni' cu bin u c'ay cax.
34 Mas Jesus lhe disse:
35 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: ―Caj in tuchi'techex ca'ch quir a tsec'tiquex in t'ʌn. Cax mʌna' a chimex. Cax mʌna' a taq'uinex cax mʌna' a xanabex. Yʌn wa ba' a c'atex ca'ch? U camsʌwinicob caj u nuncajob: ―Mʌna' ba' in c'atob.
35 A seguir, Jesus perguntou aos discípulos: Eles responderam: — Não faltou nada!
36 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Chen baje'rer, wa yʌn a taq'uinex toc ch'a'ex. Baxuc wa yʌn a chimex toc ch'a'ex. Wa mʌna' techex a mascab canex u ca' yarir a noc' quir a mʌnic turiri' a mascab.
36 Então Jesus lhes disse:
37 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, caj ya'araj: “A winiquirob caj ya'araj chen c'as a ray xibo'.” Aro' ―quij Jesús―, quin wac techex. Yʌn in nupsej quire' tabar in quinsa'.
37 Pois eu lhes digo que é preciso que se cumpra em mim o que está escrito: “Ele foi contado com os malfeitores.” Pois o que a mim se refere está sendo cumprido.
38 Caj ya'arob u camsʌwinic: ―Jaj Ts'urir ―quij―, a je' mascaba' ca'tura'. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ti' ti' a mascabex.
38 Então lhe disseram: — Senhor, aqui estão duas espadas! Jesus lhes respondeu:
39 Jesús caj joc' ich u cajar caj binij an ten bic nanij u bin ich u p'uc witsir u c'aba' Olivos. Yet binac u camsʌwinicob.
39 E, saindo, Jesus foi, como de costume, para o monte das Oliveiras; e os discípulos o acompanharam.
40 Caj c'uchij tu nanij u bin, caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―T'ʌnex C'uj soc mʌ' u cha'ba' u tar tumbir a worex.
40 Chegando ao lugar escolhido, Jesus lhes disse:
41 Jesús caj joc' nanach an ten bic mun nachir cu rubur tunich a cu ch'inin ten mac. Caj xonrʌj quir u t'ʌnic C'uj.
41 Ele, por sua vez, se afastou um pouco, e, de joelhos, orava,
42 Jesús caj ya'araj: ―In Tetech C'uj ―quij―, wa ra' cu qui'quintic a wor quir a ts'icten a ba' in c'at, ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten. Wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen je' in muc'yaje' quire' in c'at in betic a ba' a c'at tech.
42 dizendo:
43 Caj tar turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich Jesús quir u ts'abʌr u muc' ti'.
43 Então lhe apareceu um anjo do céu que o confortava.
44 Caj jach muc'yajnʌjij Jesús caj u yʌnxchun u muc'yaj jach manan tu cu t'ʌnic C'uj. Tan u jach chichquintic u t'ʌnic C'uj hasta cu q'uicab. U q'uicabe' irej u q'uiq'uer cu ch'ojar ich ru'um. Jach carem u ch'ojar.
44 E, estando em agonia, orava mais intensamente. E aconteceu que o suor dele se tornou como gotas de sangue caindo sobre a terra.
45 Caj riq'uij tub xonrʌj tu cu t'ʌnic C'uj. Caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj tan u wenʌnob quire' mʌ' qui' yorobi'.
45 Levantando-se da oração, Jesus foi até onde os discípulos estavam, e os encontrou dormindo de tristeza.
46 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn wenʌnex. Ca' a ch'ictarex soc a yʌn t'ʌniquex C'uj soc mʌ' u cha'bʌr u tar tumbir a worex.
46 E disse:
47 Ti' toy cu tsicbar Jesús. Caj c'uchob a pimob quire' pay ten Judas. Raji' turiri' ich camsʌwinicob a docejo'. Caj u nʌts' u bʌj Judas quir u ts'uts'ic u p'uc Jesús.
