Mateus 8

Li Santil hu (KEKNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit.
1 Quando ele desceu do monte, grandes multidões o seguiram.
2 Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan.
2 Um leproso, aproximando-se, adorou-o de joelhos e disse: "Senhor, se quiseres, podes purificar-me! "
3 Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix.
3 Jesus estendeu a mão, tocou nele e disse: "Quero. Seja purificado! " Imediatamente ele foi purificado da lepra.
4 Tojo'nak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱q'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.— (Lv. 13:49)
4 Em seguida Jesus lhe disse: "Olhe, não conte isso a ninguém. Mas vá mostrar-se ao sacerdote e apresente a oferta que Moisés ordenou, para que sirva de testemunho".
5 Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'a̱ma usilal chiru ut quixye re:
5 Entrando Jesus em Cafarnaum, dirigiu-se a ele um centurião, pedindo-lhe ajuda.
6 —Ka̱cua', lin mo̱s t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan.
6 E disse: "Senhor, meu servo está em casa, paralítico, em terrível sofrimento".
7 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinq'uirtesi.—
7 Jesus lhe disse: "Eu irei curá-lo".
8 Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k.
8 Respondeu o centurião: "Senhor, não mereço receber-te debaixo do meu teto. Mas dize apenas uma palavra, e o meu servo será curado.
9 La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán.
9 Pois eu também sou homem sujeito à autoridade, com soldados sob o meu comando. Digo a um: ‘Vá’, e ele vai; e a outro: ‘Venha’, e ele vem. Digo a meu servo: ‘Faça isto’, e ele faz".
10 Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío.
10 Ao ouvir isso, Jesus admirou-se e disse aos que o seguiam: "Digo-lhes a verdade: Não encontrei em Israel ninguém com tamanha fé.
11 Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
11 Eu lhes digo que muitos virão do Oriente e do Ocidente, e se sentarão à mesa com Abraão, Isaque e Jacó no Reino dos céus.
12 A'ut nabaleb laj judío li te'e̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isi̱k ut te'q'uehek' sa' li k'ojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit.
12 Mas os súditos do Reino serão lançados para fora, nas trevas, onde haverá choro e ranger de dentes".
13 Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán.
13 Então Jesus disse ao centurião: "Vá! Como você creu, assim lhe acontecerá! " Na mesma hora o seu servo foi curado.
14 Ut quicuulac li Jesús sa' rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix na' li rixakil laj Pedro yocyo sa' xch'a̱t ut yo̱ xtik.
14 Entrando Jesus na casa de Pedro, viu a sogra deste de cama, com febre.
15 Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru.
15 Tomando-a pela mão, a febre a deixou, e ela se levantou e começou a servi-lo.
16 Nak ac oc re li k'ojyi̱n, nabaleb li cristian que'c'ame' chak riq'uin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut yal riq'uin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb, ut quixq'uirtesi chixjunileb li yaj.
16 Ao anoitecer foram trazidos a ele muitos endemoninhados, e ele expulsou os espíritos com uma palavra e curou todos os doentes.
17 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in:
17 E assim se cumpriu o que fora dito pelo profeta Isaías: "Ele tomou sobre si as nossas enfermidades e sobre si levou as nossas doenças".
18 Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom.
18 Quando Jesus viu a multidão ao seu redor, deu ordens para que atravessassem para o outro lado do mar.
19 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'i̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re.
19 Então, um mestre da lei aproximou-se e disse: "Mestre, eu te seguirei por onde quer que fores".
20 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan.
20 Jesus respondeu: "As raposas têm suas tocas e as aves do céu têm seus ninhos, mas o Filho do homem não tem onde repousar a cabeça".
21 Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan.
21 Outro discípulo lhe disse: "Senhor, deixa-me ir primeiro sepultar meu pai".
22 Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re.
22 Mas Jesus lhe disse: "Siga-me, e deixe que os mortos sepultem os seus próprios mortos".
23 Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom.
23 Entrando ele no barco, seus discípulos o seguiram.
24 Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ik'. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara.
24 De repente, uma violenta tempestade abateu-se sobre o mar, de forma que as ondas inundavam o barco. Jesus, porém, dormia.
25 Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: —Ka̱cua', choa̱col. Osoc' ke, chanqueb re.
25 Os discípulos foram acordá-lo, clamando: "Senhor, salva-nos! Vamos morrer! "
26 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'.
26 Ele perguntou: "Por que vocês estão com tanto medo, homens de pequena fé? " Então ele se levantou e repreendeu os ventos e o mar, e fez-se completa bonança.
27 Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb.
27 Os homens ficaram perplexos e perguntaram: "Quem é este que até os ventos e o mar lhe obedecem? "
28 Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an.
28 Quando ele chegou ao outro lado, à região dos gadarenos, foram ao seu encontro dois endemoninhados, que vinham dos sepulcros. Eles eram tão violentos que ninguém podia passar por aquele caminho.
29 Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb.
29 Então eles gritaram: "Que queres conosco, Filho de Deus? Vieste aqui para nos atormentar antes do devido tempo? "
30 Ut najt ca'ch'in riq'uineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc.
30 A certa distância deles estava pastando uma grande manada de porcos.
31 Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús ut que'xye re: —Cui toa̱cuisi riq'uineb li cui̱nk a'in, choa̱canab chi oc riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran.
31 Os demônios imploravam a Jesus: "Se nos expulsas, manda-nos entrar naquela manada de porcos".
32 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb a'an que'el ut co̱eb riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'.
32 Ele lhes disse: "Vão! " Eles saíram e entraram nos porcos, e toda a manada atirou-se precipício abaixo, em direção ao mar, e morreu afogada.
33 Ut eb laj ilol a̱k que'xucuac ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' li tenamit chixyebal resil chixjunil li c'a'ru quic'ulman. Ut que'xserak'i li c'a'ru quic'ulman riq'uineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb.
33 Os que cuidavam dos porcos fugiram, foram à cidade e contaram tudo, inclusive o que acontecera aos endemoninhados.
34 Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'a̱ma chiru nak chie̱lk sa' lix tenamiteb.
34 Toda a cidade saiu ao encontro de Jesus, e quando o viram, suplicaram-lhe que saísse do território deles.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.