João 18
Lacandon NT (LAC_TBL) vs NTLH
1 Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj Jesús caj joc' yejer u camsʌwinicob. Caj u ch'ʌctaj pʌchij chan ja' u c'aba' Cedrón. Ti' c'uchij tu' yʌn u chan corir u pʌc'ar Olivo. Ti' mani yejer u camsʌwinicob yaran u che'er Olivo.
1 Depois de fazer essa oração, Jesus saiu com os discípulos e foi para o outro lado do riacho de Cedrom. Havia ali um jardim, onde Jesus entrou com eles.
2 Judas a cu bin u c'ubic Jesús yer tu yʌn u chan corir quire' ti' nanij Jesús cu bin yejer u camsʌwinicob.
2 Judas, o traidor, conhecia aquele lugar porque Jesus tinha se reunido muitas vezes ali com os discípulos.
3 Ti' c'uchij Judas yejer ya'ab soldados yejer policía a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Robob tuchi'ta'b ten u jach ts'urirob sacerdote yejer a fariseojo'. Caj tarob u mʌchmʌnob tʌjte' yejer u quib yejer u mascab xan.
3 Então Judas foi ao jardim com um grupo de soldados e alguns guardas do Templo mandados pelos chefes dos sacerdotes e pelos fariseus . Eles estavam armados e levavam lanternas e tochas.
4 Jesús yer tu cotor ba' a ba' cu bin tar ti' rajen raji' nats'ij ich a pimo' a cu tarob caj u c'ataj ti'ob: ―Mac tan a cʌxtiquex?
4 Jesus sabia de tudo o que lhe ia acontecer. Por isso caminhou na direção deles e perguntou:
5 Caj u nuncob tan ya'aricob: ―Tan in cʌxticob Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret. Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Raji'en. Ti' yʌn Judas xan yejer a mac tarob tan u c'ubic Jesús ti' a pimob.
5 — Jesus de Nazaré! — responderam. Judas, o traidor, estava com eles.
6 Caj ts'oc u ya'aric Jesús: “Raji'en”, caj cuncun pachnʌjob a mac a cu tarob u chuquicob Jesús ca'ch. Sep caj rubob ich ru'um.
6 Quando Jesus disse: “Sou eu”, eles recuaram e caíram no chão.
7 Jesús caj u ca' c'ataj ti'ob: ―Mac tan a cʌxtiquex? Caj u nuncajob: ―Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret tan in cʌxticob.
7 Jesus perguntou outra vez: — Jesus de Nazaré! — tornaram a responder.
8 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Tin wa'araj techex, raji'en a ta wu'yajex in wa'aric techex. Rajen robob in camsʌwinicob tsire'ej u binob a ti'ob quire' chen ten ca cʌxtiquenex.
8 Jesus disse:
9 Jesús caj ya'araj ti'ob baxuco' soc u nup'sic a ba' caj u ya'araj ti' C'uj caj u t'ʌnaj sam caj ya'araj: “A mun ta ts'aja tene' mʌ' ju bin sa'tʌr”, baxuc caj u ya'araj Jesús ti' C'uj uch.
9 Jesus disse isso para que se cumprisse o que ele tinha dito antes: “Pai, de todos aqueles que me deste, nenhum se perdeu.”
10 Simón Pedro u ch'a'mʌn u mascab caj u jarar tu pix u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin, raji' u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Raji' u c'aba' u c'urew Malco. Caj u racch'ʌctaj u xiquin ich u no'oj.
10 Aí Simão Pedro tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou a orelha direita dele. O nome do empregado era Malco.
11 Jesús caj u ya'araj ti' Pedro: ―Wʌc'ʌs jupej a mascab tu pix. Wa baxuc ca betic mʌ' in bin in muc'yaj an ten bic in Tet u c'at in muc'yaj.