47 Enquanto Jesus ainda falava, eis que chegou uma multidão. E um dos doze, que se chamava Judas, vinha à frente deles e se aproximou de Jesus para o beijar.
48 Caj ya'araj Jesús ti' Judas: ―Tan wa ja ts'uts'ic in p'uc quir a c'ubiquen ti' a mac a cu p'actiquenob? A teno' baxuquenechexo' C'uj.
48 Jesus, porém, lhe disse:
49 U camsʌwinicob a ti' yʌn yicnan Jesús caj u yirob ba' u ber ti', caj u ya'arob ti' Jesús: ―Arej to'on Jaj Ts'urir ca' ts'icaco'on yejerob ca' ic ch'ʌquej u car yejer mascab.
49 Os que estavam ao redor de Jesus, vendo o que estava por acontecer, perguntaram: — Senhor, devemos atacar com as espadas?
50 Turiri' u camsʌwinicob caj u ch'ʌcaj u xiquin, raji' u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj u rac ch'ʌctaj u xiquin, tu noj.
50 Um deles golpeou o servo do sumo sacerdote e cortou-lhe a orelha direita.
51 Jesús caj ya'araj ti': ―Tsire'ej, mʌ' a ch'ʌquiquex. Jesús caj u tʌra u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj jawij u xiquin tu ch'aquij.
51 Mas Jesus interveio, dizendo: E, tocando na orelha do homem, o curou.
52 Jesús caj ya'araj ti'ob u jach ts'urirob sacerdote yejer u yʌjt'ʌnin policía ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío. Quire' tarob u chuquejob Jesús. Caj ya'araj Jesús: ―Tarechex a chuquiquenex yejer a mascabex yejer che'. Irej wa yʌja'crʌyʌjiren ba', ca chuquiquenex.
52 Então Jesus disse aos principais sacerdotes, capitães do templo e anciãos que vieram prendê-lo:
53 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj uch. Tan in camsicob, chen mʌ' ta chuquenex. Chen tarechex a chuquenex quire' c'uchij tin q'uin. An ten bic C'uj caj ya'araj uch. C'uchij tin q'uin xan, quire' baxuc u c'at a quisino' a mac a cu ts'urintic a mac a cu man ich yac'birir quire' ra' u si'pirob.
53 Todos os dias, estando eu com vocês no templo, vocês não tentaram me prender. Esta, porém, é a hora de vocês e a hora do poder das trevas.
54 Caj u chucob Jesús caj u mʌchob u c'ʌb caj binob u purej ich yatoch u jach ts'urir sacerdote. Chen Pedro caj tar tu pach Jesús chen nach cu xur.
54 Então, prendendo Jesus, levaram-no e o introduziram na casa do sumo sacerdote. Pedro seguia de longe.
55 Caj c'uchob caj ocob tu re'a'an u chi' naj. Ti' tu t'ʌbaj u q'uich chumuc. Caj curajob tu q'uich. P'eri' yejer Pedro.
55 Quando acenderam um fogo no meio do pátio e se assentaram juntos, Pedro tomou lugar entre eles.
56 Ti' yʌn xquic u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj irir Pedro ti' cura'an q'uich ich chi' c'ac'. Caj u qui' pʌctaj caj u ya'araj ti' a mac ti' yʌnob: ―A je' xiba' u yet man Jesús uch.
56 Uma empregada, vendo-o sentado perto do fogo, fixou os olhos nele e disse: — Este também estava com ele.
57 Pedro caj ya'araj: ―Xquic ―quen―, mʌ' in c'ʌ'ormʌni'.
57 Mas Pedro negou, dizendo: — Mulher, não o conheço.
58 Sasam caj irir Pedro ten u jer caj ara'b ten xib ti' Pedro: ―A techo' ―quij―, caj a chaj nupintej Jesús ca'ch, ti' yʌnech yejer Jesús uch. Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: ―Mʌ' teni'.
58 Pouco depois, outro homem, ao ver Pedro, disse: — Você também é um deles. Mas Pedro disse: — Homem, eu não sou um deles.
