João 1
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NVT
1 Mʌ' toy betac ru'um mʌ' toy betac ca'anan xan. Rajra' ti' yʌn a mac a cu bin tar u tsicbar to'onex bicyʌra' C'uj. Raji' ti' yʌn yejer ic Tet C'uj quire' raji' C'uj a cu bin tar.
1 No princípio, aquele que é a Palavra já existia. A Palavra estava com Deus, e a Palavra era Deus.
2 Rajra' ti' yʌn a mac a cu bin tar ich ic Tet C'uj cax mʌ' toy betac ru'um yejer ca'anan xan.
2 Ele existia no princípio com Deus.
3 Tu cotor a ba' ti' yʌn, raji' u beyaj C'uj. Mʌna' mac u jer tu betaj. Raji' tu junan caj u betaj.
3 Por meio dele Deus criou todas as coisas, e sem ele nada foi criado.
4 Raji' tu junan cu ts'ic ij cuxtarex. Raji' tu ts'aj ic najtiquex ij cuxtarex munt q'uin. Quire' a ba' caj u betaj rajen raji' u sasirir to'onex a mac a cu manob ich yoc'ocab a mac a cu manob ich yac'birir quire' yʌn u si'pirob.
4 Aquele que é a Palavra possuía a vida, e sua vida trouxe luz a todos.
5 Raji' quib a cu ye'c'ac'tic tu yʌn ac'bir. A ac'biro' mʌ' c'ucha'an yor u tupic u sasirir. Baxuc arayo' yejer Jesús xan, cax mʌ' u c'atob Jesús mac. Raji' tan u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin.
5 A luz brilha na escuridão, e a escuridão nunca conseguiu apagá-la.
6 A ucho' ti' yʌn mac u c'aba' Juan. Raji' ts'a'b u beyaj ten C'uj.
6 Deus enviou um homem chamado João
7 A Juano' caj u tsec'taj u sasirir a cu tar ich C'uj a cu sasiquintic mac. Mʌ' ja wirej, wa quij cacsiquex ij corex u sasirir ic pixamex, mʌ' ac'bir ic pixamexi'. Juan caj u tsec'taj soc u yacsic tu yor tu cotor mac a ba' cu yubic ya'aric Juan.
7 para falar a respeito da luz, a fim de que, por meio de seu testemunho, todos cressem.
8 A Juano' mʌ' ra' cu sasiquintic mac, u sasirir a cu tar ich C'uj, cu chen tsec'tic a cu sasiquintic mac. Quire' ara'b ti' ca' u tsec'tej.
8 Ele não era a luz, mas veio para falar da luz.
9 Wa ber a Juano' tan u tsec'tic ti' uch. Toc ts'oc u c'uchur tera' ich yoc'ocab, raji' a cu ts'ic ij cuxtarex soc u sasiquintic ic pixamex. Quire' ra' u beyaj.
9 Aquele que é a verdadeira luz, que ilumina a todos, estava chegando ao mundo.
10 Raji' c'uchij ich yoc'ocab a caj u betaj yoc'ocab. Chen mʌ' c'ʌ'ota'b ten a mac ti' yʌn ich yoc'ocabo'.
10 Veio ao mundo que ele criou, mas o mundo não o reconheceu.
11 Caj c'uchij ich yoc'ocab soc u yet manob u winiquirob judío a mac teta'b ten C'uj uch. Chen mʌ' tu sʌjtajobi'.
11 Veio a seu próprio povo, e eles o rejeitaram.
12 Chen yʌn mʌ' ya'ab mac a tu sʌjtajo', a tu yacsaj tu yor a ti'o'. Raji'ob yer ts'a'b u beyaj ten C'uj soc u to'car ti'ob. Ara'b ti'ob ten C'uj, raji'ob u parar C'uj a cu yacsicob tu yor ti'.
