Mateus 15
Li Santil hu (KEKNT) vs NTLH
1 Jun ch'ol eb aj tz'i̱b rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re:
1 Então alguns fariseus e alguns mestres da Lei vieram de Jerusalém para falar com Jesus e lhe perguntaram:
2 —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' kato̱n? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'i̱banbil sa' li kachak'rab? chanqueb.
2 — Por que é que os seus discípulos comem sem lavar as mãos, desobedecendo assim aos ensinamentos que recebemos dos antigos?
3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil?
3 Jesus respondeu:
4 Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17)
4 Pois Deus disse: “Respeite o seu pai e a sua mãe!” E disse também: “Que seja morto aquele que amaldiçoar o seu pai ou a sua mãe!”
5 A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex.
5 Mas vocês ensinam que, se alguém tem alguma coisa que poderia usar para ajudar os seus pais, em sinal de respeito, mas diz: “Eu dediquei isto a Deus”,
6 Jo'can nak la̱ex nequetz'ekta̱na xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu.
6 então não precisa ajudar os seus pais. Assim vocês desprezam a mensagem de Deus para seguir os seus próprios ensinamentos.
7 La̱ex aj ca'pac'al u. Ya̱l ajcui' li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtz'i̱ba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye:
7 Hipócritas! Isaías estava certo quando disse a respeito de vocês o seguinte:
8 Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱mal reheb. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb.
8 “Deus disse:
9 Ma̱c'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cui̱nk. (Is. 29:13)
9 A adoração deste povo é inútil,
10 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal.
10 Jesus chamou a multidão e disse:
11 Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an li nama̱co' cui'.—
11 Não é o que entra pela boca que faz com que alguém fique
12 Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseos ra xe'rec'a nak xe'rabi li a̱tin li xaye?—
12 Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Sabe que os
13 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ta̱mich'ma̱nk.
13 Jesus respondeu:
14 Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xcabichaleb te't'anek' sa' jul.—
14 Não se preocupem com os fariseus. São guias cegos. E, quando um cego guia outro, os dois acabam caindo num buraco.
15 A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Ba̱nu usilal, ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.—
15 Então Pedro pediu: — Explique para nós aquilo que o senhor disse antes.
16 Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱c'a' ajcui' e̱na'leb la̱ex?
16 Jesus disse:
17 ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'o̱l ta naxic? Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic.
17 O que entra pela boca vai para o estômago e depois sai do corpo.
18 Li inc'a' us na-el sa' xtz'u̱mal re li junju̱nk, a'an sa' lix ch'o̱l nachal. Ut a'an a'in li nama̱co' cui'.
18 Mas o que sai da boca vem do coração. É isso que faz com que a pessoa fique impura.
19 Sa' lix ch'o̱l junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li camsi̱nc ras ri̱tz'in, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, li elk'ac, li k'aba̱nc ut li majecua̱nc.
19 Porque é do coração que vêm os maus pensamentos, os crimes de morte, os adultérios, as imoralidades sexuais, os roubos, as mentiras e as calúnias.
20 Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xch'o̱l junak nachal chak, ut a'an li nama̱co' cui' li junju̱nk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, ma̱cua' a'an li nama̱co' cui' li cui̱nk, chan.
20 São essas coisas que fazem com que alguém fique impuro. Mas comer sem lavar as mãos não torna ninguém impuro.
21 Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ sa' eb li na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón.
21 Jesus saiu dali e foi para a região que fica perto das cidades de Tiro e de Sidom .
22 Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan.
22 Certa mulher cananeia, que morava naquela terra, chegou perto dele e gritou: — Senhor,
23 A'ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb.
23 Mas Jesus não respondeu nada. Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Mande essa mulher embora, pois ela está vindo atrás de nós, fazendo muito barulho!
24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan.
24 Jesus respondeu:
25 Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: —Ka̱cua', chacuuxta̱na taxak cuu.—
25 Então ela veio, ajoelhou-se aos pés dele e disse: — Senhor, me ajude!
26 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús.
26 Jesus disse:
27 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan.
27 — Sim, senhor, — respondeu a mulher — mas até mesmo os cachorrinhos comem as migalhas que caem debaixo da mesa dos seus donos.
28 Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'.
28 — Mulher, você tem muita fé! — disse Jesus. — Que seja feito o que você quer! E naquele momento a filha dela ficou curada.
29 Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li ma̱cua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla.
29 Jesus saiu dali e foi até o lago da Galileia. Depois subiu um monte e sentou-se ali.
30 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li ye̱k rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junju̱nk, li Jesús quixq'uirtesiheb.
30 E foram até Jesus grandes multidões levando coxos, aleijados, cegos, mudos e muitos outros doentes, que eram colocados aos seus pés. E ele curou todos.
31 Jo'can nak que'sach xch'o̱leb li tenamit chirilbal nak li mem neque'a̱tinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li ye̱keb rokeb neque'be̱c chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel.
31 O povo ficou admirado quando viu que os mudos falavam, os aleijados estavam curados, os coxos andavam e os cegos enxergavam. E todo o povo louvou ao Deus de Israel.
32 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Neque'cuil xtok'oba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱c'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan.
32 Jesus chamou os seus discípulos e disse:
33 Ut eb lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb.
33 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
34 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re.
34 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete pães e alguns peixinhos! — responderam eles.
35 Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojla̱c chiru ch'och'.
35 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão.
36 Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit.
36 Depois pegou os sete pães e os peixes e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
37 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xc'u̱la li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an.
37 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
38 Ut eb li que'cua'ac, a'aneb ca̱hib mil chi cui̱nk chi ma̱c'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al.
38 Os que comeram foram quatro mil homens, sem contar as mulheres e as crianças.
39 Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut co̱ cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcue̱nt Magdala.
39 Então Jesus mandou o povo embora, subiu no barco e foi para a região de Magadã .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.