João 7

Li Santil hu (KEKNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Chirix chic a'an, li Jesús yo̱ chixbeninquileb li na'ajej li cuanqueb Galilea. Inc'a' quiraj xic Judea xban nak eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío te'raj xcamsinquil.
1 Passadas essas coisas, Jesus andava pela Galileia, porque não desejava andar pela Judeia, visto que os judeus queriam matá-lo.
2 Yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e nak eb laj judío neque'xyi̱b lix coc' muheba̱l.
2 E a festa dos judeus, chamada de Festa dos Tabernáculos, estava próxima.
3 Eb li ri̱tz'in li Jesús que'xye re: —Elen sa' li na'ajej a'in. Ayu Judea re nak eb li neque'ta̱ken a̱cue te'rileb li milagro li nacaba̱nu.
3 Então os irmãos de Jesus se dirigiram a ele e disseram: — Deixe este lugar e vá para a Judeia, para que também os seus discípulos vejam as obras que você faz.
4 Ma̱ ani junak tixba̱nu lix c'anjel chi mukmu cui naraj nak ta̱na'li̱k ru. Cui ta̱ba̱nu li milagro a'in, c'utbesi la̱ c'anjel chiruheb chixjunileb, chanqueb.
4 Porque, se alguém quer ser conhecido, não pode realizar os seus feitos em segredo. Já que você faz essas coisas, manifeste-se ao mundo.
5 Yal ta eb li ri̱tz'in neque'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios.
5 Acontece que nem mesmo os irmãos de Jesus criam nele.
6 Quixye li Jesús reheb: —Toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic. La̱ex naru texxic yalak jok'e.
6 Então Jesus lhes disse:
7 Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' xic' niquine'ril xban nak la̱in ninye reheb nak inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. Abanan la̱ex inc'a' xic' nequex-ile' xbaneb.
7 O mundo não pode odiar vocês, mas a mim ele odeia, porque eu dou testemunho a respeito dele, dizendo que as suas obras são más.
8 Ayukex la̱ex sa' li nink'e. La̱in inc'a' tinxic xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic, chan li Jesús.
8 Vão vocês para a festa. Eu não vou, porque o meu tempo ainda não se cumpriu.
9 Nak quixye reheb a'in, li Jesús toj quicana aran Galilea.
9 Tendo dito isso, Jesus continuou na Galileia.
10 Nak ac xco̱eb li ri̱tz'in sa' li nink'e aran Jerusalén, li Jesús co̱ ajcui'. Abanan moco quixye ta rib. Chanchan sa' mukmu co̱.
10 Depois que seus irmãos tinham ido à festa, Jesus também foi, não publicamente, mas em segredo.
11 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixsic'bal li Jesús sa' li nink'e. —¿Bar anchal cuan li cui̱nk a'an? chanqueb.
11 Ora, os judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde estará ele?
12 Nabaleb li cuanqueb aran yo̱queb chixcuech'inquil rib chirix li Jesús. Cuan yo̱queb chi yehoc re: —Cha̱bil cui̱nk a'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc: —Inc'a'. Li cui̱nk a'an naxbalak'iheb li tenamit, chanqueb.
12 E havia grande murmuração a respeito de Jesus entre as multidões. Uns diziam: — Ele é bom. E outros afirmavam: — Não, não é! Ele engana o povo.
13 Abanan ma̱ ani quia̱tinac chi cau xban nak que'xucuac chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío.
13 Entretanto, ninguém falava dele abertamente, por ter medo dos judeus.
14 Nak ac yo̱ li nink'e li Jesús co̱ sa' li templo ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb aran.
14 Quando a festa já estava na metade, Jesus foi ao templo e começou a ensinar.
15 Que'sach xch'o̱leb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. Que'xye: —¿Chanru nak naxnau li cui̱nk a'in chixjunil li c'a'ak re ru a'in? A'an moco tzolbil ta, chanqueb.