12 Mas, a todos que creram nele e o aceitaram, ele deu o direito de se tornarem filhos de Deus.
13 Mʌ' ja wirej, a maque' u parar C'uj quire' caj u yacsaj tu yor. Raji' mʌ' baxuc a mac jach pararinta'b ten u tet quire' raji' quir a cuxtar techex yoc'ocab. Raji' mʌ' baxuc u pararinta'b ten u nʌ' quire' baxuc cu pachtic u pararʌncʌr a xquico'. Chen a mac a ju parar C'uj munt q'uin u cuxtar.
13 Estes não nasceram segundo a ordem natural, nem como resultado da paixão ou da vontade humana, mas nasceram de Deus.
14 Chen a mac a tar tsicbʌta to'onex bicyʌra' C'uj tu ch'aj u winquirir an ten bic to'onex. Tarij soc ij quet man a mac a ju winiquirob judío. Tij quiraj jach manan u muc'. Quire' raji' u parar C'uj, rajen baxuc jach manan u ne'er ba'. Ic Tet C'uj jari' turiri' u parar. Raji' quet cu yajquinto'onex. Raji' quet taj cu tsicbar.
14 Assim, a Palavra se tornou ser humano, carne e osso, e habitou entre nós. Ele era cheio de graça e verdade. E vimos sua glória, a glória do Filho único do Pai.
15 A Juano' caj u tsec'taj ti' a cu bin tar. Caj u ya'araj ti': ―A jeroj, bin, a mac a tin wa'araj techex uch. A pachir cu tar, raji' jach no'j beyaj caj in wa'araj. Chen in beyaj a teno', mʌ' neno'jeni'. Cax mʌ' toy u rochen in nʌ', u toc beri' a ti'o' quire' rajra' ti' yʌn.
15 João deu testemunho dele quando disse em alta voz: “Este é aquele a quem eu me referia quando disse: ‘Alguém virá depois de mim, muito mais poderoso que eu, pois existia muito antes de mim’”.
16 Quire' jach tsoy yor a cu tar ich C'uj, rajen u jach tsoyirir C'uj caj ij c'ʌmaj. Rajra' tan u ts'ic to'on a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj.
16 De sua plenitude todos nós recebemos graça sobre graça.
17 Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío caj u c'ʌmajob u nunquirob u t'ʌn C'uj a ts'ab ten Moisés uch. Chen a Jesucristojo' caj u yesaj bic C'uj caj u yajquintaj to'onex quire' otsir to'onex yirico'onex. Quire' a Jesucristojo' xan tij cu'yajex u t'ʌn C'uj a ba' taj.
17 Pois a lei foi dada por meio de Moisés, mas a graça e a verdade vieram por meio de Jesus Cristo.
18 Mʌna' mac yirmʌn C'uj. Chen u parar C'uj tu yiraj u Tet. Jari' u parar turiri' raji' jach yajbir ten u Tet. Raji' caj u yesaj to'onex bicyira' C'uj.
18 Ninguém jamais viu a Deus, mas o Filho único, que mantém comunhão íntima com o Pai, o revelou.
19 U winiquirob judío a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Raji'ob caj u tuchi'tajob sacerdote yejer a mac a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob u winiquirob judío. Levitas u c'aba'ob. Tuchi'ta'b quir u c'ata' ti' Juan: ―Maquechi'?
19 Este foi o testemunho de João quando os líderes judeus enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para lhe perguntar: “Quem é você?”.
20 A Juano' mʌ' ju mucraj caj u ya'araj: ―Mʌ' Cristojeni', mʌ' yʌjtaquiren maqui', a cu bin tar.
20 Ele respondeu com toda franqueza: “Eu não sou o Cristo”.
21 Caj u ca' c'atob ti' Juan: ―Arej to'on maquechi'? A techo' wa Elíasech soc in wa'aricob ti' in rac'ob a tu tuchi'tenob? Juan caj ya'araj: ―Mʌ' Elíaseni'. Caj u ca' c'atob ti': ―Mʌ' wa tech yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj a tan in pajicob u tar? Juan caj u nuncaj, tan ya'aric ti'ob: ―Mʌ' teni'.
