Lucas 11
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NTLH
1 Ti' yʌn Jesús tu cu t'ʌnic C'uj uch caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús turi'. Caj ya'araj ti': ―Jach Ts'urir ―quij―, camsenob bic in t'ʌnicob C'uj an ten bic Juan caj u camsaj u camsʌwinicob.
1 Um dia Jesus estava orando num certo lugar. Quando acabou de orar, um dos seus discípulos pediu: — Senhor, nos ensine a orar, como João ensinou os discípulos dele.
2 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús: ―Ca' binex a t'ʌniquex C'uj. Baxuc a je'ra' ca waquex ti':
2 Jesus respondeu:
3 — ausente —
3 Dá-nos cada dia o alimento
4 — ausente —
4 Perdoa os nossos pecados,
5 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Qui' tucrej a ba' u ber wa ca' bin xiquech tu yʌn a ju yajech cax chumuc ac'bir ti' ca bin a c'atic ti'. Ca wa'aric ti': “Chan chuquej ten a woch pan quire' a yajen, cax mʌna' u nup pan.
5 Então Jesus disse aos seus discípulos:
6 Mʌ' ja wirej, tan tu c'uchur a mac u yajen, nach u tar, caj tarij quire' mʌna' ten quir in jansic.”
6 É que um amigo meu acaba de chegar de viagem, e eu não tenho nada para lhe oferecer.”
7 A mac a ti' yʌn ich yatoch a mac a ju jach yaj, a mac tar c'atbir yoch. Jaj ixtʌco cu nunquic: “Mʌ' a pecsic in wor quire' caj in toc mʌcaj u jor in watoch. Toc ti' yʌnen yejer in parar tin wenʌnob. Mʌ' jin riq'uir in ts'ic tech a ba' a c'at.”
7 — E imaginem que o amigo responda lá de dentro: “Não me amole! A porta já está trancada, e eu e os meus filhos estamos deitados. Não posso me levantar para lhe dar os pães.”
8 Quire' ―quij Jesús―, taj quin wa'aric techex. Cax mʌ' u riq'uir u ts'ic ti' yoch quire' jach yaj yiric. Chen je' u riq'uir u ts'ic ti' a ba' u c'at quire' rajra' cu jach p'isic u bʌj u c'atic ti'.
8 Jesus disse:
9 Baxuc ti' C'uj xan ―quij Jesús―: C'atej ti' C'uj, je' u ts'iquex tex. Cʌxtex a ba' a c'at, C'uj cu bin u cha'ic a wiriquex. C'atex ti' C'uj, irej a mac cu c'atic ich u jor naj, je' u ts'abʌr techex an bic ca c'atic.
9 Por isso eu digo: peçam e vocês receberão; procurem e vocês acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
10 A teno', quin wac techex ―quij Jesús―, tu cotor mac a cu c'atic ti', je' u ts'abʌr ti'. Tu cotor mac cu cʌxtic a ba' u c'at, je' u yirique'. Tu cotor mac cu c'atic a ba' u c'at, an ten bic caj u c'ataj ti' xib ich u jor yatoch. Je' u ts'abʌr ti'.
10 Porque todos aqueles que pedem recebem; aqueles que procuram acham; e a porta será aberta para quem bate.
11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Wa mac ti' yʌn ta wicnʌnex a yʌn u pararo' je' wa ju ts'ic ti' tunich wa caj u c'ataj yoch pan? Mʌ' ju ts'ic tunich ti'. Je' wa ju ts'ic ti' can quir u ch'ic wa cu c'atic yoch cʌy? Mʌ' ju ts'ic ti'.
11 Por acaso algum de vocês será capaz de dar uma cobra ao seu filho, quando ele pede um peixe?
12 Je' wa ju ts'ic ti' roroch quir u chi'ic wa cu c'atic yoch ye'er cax. Mʌ' ju ts'ic ti'.
12 Ou, se o filho pedir um ovo, vai lhe dar um escorpião?
13 A techexo' cax jach c'asechex a werex a ts'iquex ti' a parar a ba' jach tsoyo'. Jach manan tsoyir a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc a C'ujo' a ti' yʌn ich ca'anʌno' jach manan tsoyir cu ts'abʌr ti' u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu c'atic ti'e'.
13 Vocês, mesmo sendo maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos. Quanto mais o Pai, que está no céu, dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!