59 Caj manij turiri' hora caj c'uch u jer xib caj chich ara'b ti' u rac'ob: ―Taj a je' xiba' ti' yʌn ich Jesús uch. Quire' ti' u tar ich u ru'umin Galilea quire' baxuc u t'ʌnobob.
59 E, tendo passado cerca de uma hora, outro afirmou, dizendo: — Com certeza este também estava com ele, porque também é galileu.
60 Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: ―Mʌ' in wer mac a ca wa'arico'. Ti' toy cu tsicbar Pedro, seb caj c'aynʌj cax.
60 Mas Pedro insistiu: — Homem, não sei do que você está falando. E logo, enquanto Pedro ainda falava, o galo cantou.
61 A Jaj Ts'uro' caj u sut u bʌj u pʌcaj Pedro. Pedro caj c'aj ti' a ba' ara'b ti' ten Jesús ca'ch. An bic caj ya'araj Jesús: “Mʌ' toy c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup ca bin a wac mʌ' a c'ʌ'oreni'.”
61 Então, o Senhor voltou-se e fixou os olhos em Pedro. E Pedro se lembrou da palavra do Senhor, como lhe tinha dito: “Hoje, antes que o galo cante, você me negará três vezes.”
62 Caj joc' Pedro ich yatoch u jach ts'urir sacerdote caj chich oc'nʌjij quire' tucur u ca'.
62 E Pedro, saindo dali, chorou amargamente.
63 A policíajo' a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj a ju chucmʌnob Jesús caj u yʌnxchun u p'asticob Jesús tan u jʌts'icob xan.
63 Os homens que detinham Jesus zombavam dele, davam-lhe pancadas e,
64 Robob tu pixob u wich Jesús caj u raxob caj u ya'arob ti': ―Quire' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj, arej tenob mac tu raxech?
64 colocando uma venda sobre os olhos dele, diziam: — Profetize! Quem foi que bateu em você?
65 Caj ya'arob ya'ab ba' tu cu p'asticob Jesús.
65 E muitas outras coisas diziam contra ele, blasfemando.
66 Caj sasij caj u much'quintajob u bʌj u ts'urirob u winiquirob judío. Quet baxucob u ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj u much'quintajob u bʌj quir u ta'quicob u jo'r Jesús. Robob caj u pʌyob ca' tac Jesús. Caj c'uchij Jesús caj u c'atob ti' Jesús:
66 Logo que amanheceu, reuniu-se a assembleia dos anciãos do povo, tanto os principais sacerdotes como os escribas, e o conduziram ao Sinédrio, onde lhe disseram:
67 ―Wa Cristojech caj u tuchi'tech C'uj, arej tenob? Chen Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: ―Wa quin wa'aric Cristojen caj u tuchi'ten C'uj, mʌ' ja bin a wacsiquex ta worex ten.
67 — Se você é o Cristo, diga-nos. Então Jesus lhes respondeu:
68 Wa quin c'atiquex techex ba', mʌ' a bin a nunquiquex ten.
68 E, se eu perguntar, vocês não me darão resposta.
69 Ca' bin ts'ocac in riq'uir tin quimirir ti' quin bin in cutar tu noj C'uj soc ten cu bin u ts'urintiquen tu cotor mac. P'eri' quin ts'urintic yejer C'uj a caj u tuchi'tajen C'uj.
69 Desde agora, o Filho do Homem estará sentado à direita do Deus Todo-Poderoso.
70 Tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío caj u c'atajob: ―Arej tenob wa ju jach pararech C'uj? Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―An ten bic caj a wa'arex sam, raji'en.
70 Todos perguntaram: — Então você é o Filho de Deus? Jesus respondeu:
71 Caj ya'arob: ―Ba' wir u jer yʌjta'quic u jo'r. Tic toc u'yaj. Poch' u ca' quire' u bʌjiri' caj u ya'araj.
71 Eles disseram: — Que necessidade ainda temos de testemunho? Porque nós mesmos ouvimos o que ele falou.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.