21 “Então quem é você?”, perguntaram eles. “É Elias?” “Não”, respondeu ele. “É o Profeta por quem temos esperado?” “Não.”
22 A tuchi'ta'b caj u ya'arob ti' Juan: ―Arej tenob maquechi' soc in wa'aricob ti' a macob a tu tuchi'tenob ba' a beyaj tech, arej tenob.
22 “Afinal, quem é você? Precisamos de uma resposta para aqueles que nos enviaram. O que você tem a dizer de si mesmo?”
23 A Juano' caj u nuncaj caj u ya'araj: ―Isaías caj u tsec'taj ti' ten uch. Baxuc a jera' caj u tsec'taj Isaías uch tan ya'aric: “Ti' cu bin tar mac ca' bin c'uchuc tu q'uinin quir u c'am tsec'tic ich tʌcay ru'um.” C'am cu bin ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'urir irex ca jariquex u ber soc u tar rey.” Baxuc caj ya'araj Isaías uch.
23 João respondeu com as palavras do profeta Isaías: “Eu sou uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor!’”.
24 A mac tuchi'ta'b ten u winiquirob judío a fariseojo' caj c'uchob ich Juan.
24 Então os fariseus que tinham sido enviados
25 Caj c'uchob caj u c'atajob ti' Juan: ―Biquinin ca wacsic ja' tu jo'r mac wa mʌ' tech Cristojech? Quire' mʌ' Elíasech xan, baxuc mʌ' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj xan?
25 lhe perguntaram: “Se você não é o Cristo, nem Elias, nem o Profeta, que direito tem de batizar?”.
26 Juan caj ya'araj ti'ob: ―A teno' ra' in beyaj quir in wacsic ja' tu jo'r mac. Chen a mac jach no'j beyaj ti' yʌn tu yʌnechex baje'rer. Chen a techex mʌ' a c'ʌ'omʌnexi'.
26 João lhes disse: “Eu batizo com água, mas em seu meio há alguém que vocês não reconhecem.
27 Raji' a cu tar pachir raji' jach no'j u beyaj chen a teno' mʌ' jach no'jen beyaj. Mʌ' pataren a teno' cax in chen pitic u c'anin pech' u xʌnʌb.
27 Embora ele venha depois de mim, não sou digno de desamarrar as correias de sua sandália”.
28 Caj tarob u c'atej ti' Juan tu yʌn cu ya'aricob Betábara, raji' pichir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum. Ti taro' Juan tan yacsic ja' tu jo'r mac.
28 Esse encontro aconteceu em Betânia, um povoado a leste do rio Jordão, onde João estava batizando.
29 U jer u q'uinin Juan caj yiraj Jesús Juan. A Jesúso' tan u juts'ic u bʌj ich yicnʌn Juan. Caj ya'araj Juan: ―Ir a wirex a je' cu taro' ts'a'b u beyaj ten C'uj. Raji' irej u tʌmʌn yuc C'uj quire' cu bin u quinsa'r soc u rʌc ruc'sic ic si'pirex. Baxuc tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab.
29 No dia seguinte, João viu Jesus caminhando em sua direção e disse: “Vejam! É o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
30 A jera' a tin yʌn bat'an araj tech uch caj in wa'araj techex: “A pachir cu taro', rajra' ti' yʌn a pachir cu tar cax mʌ' toy u rochen in nʌ' uch a ti'o'. Toc beri' ucho'.”
30 Era a ele que eu me referia quando disse: ‘Um homem virá depois de mim, muito mais poderoso que eu, pois existia muito antes de mim’.
31 Juan caj ya'araj: ―A teno' xan mʌ' tin c'ʌ'otaj wa raji' ij cʌjtaquirex. Mʌ' ja wirej, taren in wacsic ja' tu jo'r u winiquirob judío soc u c'ʌ'oticob a cu tar ich C'ujo'.