14 Caj u joc'saj quisin Jesús ti' a xibo' a mʌ' ju joc'ar u t'ʌne'. Caj ts'oc u joc'sic caj yʌnxchun u t'ʌn. Rajen jaq'uij yorob a pimo'.
14 Jesus estava expulsando de certo homem um demônio que não o deixava falar. Quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 Chen yʌn mac mʌ' ya'abir caj u ya'arajob: ―A je' xiba' cu joc'sic c'ac'as quisin quire' yamta'b ten Beelzebú quire' ra' u Jach Ts'urir u quisinin.
15 mas alguns disseram: — É
16 Chen ti' yʌnob u jerob u c'at u tus tumticob yor Jesús quir u yesic carem beyaj soc yerob wa tuchi'ta'b ten C'uj wa mʌ'.
16 Outros, querendo conseguir alguma prova contra Jesus, pediam que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha de Deus.
17 Chen Jesús yer ba' cu tucricob tu yorob tu pʌc'ob u pach u jach ts'urir quisin Jesús. Caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' ja wirej, tu cotor ru'um tu cu reyinticob rey. Wa ju jer junxot cu ts'ictarob yejer u jer junxot cu bin u rʌc ch'esicob u yet cajarob mʌ' ju p'at mac. Baxuc xan a mac p'eri' cʌjricob ich yatoch cax u wʌc'ʌs u bʌjob wa cu pacran ts'ictarob cu bin u ch'esicob u bʌj.
17 Mas Jesus, conhecendo os pensamentos deles, disse:
18 Baxuc xan a Satanáso', wa ju winiquirob Satanás cu pacran ts'ictarob cu bin u rʌc ch'esicob u bʌj. Mʌna' mac cu bin u reyinticob Satanás. Quire' techex ta wa'arajex quin joc'sic in wet quisinin. Quire' caj u yamtajen Beelzebú.
18 Se o reino de Satanás tem grupos que lutam entre si, como continuará a existir? Vocês dizem que é Belzebu que me dá poder para expulsar demônios.
19 Wa baxuc quin joc'sic quisin an ten bic ca tucriquex. Baxuc arex ten bic u camsʌwinicobex, cu joc'sicob a quisinino'. Mʌ' u joc'sicob quire' yamta'b ten Beelzebú quire' a werex yamta'bob ten C'uj quir u joc'sicob. Mʌ' ja ta'quiquex in jo'r, tan in yamta'r ten Beelzebú.
19 Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
20 Mʌ' taj cu yamtiquen Beelzebú quir in joc'sic quisin. Chen u muc' C'uj quir in joc'sic a quisino'. Aro' cu yesic c'uchij tu q'uinin a reyintiquex C'uj.
20 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
21 Ti' toy cu camsic Jesús caj ya'araj: ―A werex ―quij Jesús―, a mac jach chich u muc', irej a quisino', u mʌchmʌn u mascab quire' cu cʌnantic a ba' yʌn ti'.
21 — Quando um homem forte e bem-armado guarda a sua própria casa, tudo o que ele tem está seguro.
22 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu tar a jach manan chich u muc', iren ―quij Jesús―. Cu ts'ictar yejer a quisino', cu rʌc to'car u mascab tu cu cʌnantic a ba' yʌn ti', cu ts'ocar u to'car ti', cu rʌc ch'ic u jʌsic ich u rac'ob.
22 Mas, quando um homem mais forte o ataca e vence, leva todas as armas em que o outro confiava e reparte tudo o que tomou dele.
23 ’Quire' a mac mʌ' ju yamtiquen cu yamtic a quisino' quire' a mac mʌ' ju yamtiquen irej, tan u joc'sic mac ca' xic erar ich c'ac'.
23 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
24 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―A ucho' joc'sa'b quisinin ten mac tar cu mano' u quisinin ich tacay ru'um tu yʌn u yet quisinin. Caj u cʌxtaj tu cu jesic u bʌj. Chen mʌ' tu yiraj. A quisino' caj ya'araj: “Je' in ca' bin tu joq'uen a ucho' soc in wʌc'ʌs ocar ti'.”
24 Jesus continuou:
25 Caj sutnʌj a quisino' caj u yiraj a je' xiba', irej yatoch toc misa'an chen mʌna' mac yʌnin u pixam a xibo', toc qui' yor.