11 Mas Jesus disse a Pedro:
12 Rajen u capitán yejer u soldado yejer policía a cu beyajob ti' sacerdote caj u chucob Jesús caj u c'ʌxob u c'ʌbob, quir u binob u purej.
12 Em seguida os soldados, o comandante e os guardas do Templo prenderam Jesus e o amarraram.
13 Caj yʌn ch'ic binob u purob ich u jach ts'urir sacerdote, u c'aba' Anás. Anás, raji' tu yʌcantaj Caifás. U ja'an Caifás, raji' u jach ts'urir sacerdote, ra' u yaxq'uinin caj quinsa'b Jesús.
13 Então o levaram primeiro até a casa de Anás. Anás era o sogro de Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote .
14 Mʌ' u jer Caifás, ra'iri' a tu ya'araj: ―Jach tsoy ca' quimic turiri' mac ti' tu cotoro'onex quire' cax mʌ' tu cotoro'onex quij quiminex ―quij.
14 Caifás era quem tinha dito aos líderes judeus que era melhor para eles que morresse apenas um homem pelo povo.
15 Simón Pedro, quij Juan, caj binenob tu pach Jesús quire' u jach ts'urir u c'ʌ'oren, quij Juan. Tar binen ich u japnin tu re'a'an naj a yatocho' u jach ts'urir sacerdote tu yʌn Jesús xan.
15 Simão Pedro foi seguindo Jesus, junto com outro discípulo. Esse discípulo era conhecido do Grande Sacerdote e por isso conseguiu entrar no pátio da casa dele junto com Jesus.
16 Tar p'at Pedro tancab bʌytʌc tu' yʌn u mac u jor yatoch u jach ts'urir sacerdote. Quire' u c'ʌ'omʌnenob, rajen binen in wa'arej ti' a mac a cu cʌnantic u jor yatoch soc u yacsa' Pedro. Rajen cha'b yocar Pedro tu japnin yatoch tu re'a'an.
16 Mas Pedro ficou do lado de fora, perto da porta. O outro discípulo, que era conhecido do Grande Sacerdote, saiu e falou com a empregada que tomava conta da porta. Então ela deixou Pedro entrar
17 Rajen a mac cu cʌnantic u jor naj, raji' xquic, caj u c'ataj ti' Pedro: ―Mʌ' wa tech u camsʌwiniquech a je' xiba'? Pedro caj u nuncaj tan ya'aric: ―Mʌ' teni' ―quij Pedro.
17 e lhe perguntou: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Eu, não! — respondeu ele.
18 Ti' ch'ica'anob u c'urewob u jach ts'urir sacerdote yejer u policía u jach ts'urir sacerdote. Tu nuts'ob u q'uich quire' que'er. U c'ac' a tu t'ʌbajob raji' u chuquir. Tu cu q'uichob ti' ch'ica'an Pedro xan, tan u q'uich xan yejerob.
18 Por causa do frio, os empregados e os guardas tinham feito uma fogueira e estavam se aquecendo de pé, em volta dela. Pedro estava de pé, no meio deles, aquecendo-se também.
19 U jach ts'urir sacerdote caj u yʌnxchun u c'atic ti' Jesús: ―Mun yʌn a camsʌwinic tech? Ba' ta camsaj ti'ob xan?
19 O Grande Sacerdote fez algumas perguntas a Jesus a respeito dos seus seguidores e dos seus ensinamentos.
20 Jesús caj u ya'araj: ―Ten ―quij Jesús―, mʌ' jin mucraj ich tu cotor mac caj in camsaj ti'ob ich ʌcʌtan tu cotor mac. Rajra' quin camsicob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj tu cu much'quinticob u bʌj u winiquirob judío. Baxuc ich chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, rajra' tin camsajob. Mʌ' jin muc u camsaji'.
20 E Jesus respondeu:
21 Biquinin ca c'atic ten? ―quij Jesús―. C'atej a wu'yej ti'ob a mac tu yubob in camsicob. Robob yerob a ba' caj in wa'araj ti'ob.