31 Eu não o conhecia, mas vim batizando com água para que ele fosse revelado a Israel”.
32 Juan caj ya'araj ti'ob: ―A teno' caj in wiraj u yeman u Taj'or u Pixam C'uj ich ca'anan, irej susuy caj c'uchij tu yʌni'. Ti' p'atij tu yʌni'.
32 Então João deu o seguinte testemunho: “Vi o Espírito Santo descer do céu na forma de uma pomba e permanecer sobre ele.
33 A teno' uch mʌ' tin c'ʌ'otaj. Chen a C'ujo' a tu ts'aj in beyaj quir in wacsic ja' tu jo'r mac caj ya'araj ten C'uj: “Ca' bin a wirej, quij C'uj, u yeman u Taj'or u Pixam C'uj. Ca wiric tu cu p'atʌr yejer. Raji' cu bin u ts'ic tech u Taj'or u Pixam C'uj.” Baxuc caj ya'araj C'uj ti' ten ―quij Juan―.
33 Eu não sabia quem ele era, mas, quando Deus me enviou para batizar com água, disse-me: ‘Aquele sobre o qual você vir o Espírito descer e permanecer, esse é o que batizará com o Espírito Santo’.
34 Baxuc caj in wiraj, rajen quin wac techex raji' u parar C'uj.
34 Eu vi isso acontecer e, portanto, dou testemunho de que ele é o Filho de Deus”.
35 U jer u q'uinin a Juano' tiri' yʌn tu yʌn jo'raj. Ti' yʌn Juan yejer ca'tur u camsʌwinicob.
35 No dia seguinte, João estava novamente com dois de seus discípulos.
36 Juan caj yiraj u man Jesús, caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Iriquex a jera', raji' irej u tʌmʌn yuc C'uj, quir u ruc'sic u si'pir tu cotor mac ich yoc'ocab.
36 Quando viu Jesus passar, olhou para ele e declarou: “Vejam! É o Cordeiro de Deus!”.
37 Caj yubob ya'aric Juan a ca'tur u camsʌwinicob Juan caj sayob tu pach Jesús.
37 Ao ouvirem isso, os dois discípulos de João seguiram Jesus.
38 Jesús caj u sut u bʌj u pʌctej tu pach. Caj yiraj tan u tar tu pach, caj ara'b ti'ob: ―Ba' ca cʌxtiquex? ―quij. Robob caj ya'arob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, tu cʌja'anech?
38 Jesus olhou em volta e viu que o seguiam. “O que vocês querem?”, perguntou. Eles responderam: “Rabi (que significa ‘Mestre’), onde o senhor está hospedado?”.
39 Jesús caj u nucaj ti'ob, tan ya'aric: ―Cuxex a wirej. Caj c'uchob tu yirajob tu cʌja'an. Jesús caj u yacsaj ti'ob quire' tabar u bin q'uin. Ti' wenob.
39 “Venham e vejam”, disse ele. Eram cerca de quatro horas da tarde quando o acompanharam até o lugar onde Jesus estava hospedado, e passaram o resto do dia com ele.
40 Turiri' a tu yuba ya'aric Juan, a ca'tur u camsʌwinic, caj say tu pach Jesús, raji' u c'aba' Andrés. Raji' u sucu'un Simón Pedro.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois que ouviram o que João tinha dito e seguiram Jesus.
41 Seb caj bin u cʌxtej u sucu'un Simón. Caj ya'araj ti': ―Tin wiraj a cu ya'ara' Mesías ―raji' u c'at ya'aric Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj.
41 André foi procurar seu irmão, Simão, e lhe disse: “Encontramos o Messias (isto é, o Cristo)”.
42 Andrés caj bin yejer u sucu'un tub yʌn Jesús. Caj irir Simón ten Jesús, caj u ya'araj ti': ―A techo' ―quij Jesús―, Simónech, u pararech Jonás. Chen yʌn in pʌchic a c'aba' Cefas, aro' Pedro a c'aba' ―a Cefaso' ich u t'ʌn u winiquirob judío, quet ich u t'ʌn griego cu ya'aric Pedro.