15 Então os judeus se maravilhavam e diziam: — Como é que ele pode ser letrado, se não chegou a estudar?
16 Quixye li Jesús reheb: —Li tijleb li yo̱quin chixc'utbal ma̱cua' cue. A' li Dios li quitaklan chak cue, a'an li quic'utuc chicuu li yo̱quin chixyebal, chan.
16 Jesus lhes respondeu:
17 Li ani ta̱ajok xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, a'an tixnau ma re li Dios li tijleb li yo̱quin chixc'utbal malaj ut yal inc'a'ux injunes.
17 Se alguém quiser fazer a vontade de Deus, conhecerá a respeito da doutrina, se ela é de Deus ou se eu falo por mim mesmo.
18 Cui junak naxch'olob xya̱lal li naxc'oxla xjunes, li jun a'an naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al xbaneb li neque'abin re. Abanan li ani naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al li quitaklan chak re, li jun a'an ti̱c xch'o̱l ut ma̱c'a' balak'ic riq'uin.
18 Quem fala por si mesmo está buscando a sua própria glória; mas o que busca a glória de quem o enviou, esse é verdadeiro, e nele não há falsidade.
19 ¿Ma inc'a' ta bi' quixq'ue e̱re li chak'rab laj Moisés? ¿C'a'ut nak ma̱ jun sa' e̱ya̱nk naxba̱nu chi tz'akal li c'a'ru naxye li chak'rab? Ut, ¿c'a'ut nak te̱raj incamsinquil? chan li Jesús.
19 Não é fato que Moisés deu a Lei para vocês? Contudo, nenhum de vocês a cumpre. Por que estão querendo me matar?
20 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Cuan na li ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. ¿Ani ta̱ajok a̱camsinquil? chanqueb re.
20 A multidão respondeu: — Você tem demônio. Quem é que está querendo matá-lo?
21 Quixye li Jesús reheb: —La̱in xinba̱nu jun li milagro sa' li hiloba̱l cutan ut sachso e̱ch'o̱l xexcana xban.
21 Jesus respondeu:
22 Laj Moisés quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li circuncisión reheb le̱ ralal. (Ma̱cua' laj Moisés li quitiquiban re. A' le̱ xe'to̱nil yucua', a'aneb li que'tiquiban re xba̱nunquil li circuncisión.) Usta hiloba̱l cutan, la̱ex nequeba̱nu li circuncisión.
22 Moisés lhes deu a circuncisão — se bem que ela não vem de Moisés, mas dos patriarcas —, e vocês fazem a circuncisão de um menino até mesmo no sábado.
23 Cui la̱ex nequeba̱nu li circuncisión usta hiloba̱l cutan re nak inc'a' te̱k'et li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ¿c'a'ut nak xexjosk'o' cuiq'uin nak xinq'uirtesi jun li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan?
23 E, se um menino pode ser circuncidado em dia de sábado, para que a Lei de Moisés não seja desrespeitada, por que vocês ficam indignados contra mim, pelo fato de eu ter curado por completo um homem num sábado?
24 Mexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex yal e̱junes. Chexrakok ban a̱tin sa' xya̱lal, chan li Jesús.
24 Não julguem segundo a aparência, mas julguem pela reta justiça.
25 Cuanqueb aj Jerusalén que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li cui̱nk li te'raj xcamsinquil eb li neque'taklan sa' kaya̱nk la̱o aj judío?
25 Alguns de Jerusalém diziam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Q'uehomak retal. Cuan arin ut yo̱ chi a̱tinac chiruheb chixjunileb li tenamit ut ma̱c'a' neque'xye re. Ma̱re xe'xnau nak a'an li Cristo.
26 Eis que ele fala abertamente, e ninguém lhe diz nada. Será que as autoridades reconhecem de fato que este é o Cristo?
27 ¿Chanru nak a'anak li Cristo? ¿Ma inc'a' ta bi' nakanau bar xtenamit li cui̱nk a'in? Nak ta̱cha̱lk li Cristo, ma̱ ani ta̱na'ok re chi tz'akal bar ta̱cha̱lk chak, chanqueb.