25 Aí volta e encontra a casa varrida e arrumada.
26 Rajen caj bin u pʌyej siete yet quisinin jach manan c'as u yet quisino'. A ti' ucho' mʌ' nejach c'asi'. Caj rʌc ocob a quisino' quir u ts'urinta' a quisino' ten a xibo'. A xibo' a aca'an ti' quisin jach manan c'as baje'rer, a ucho' mʌ' nec'asi'.
26 Depois sai e vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes.
27 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo'. Turi' xquic ich yicnʌnob caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús caj ya'araj: ―Mun tsoyir a nʌ'o' a tu ch'isajech a ta chuch a yim.
27 Quando Jesus acabou de dizer isso, uma mulher que estava no meio da multidão gritou para ele: — Como é feliz a mulher que pôs o senhor no mundo e o amamentou!
28 Caj ya'araj Jesús: ―Jaj ixtʌc taj a ba' ca wac chen jach manan qui' yor a cu quibic u t'ʌn C'uj a tan u man tu tsoyir a ba' cu betic.
28 Mas Jesus respondeu:
29 Caj u rʌc tar a pimo' uch quir u rʌc bʌcristicob Jesús, caj u yʌnxchun ya'aric uche': ―A techexo' ―quij Jesús―, a mac cuxa'an u q'uinin bajera' jach c'asechex quire' ca c'atiquex a wiriquex carem beyaj soc a werex wa tuchi'ten C'uj. Chen turi' cu bin ts'abʌr techex soc a werex caj u tuchi'ten C'uj. Cu bin u betej C'uj an ten bic caj u betaj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, u c'aba' Jonás.
29 Quando a multidão se ajuntou em volta de Jesus, ele começou a falar e disse o seguinte:
30 Soc yerob winiquirob uch ich u cajar Nínive tuchi'ta'b ten C'uj Jonás. Baxuc ten ―quij Jesús―, soc a wer caj u tuchi'tajen C'uj xan.
30 Assim como o
31 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo': ―Ca' bin c'uchuc ―quij Jesús―, tu q'uinin cu xur t'ʌn, a ray u q'uinino', cu bin riq'uir mac a quimen a ucho'. Cu bin tar xquic u reina u winiquirob u cajar Seba. Aro' tar cu bin ʌcʌtan C'ujo', cu bin u ta'quic a jo'rex a mac cuxa'an u q'uinin bajera', quire' c'as caj a betaj techex. Mʌ' ja wirej, a ray xquico' jach nach u tar uch quir yubic u t'ʌn Salomón quire' u nejach er ba' Salomón. Chen ti' yʌnen baje'ra' ―quij Jesús―, jach no'jen a teno'. A Salomón ucho' mʌ' nejach no'ji' chen techex mʌ' ja qui' quibiquex in t'ʌn.
31 No Dia do Juízo a rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
32 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a ray u q'uinin ca' bin xic ʌcʌtan C'uj tu cotor mac. Quire' u winiquirob tu cajar Nínive ca' bin ts'ocac u riq'uir tu quimen a ucho'. Tar cu binob ʌcʌtan C'uj quir u ta'quiquex a jo'rob. Quire' c'as caj betajex. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'axajob yorob soc u p'ʌticob u c'asirob uch caj yubob caj u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jonás. Mʌ' jach no'j a Jonás a ucho'. Caj u c'axob u yor u winiquirob u cajar Nínive. A teno' jach no'jen chen mʌ' tan a c'axiquex a worex ti' in t'ʌn.
32 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês porque, quando ouviram a mensagem de Jonas, eles se arrependeram dos seus pecados. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
33 U camsa'bar Jesús, irej cu t'ʌbic quib quir u yerc'ac'tic mac. Rajen Jesús caj ya'araj: ―A mac a cu t'ʌbic u quib ca' bin ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer xac. Mʌ' ju ta'quic u quib tu yatoch soc mʌ' yiric mac. Ca' bin ts'ocar u t'ʌbic cu chen na'sic ca'anan quir yerc'ac'tic a mac a cu yocar. Baxuc ten ―quij Jesús―. Mʌ' tin mucric u t'ʌn C'uj ti' techex. Caj in chen tsec'taj techex u t'ʌn C'uj ʌcʌtan tu cotor mac soc u rʌc u'wic.