42 Então André levou Simão para conhecer Jesus. Olhando para ele, Jesus disse: “Você é Simão, filho de João, mas será chamado Cefas (isto é, Pedro)”.
43 Caj sasij Jesús u c'at u bin ich u ru'umin Galilea. Mʌ' toy xiqui' caj u nup'a Felipe caj ya'ara ti': ―Sayen ―quij Jesús―, tin pach quir a cʌnic in t'ʌn.
43 No dia seguinte, Jesus decidiu ir à Galileia. Encontrou Filipe e lhe disse: “Siga-me”.
44 A je' Felipeja' ti' cʌja'an ich u cajar Betsaida. Tu cʌja'anob Andrés xan yejer Pedro.
44 Filipe era de Betsaida, cidade natal de André e Pedro.
45 Felipe caj bin u cʌxtej Natanael, caj u yiraj caj ya'araj ti': ―Tij quiraj ―quij Felipe―, a mac ts'ibta'b ten ic nunquir Moisés uch ich u t'ʌnob. Baxuc raji'ob tu ts'ibtajob ic nunquir yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc raji' u parar José a ti' cʌja'an ich u cajar Nazaret.
45 Filipe foi procurar Natanael e lhe disse: “Encontramos aquele sobre quem Moisés, na lei, e os profetas escreveram! Seu nome é Jesus de Nazaré, filho de José”.
46 Natanael caj c'ataj ti' Felipe tan ya'aric: ―Mʌ' ij cu'wimʌn a mac jach tsoy a cu tar ich u cajar Nazaret. Felipe caj u nuncaj: ―Cojen irej ―quij ya'araj ti'.
46 “Nazaré!”, exclamou Natanael. “Pode vir alguma coisa boa de Nazaré?” “Venha e veja você mesmo”, respondeu Filipe.
47 Jesús caj u yiraj tan u c'ʌs juts'ic u bʌj Natanael ich Jesús. Jesús caj ya'araj: ―A je' cu tara' a mac taj u yor ich u winiquirob judío. Mʌ' yer bic tabar u tus aric mac.
47 Jesus viu Natanael se aproximar e disse: “Aí está um verdadeiro filho de Israel, um homem totalmente íntegro”.
48 Natanael caj u c'ataj ti': ―Bic a c'ʌ'otiquen? Jesús caj ya'araj ti': ―A teno' ―quij Jesús―, caj in wirech yaran u che'er higuera cax mʌ' toy u t'ʌnech Felipe.
48 “Como o senhor sabe a meu respeito?”, perguntou Natanael. Jesus respondeu: “Vi você sob a figueira antes que Filipe o chamasse”.
49 Caj ara'b ti' ten Natanael: ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij Natanael―, a techo' u pararech C'uj. Baxuc je' a wocar a reyintic u winiquirob judío.
49 Então Natanael exclamou: “Rabi, o senhor é o Filho de Deus, o Rei de Israel!”.
50 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Quire' ―quij Jesús―, caj in wa'araj tech caj in wirech yaran u che'er higuera, rajen caj a wacsa ta wor ten? Jach tsoy baxuc, quire' ta wacsaj ta wor. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' in wesic tech jach manan in ne'er ba'.
50 Jesus lhe perguntou: “Você crê nisso porque eu disse que o vi sob a figueira? Você verá coisas maiores que essa”.
51 Baxuc xan Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob. ―Taj a ba' quin wac techex. A techexo' je' a wiriquex u q'ue'pʌjʌr ca'anan soc a wiriquex u yeman yʌjmasirob u t'ʌn C'uj tu yʌnen. Je' a wiriquex u nacar ich ca'anan yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Quire' a teno' baxuquenechexo'.
51 E acrescentou: “Eu lhes digo a verdade: vocês verão o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do Homem”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.