21 Então, por que o senhor está me fazendo essas perguntas? Pergunte aos que me ouviram, pois eles sabem muito bem o que eu disse a eles.
22 Jesús caj ts'oc u ya'aric aro', ti' yʌn turiri' policía a cu beyaj ich carem naj caj u tac' jʌtstaj Jesús, caj ya'araj ti' Jesús: ―Biquinin ca nunquic baxuco' ti' u jach ts'urir sacerdote?
22 Quando Jesus disse isso, um dos guardas do Templo que estavam ali deu-lhe uma bofetada e disse: — Isso é maneira de falar com o Grande Sacerdote?
23 Jesús caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―Wa c'as tin wa'araj, arej ten. Tu' yʌn c'as tin wa'araj? Quire' mʌ' c'as tin wa'araj. Biquinin ca tac' jʌtstiquen?
23 — Se eu disse alguma mentira, prove que menti! — respondeu Jesus. — Mas, se eu falei a verdade, por que é que você está me batendo?
24 Anás tu tuchi'taj Jesús ich Caifás toc c'ʌxa'an. Raji' u jach ts'urir sacerdote a tan tu yocar u ts'urir sacerdote.
24 Depois Anás mandou Jesus, ainda amarrado, para Caifás, o Grande Sacerdote.
25 Ti' toy yʌn Pedro, ti' ch'ica'an q'uich. A mac yet q'uich caj u c'ataj ti': ―Mʌ' wa tech u camsʌwiniquech a je' xiba'? Pedro caj u ca' ma'quintaj: ―Mʌ' teni' ―quij.
25 Pedro ainda estava lá, de pé, aquecendo-se perto do fogo. Então lhe perguntaram: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Não, eu não sou! — respondeu ele.
26 Ti' yʌn u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Raji' u bʌjob a mac ch'ac u xiquin ten Pedro. Caj u c'ataj ti': ―Mʌ' wa tin wirech yejer a ra xibo' ich u chan corir u pʌc'ar Olivo?
26 Um dos empregados do Grande Sacerdote , parente do homem de quem Pedro tinha cortado a orelha, perguntou: — Será que eu não vi você com ele no jardim?
27 Pedro caj u ca' ma'quintaj: ―Mʌ' ten ta wirajeni'. Sasame' caj c'aynʌj cax.
27 E outra vez Pedro disse que não. E no mesmo instante o galo cantou.
28 Caj joc'sa'b Jesús ich Caifás caj bin purbirob ich u palacio gobernador soc ca' to'cac u jo'r. U c'aba' u palacio gobernador pretorio, u cuchir tu cu naj ta'quic u jo'r mac. Chen tabar u sastar. U jach ts'urir sacerdote yejer u rac'ob mʌ' ju yocarob ich palacio. Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin pascua mʌ' u xac'ticob u bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' toy u jantob yoch u q'uinin pascua. Wa cu yocarobe' mʌ' u cha'bʌr u janticob quire' baxuc u winiquirob judío nanij cu beticob.
28 Depois levaram Jesus da casa de Caifás para o palácio do Governador romano. Já era de manhã cedo. Os líderes judeus não entraram no palácio porque queriam continuar puros , conforme a religião deles; pois só assim poderiam comer o jantar da Páscoa .
29 Rajen Pilato caj joc' tu' yʌnob, caj u c'ataj ti'ob: ―Ba' si'pir yʌn ti' quir a tar a puric tenex?
29 Então o governador Pilatos saiu, foi encontrar-se com eles e perguntou: — Que acusação vocês têm contra este homem?
30 Caj u nuncajob tan ya'aricob: ―Wa mʌna' u si'pir uch mʌ' jin tarob in c'ubicob tech.
30 Eles responderam: — O senhor acha que nós lhe entregaríamos este homem se ele não tivesse cometido algum crime?
31 Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Toc ch'a'ej techex a wʌc'ʌs bʌjiri'e'. Ta'quej u jo'r an ten bic ts'iba'an ich a t'ʌn techex. U jach ts'urir sacerdote caj u nuncaj ti': ―U t'ʌn u winiquir romano cu ya'aric mʌ' c'ucha'an in worob in quinsicob mac quire' ra' a beyaj tech.