27 Mas nós sabemos de onde este homem vem. Quando, porém, o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é.
28 Nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' li templo, quixye chi cau xya̱b xcux: —Ya̱l nak nequenau cuu. Ut nequenau bar intenamit. Abanan inc'a' nequenau chi tz'akal bar xinchal chak. La̱in inc'a' xintakla chak cuib yal injunes. Li Dios, li ti̱c xch'o̱l, a'an li xtaklan chak cue. La̱ex inc'a' nequenau ru a'an.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em voz alta:
29 Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin a'an xinchal chak. Li Dios, a'an li quitaklan chak cue, chan li Jesús.
29 Eu o conheço, porque venho da parte dele e ele me enviou.
30 Ut que'raj raj xchapbal re nak te'xq'ue sa' tz'alam. Abanan inc'a' ajcui' que'xchap xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak ta̱chapek'.
30 Então quiseram prendê-lo, mas ninguém lhe pôs as mãos, porque a sua hora ainda não havia chegado.
31 Nabaleb li tenamit que'xpa̱b li Cristo ut que'xye: —La̱o nakanau nak ta̱c'ulu̱nk li Cristo, nabaleb li milagro tixba̱nu. Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. Cui ta ma̱cua' li Cristo, ¿chan ta cui' ru nak tixba̱nu li milagro li yo̱ chixba̱nunquil?
31 Porém muitos dentre a multidão creram nele e diziam: — Quando o Cristo vier, será que vai fazer maiores sinais do que este homem tem feito?
32 Eb laj fariseo que'rabi li yo̱queb chixyebal chirix li Jesús. Jo'can nak eb a'an, rochbeneb li xbe̱nil aj tij, que'xtakla li neque'c'ac'alen sa' li templo chixchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam.
32 Os fariseus, ouvindo a multidão murmurar essas coisas a respeito de Jesus, juntamente com os principais sacerdotes enviaram guardas para o prender.
33 Li Jesús quixye reheb: —Toj ma̱ji' tine̱chap. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk, tojo'nak tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li quitaklan chak cue.
33 Jesus disse:
34 Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau xban nak bar cua̱nkin la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic, chan.
34 Vocês irão me procurar, mas não me acharão; vocês também não podem ir para onde eu estou.
35 Ut eb laj judío que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —¿Bar anchal ta̱xic li cui̱nk a'in nak inc'a' ta̱ru̱k takatau? Ma̱re ta̱xic riq'uineb laj judío li cuanqueb sa' xtenamiteb laj griego. Malaj ta̱oc chixtzolbaleb laj griego.
35 Então os judeus disseram uns aos outros: — Para onde ele irá que não o possamos achar? Será que pretende ir para a diáspora entre os gregos, a fim de ensinar os gregos?
36 A'an xye, “Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau. Inc'a' naru texxic bar cua̱nkin cui',” chan. ¿C'a'ru xya̱lal a'an? chanqueb.
36 Que significa isso que ele diz: “Vocês irão me procurar, mas não me acharão; vocês também não podem ir para onde eu estou?”
37 Li roso'jic li nink'e, a'an li cutan li k'axal lok' chiruheb. Sa' li ho̱nal a'an, li Jesús quixakli chiruheb ut quixye chi cau xya̱b xcux: —Li ani ta̱chakik re, cha̱lk cuiq'uin. La̱in tinq'ue ruc'a.
37 No último dia, o grande dia da festa, Jesus se levantou e disse em voz alta:
38 Xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk cue la̱in, li Santil Musik'ej li naq'uehoc junelic yu'am ta̱cua̱nk riq'uineb. Chanchan jun li yu'am ha' li inc'a' na-oso'.—
38 Quem crer em mim, como diz a Escritura, do seu interior fluirão rios de água viva.
39 Nak quixye a'in, li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Santil Musik'ej li ta̱cua̱nk riq'uineb li te'pa̱ba̱nk re. Sa' li cutan a'an, li Santil Musik'ej toj ma̱ji' nac'ulun xban nak li Jesús toj ma̱ji' naxic sa' choxa chixc'ulbal lix lok'al.