33 Jesus continuou:
34 A quibo' quir u yerc'ac'tic mac. Rajen wa mʌ' p'ur buts' ti' u ras quib chʌca'an ic betic a ba' ij c'at. Wa p'ur buts' ti' u ras quib mʌ' u neyerc'ac'tic ba'. Rajen ac'bir ij cʌjtoch soc mʌ' chʌca'an ic betej a ba' ij c'at. Baxuc techex yejer a wichex wa tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, je' u yocar in t'ʌn tu quin camsic techex. Wa mʌ' tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, mʌ' u yocar in t'ʌn ta pixamex tu quin camsic techex, rajen a pixamex cu bin tu yac'birir.
34 Os olhos são como uma luz para o corpo: quando os olhos de você são bons, todo o seu corpo fica cheio de luz. Porém, se os seus olhos forem maus, o seu corpo ficará cheio de escuridão.
35 Rajen qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' ja ruc'siquex in t'ʌn ich a pixamex quire' wa ca mʌ'quintic in t'ʌn cu bin yac'birchʌjʌr a pixamex.
35 Portanto, tenha cuidado para que a luz que está em você não seja escuridão.
36 Quire' wa ti' yʌn in t'ʌn ta pixamex wa mʌ' a c'ʌs ruc'siquex in t'ʌn ta pixamex cu bin u qui' yamtic techex soc a manex tu tsoyir. Mʌna' yac'birir ta pixamex. Aro' an ten bic cu yerc'ac'tic tech quib.
36 Pois, se o seu corpo estiver completamente luminoso, e nenhuma parte estiver escura, então ele ficará todo cheio de luz como acontece quando você é iluminado pelo brilho de uma lamparina.
37 Caj ts'oc u tsicbar Jesús a ba' caj u camsaj sam. Caj tari' turi' a fariseojo' caj payij quir u janʌn ich yatoch. Caj binij Jesús caj oquij caj curʌj tu pojche'ir tu cu janʌn.
37 Quando Jesus acabou de falar, um fariseu o convidou para jantar na casa dele. Jesus foi e sentou-se à mesa.
38 Rajen jaq'uij yor a fariseojo' quire' mʌ' tu p'o'aj u c'ʌb Jesús, mʌ' toy janʌqui'. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' nanij u p'o'ic u c'ʌb mʌ' toy janʌqui'. Quire' cu tucricob baxuc cu qui'quinticob yor C'uj.
38 O fariseu ficou admirado quando viu que Jesus não tinha se lavado antes de comer.
39 Jesús yer jac'a'an yor a fariseojo', rajen caj u ya'araj ti': ―A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo', irechex ruch a ca p'o'iquex u pach chen tu japnin mʌ' a p'o'iquex. A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u rʌquir a woch a ta qui' p'o'ajex tu pach chen u japnin mʌ' ta p'ojechexi', rajen ti' toy eq'ui'. A techex irex u ruchir a wochex chen p'o'a'an u pach, quire' ca qui' p'o'ic a c'ʌb soc mac yiric jach tsoyechex chen mʌ' a tucric wa p'o'a'an a pixamex. Jach ec' a pixamex quire' tu cotor a si'pirex.
39 Então o Senhor disse a ele:
40 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ic winiquir baxuc ic pixam, rajen mʌ' u chen c'at ca' ichinʌco'on ij winiquir, u c'at xan toc tsoy ic pixam xan.
40 Seus tolos! Quem fez o lado de fora não é o mesmo que fez o lado de dentro?
41 Soc yʌn techex jach tsoy a pixamex chuquex a ba' yʌn techex ti' a mac a mʌna' ti'.
41 Portanto, deem aos pobres o que está dentro dos seus copos e pratos, e assim tudo ficará limpo para vocês.
42 ’Jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo' caj a chuquiquex turiri' a ba' yʌn techex ich a diezo' soc a ts'iquex ti' C'uj. Cax a ba' pʌc'ar quir a ts'ʌquic a bʌj, cax a ba' a ts'ac a woch, a turiri' ich a diezo'. Jot, cax mʌ' a ts'iquex ti', quire' mʌ' tan a yajquintic mac, mʌ' ca yajquintex C'uj. Ba' quiri' jach manan tsoyir ca' a yajquintex mac. Baxuc aro' ca' a yajquintiquex C'uj. Chen mʌ' a yʌn p'ʌtiquex a ts'iquex ti' C'uj a ba' nani ca ts'iquex ti'.
42 — Ai de vocês, fariseus! Pois dão para Deus a décima parte até mesmo da hortelã, da arruda e de todas as verduras, mas não são justos com os outros e não amam a Deus. E são exatamente essas coisas que vocês devem fazer sem deixar de lado as outras.