31 Pilatos disse: — Levem este homem e o julguem vocês mesmos, de acordo com a Então eles responderam: — Nós não temos o direito de matar ninguém.
32 Baxuc cu bin u tar ti' Jesús an ten bic caj u ya'araj uch. Cu bin quinsbir ich cruz ten u winiquirob romano.
32 Isso aconteceu assim para que se cumprisse o que Jesus tinha dito quando falou a respeito de como ia morrer .
33 Rajen Pilato caj ca' oquij tu cuchir tu nanij u ta'quic u jo'r mac. Pilato caj u ya'araj ti' Jesús: ―In c'at in wu'yej wa tech u reyech u winiquirob judío?
33 Pilatos tornou a entrar no palácio, chamou Jesus e perguntou: — Você é o rei dos judeus?
34 Jesús caj u ya'araj: ―Baxuc wa ca tucric tech wa yʌn mac tu ya'araj tech ti' ten?
34 Jesus respondeu:
35 Pilato caj u nuncaj, tan ya'aric: ―Bic in wetic aro' mʌ' u winiquir judíojen. A wet winiquirob judío yejer u jach ts'urirob sacerdote a mac tu c'ubech ti' ten. Ba' ta betaj tech ti'ob?
35 — Por acaso eu sou judeu? — disse Pilatos. — A sua própria gente e os chefes dos sacerdotes é que o entregaram a mim. O que foi que você fez?
36 Jesús caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―A teno' mʌ' in reyintic a tera' ich yoc'ocab. Wa tin reyintic a tera', in camsʌwinicob uch je' u yamtiquenob soc mʌ' u chuquiquenob uch u policía a cu beyajob ich carem naj yejer soldado. Rajen uch mʌ' jin tar ʌcʌtan tech uch soc a ta'quicob in jo'r.
36 Jesus respondeu:
37 Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Jaj a techo' ca wa'aric reyech ―quij. Jesús caj u nuncaj ti': ―A teno' reyen, rajen taren ich yoc'ocab caj u rochen in nʌ' soc in tsec'tic u t'ʌn C'uj a ba' jach taj. Tu cotor mac a ju c'at u cʌxtic a ba' jach taj cu yubic in t'ʌn.
37 — Então você é rei? — perguntou Pilatos.
38 Pilato caj u ya'araj: ―Bic yerob mac ba'quiri' taj? Jesús ara'b ca' quinsa'c (Mt. 27.15‑31; Mr. 15.6‑20; Lc. 23.13‑25) Pilato caj ts'oc u ya'aric aro' caj wʌc'ʌs joc' tu' yʌn u jach ts'urirob sacerdote. Caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' jin wiraj wa yʌn u si'pir.
38 — O que é a verdade? — perguntou Pilatos. Depois de dizer isso, Pilatos saiu outra vez para falar com a multidão e disse: — Não vejo nenhum motivo para condenar este homem.
39 Quire' techex nanij quin cha'ic a teno' a mac mʌca'an cu c'uchur tu q'uinin pascua. A c'atex wa jin cha'ic a reyex techex u winiquirex judío?
39 Mas, de acordo com o costume de vocês, eu sempre solto um prisioneiro na ocasião da Páscoa . Vocês querem que eu solte para vocês o rei dos judeus?
40 Tu cotorob caj c'am awʌt'nʌjob tan ya'aricob: ―Mʌ' a cha'ic aro', cha'ej Barrabás. A Barrabáso' raji' cu ya'cric ba'.
40 Todos começaram a gritar: — Não, ele não! Nós queremos que solte Barrabás! Acontece que esse Barrabás era um criminoso.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.