39 Isso ele disse a respeito do Espírito que os que nele cressem haviam de receber; pois o Espírito até aquele momento não tinha sido dado, porque Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li Jesús, cuan que'yehoc: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in profeta.—
40 Quando ouviram essas palavras, alguns do meio do povo diziam: — Este é verdadeiramente o profeta.
41 Ut cuanqueb ajcui' que'xye: —Li cui̱nk a'in, a'an li Cristo.— Abanan cuanqueb cui'chic li que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma Galilea ta bi' ta̱cha̱lk li Cristo li yechi'inbil ke?
41 Outros diziam: — Ele é o Cristo. Outros, porém, perguntavam: — Por acaso o Cristo virá da Galileia?
42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Cristo li Mesías ta̱cha̱lk sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David. Ta̱cha̱lk aran Belén li quicuan cui' li rey David najter, chanqueb.
42 Não diz a Escritura que o Cristo vem da descendência de Davi e da aldeia de Belém, de onde era Davi?
43 Jo'can nak li tenamit que'xjachi ribeb xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li Jesús.
43 Assim, houve divisão entre o povo por causa dele.
44 Cuanqueb li que'ajoc xchapbal li Jesús abanan inc'a' ajcui' que'xba̱nu.
44 Alguns queriam prendê-lo, mas ninguém lhe pôs as mãos.
45 Nak que'suk'i li que'takla̱c chixchapbal li Jesús, eb laj fariseo ut eb li xbe̱nil aj tij que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak inc'a' xec'am chak li cui̱nk a'an? chanqueb.
45 Os guardas voltaram à presença dos principais sacerdotes e fariseus, e estes lhes perguntaram: — Por que vocês não o trouxeram?
46 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'chak'oc ut que'xye: —¡Ma̱ jun cua kabiom junak cui̱nk chi a̱tinac jo' naa̱tinac li cui̱nk a'an! Ch'ina'us li c'a'ru naxye, chanqueb.
46 Eles responderam: — Jamais alguém falou como este homem.
47 Ut eb laj fariseo que'xye reheb: —¿Ma xeq'ue ajcui' e̱rib la̱ex chixbalak'i li cui̱nk a'an?
47 Os fariseus disseram aos guardas: — Será que também vocês foram enganados?
48 ¿Ma cuan ta bi' junak xcomoneb li neque'taklan sa' kaya̱nk li xpa̱b li c'a'ru naxye a'an? Ut, ¿ma cuan ta bi' junak kacomon la̱o aj fariseo xpa̱ban re?
48 Por acaso alguma das autoridades ou algum dos fariseus creu nele?
49 Eb li q'uila tenamit a'in inc'a' neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. ¿C'a'ru te'oc cui' eb a'an? chanqueb laj fariseo.
49 Mas esse povo que nada sabe da lei é maldito.
50 Cuan aran laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek. A'an jun reheb laj fariseo. Quixye reheb:
50 Nicodemos, um deles, que antes tinha ido conversar com Jesus, perguntou-lhes:
51 —Naxye sa' li kachak'rab nak inc'a' naru rakoc a̱tin sa' xbe̱n junak cui̱nk chi toj ma̱ji' naxye ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'. Tento takanau chi tz'akal c'a'ru lix ma̱c, chan laj Nicodemo.
51 — Será que a nossa lei condena um homem sem primeiro ouvi-lo e saber o que ele fez?
52 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ma la̱at ajcui' aj Galilea la̱at? Tzol a̱cuib chi us sa' li Santil Hu re ta̱q'ue retal nak ma̱ jun profeta chalenak chak Galilea, chanqueb.
52 Eles responderam: — Por acaso também você é da Galileia? Examine e verá que da Galileia não se levanta profeta.
53 Ut chirix chic a'an, chixjunileb que'co̱eb sa' rochocheb.
53 E cada um foi para a sua casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.