43 ’Jach otirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A c'at ca' u yiriquechexob jach no'jechex. Rajen a c'atex u cutan jach tsoy ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc a c'atex soc mac cu qui' t'ʌniquex tu cu najmʌnicob yoch.
43 — Ai de vocês, fariseus! Pois gostam demais dos lugares de honra nas
44 ’A techexo', jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u mucnaj mac tu cu najmuquic mac, chen mʌna' u mucnaj, mʌ' chʌca'an. Rajen a mac a cu man tan u ch'ʌctic quire' mʌ' yer wa muca'an mac ti'.
44 — Ai de vocês! Pois são como sepulturas que não se veem, sepulturas que as pessoas pisam sem perceber.
45 Ti' yʌn turi' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nuncaj caj ya'araj: ―Cax ca wa'aric ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' tan a p'astiquenob quire' p'eri'enob yejer u winiquirob judío a fariseojo'.
45 Então um mestre da Lei disse a Jesus: — Mestre, falando assim, o senhor está nos ofendendo também.
46 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―A techexo', jach otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ca ts'ʌric u pach a rac'ob u betic a ba' jach yaj quire' ca jenmastic u t'ʌn Moisés. Aro' irej a mac cu ts'ʌric u pach ca' u cuchej a ba' jach ar, chen u bʌjiri' mʌ' u yamtic u cuchej. Mʌ' ju c'at u cuchej.
46 Jesus respondeu:
47 ’Otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés, ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj yʌjtsequirob u t'ʌn C'uj soc tsoy yiric tu cotor mac. Ra'iri' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a quinsa'b ten a nunquirex uch.
47 Ai de vocês! Pois fazem túmulos bonitos para os
48 Cax ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj soc a sʌjtiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Jach irex a nunquirex a mac tu quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj quire' ich a tucurex a c'at a quinsenex.
48 Com isso vocês mostram que concordam com o que os seus antepassados fizeram, pois eles mataram os profetas, e vocês fazem túmulos para eles.
49 ’Rajen C'uj a yer tu cotor ba' caj ya'araj: “Quin tuchi'tic yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu yʌnechex, yʌn jun yar cu bin u quinsicob, yʌn jun yar cu bin ts'abʌr u muc'yajob”, baxuc caj ya'araj C'uj uch.
49 Por isso a Sabedoria de Deus disse: “Mandarei para eles profetas e mensageiros, e eles matarão alguns e perseguirão outros.”
50 Jach taj caj a betajex an ten bic caj u ya'araj C'uj. Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir tu ta quinsajobex, cax tu yʌnxchun tu cotor ba'.
50 Por causa disso esta gente de hoje será castigada pela morte de todos os profetas assassinados desde a criação do mundo,
51 Quire' tu yʌnxchun u quinsicob Abel a ucho' hasta u q'uinin baje'rer caj u quinsajob Zacarías. Ti' caj u quinsajob Zacarías nʌts'a'an tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj baxuc c'ʌs nʌts'a'an carem naj. Je' a rʌc bin a bo'otiquex u bo'orir tu rʌc quinsa'b yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Ti' techex a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer.
51 começando pela morte de Abel até a morte de Zacarias, que foi assassinado entre o altar e o
52 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Otsirechex techex ―quij Jesús―, ya'ab ca najtiquex ti' u t'ʌn Moisés. Ca camsic ti'ob xan, chen mʌ' a qui' camsej a ba' jach taje'. Mʌ' ja quibiquex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés. A mac a ju c'at u quibej mʌ' a cha'ic u quibic.
52 — Ai de vocês, mestres da Lei! Pois guardam a chave que abre a porta da casa da Sabedoria. E assim nem vocês mesmos entram, nem deixam os outros entrarem.
53 Caj ts'oc u t'ʌn Jesús yejerob a fariseojo' yejerob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj bin Jesús, jach ts'icob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés robob u c'at na'sicob yor quinsac Jesús.
53 Quando Jesus saiu dali, os mestres da Lei e os fariseus começaram a criticá-lo com raiva e a lhe fazer perguntas sobre muitos assuntos.
54 Mʌ' ja wirej, caj u ch'uctajob yubejob ba' cu yac Jesús soc u binob u ta'quicob u jo'r Jesús quire' a ba' c'as caj u ya'araj.
54 Eles queriam levá-lo a dizer alguma coisa que pudesse lhes servir de motivo para acusá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.