João 4

Huastec San Luis Potosi NT (HUS_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 In ats’a’ an fariseochic abal lej yan i inicchic u ts’at’el ani u pujnal c’al a Jesús, ani c’al a Juan hue’ jun tsab expith.
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 Antsana’ in ats’a’chic aba ani’ jaja’ yab u pujal a Jesús. Expith u pujalchic huahua’ tu exobalil.
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Tam tin tso’obna’its a Jesús abal antsana’ ti olchinenec nixe’ xi fariseochic, tamna’ cale ti pulic bichoulom Judea ne’ets ca huichiy ti pulic bichoulom Galilea.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Abal ca ulits ti Galilea in yejenchal ca huat’ey ti Samaria.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Tam ti ne’etsits ti bel im baju jun i bichou im bij Sicar axi cuentalith Samaria. Nixe’ xi bichou Sicar utat an tsabal ax a Jacob tam ti biyalits im pitha’ in tsacamil José.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Tats ti hua’ats jun i mom im bij in momil a Jacob. Cum tsequenequits a Jesús ti belal coyots ba’ an mom. Lej hue’its in le’ quim baju ts’ejel q’uicha.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Tam chich jun i uxum Samariajib quin caltha’ an ja’. Uchan c’al a Jesús: ―Tiquim pitha’ an ja’ cu uts’a’.
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 Biyat u c’alnequits huahua’ tu exobalilchic a Jesús ti bichou abal qui ts’a’iy jant’o qui c’apu.
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Tam uchan a Jesús c’al nixe’ xi uxum: ―Cum tata’ pel it Israel ani nana’ pel in Samariajib yab in tomnal tata’ tiquin conchi i ja’. Antsana’ in ulu cum yab u le’nab an Samariajibchic c’al an Israel.
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Toc’tsin a Jesús: ―Yab tin exlanchal u ey ani yab a tso’ob jahua’ in le’ ti pitha’ a Dios. Max tin exlalac jita’ nana’, tin conchamalac ani nan ne’ets tu pitha’ i ja’ tin cuenta a ejattal c’al quit ejatlinchat ets’ey.
10 Então Jesus disse:
11 Uchan a Jesús: ―¿Tata’ ojni’ pay’lom, ju’ta ta cua’al an ja’ ax tin ucha’ ne’ets tiquim pitha’ tin cuenta u ejattal? Ma yab a cua’al jant’o ta ca caltha’ i ja’ al axe’ xi luputh mom.
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Te tu jilchamal axe’ xi mom i biyal juntal Jacob. Teje’ tin calthamal i ja’ abal quin uts’a’chic c’al in tsacamilchic ani c’al i co’nelchic. Auxe’ max jats tata’ ax it lej pulic a ey ani jaja’ a Jacob hue’ tocat in ey.
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Toc’tsin a Jesús: ―Ne’ets ca tajlun ti chiquel jitats quin uts’a’ an ja’ al axe’ xi mom, ani talbel junil ne’ets ca chiquey.
13 Então Jesus disse:
14 Jitats quin uts’a’ an ja’ axi nan cu pitha’ tin cuenta in ejattal yabats ne’ets ca chiquey. Pel ejtil i elel ja’ tin ichich axi yab jayq’ui’ u thiquel. Ne’ets ca lejat it ejatlinchab in ejattal abal ets’ey.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Tam uchan a Jesús c’al nixe’ xi uxum: ―Ojni’ pay’lom, tiquim pitha’ an ja’ cu uts’a’ a ulal a cua’al abal yabats quin chiquey, ani yabats cu yejenchi quin huichiy cu caltha’ an ja’ teje’ al an mom.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Tam uchan c’al a Jesús: ―Quit c’ale ca ucha’ ca chich teje’ a tomquil.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Toc’tsin an uxum: ―Nan yab u cua’al u tomquil. Tam uchan c’al a Jesús: ―Lej chubax jahua’ a ulal abal yab a cua’al a tomquil.
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 A co’oyamalits bo’ i inic ani ax a cua’al xohue’ yab pel a tomquil. Lej chubax a ulu abal yab a cua’al a tomquil.
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Tam tin ats’a’ antsana’ an cau an uxum, tam in ucha’ a Jesús: ―Tata’ ojni’ pay’lom, hualam pel it caulome c’al a Dios.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Tata’chic tit Israel a ulal abal expith ti bichou Jerusalén jats jun ti bijithits an inicchic quin c’ac’na’ a Dios. I biyal juntalchic Samariajib yab in ulu ani’. Jaja’chic in c’ac’namal a Dios teje’ al axe’ xi bolchal.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Toc’tsin a Jesús: ―Uxum, nan u le’ abal tiquim belchi jahua’ nan ne’ets tu ucha’. Ne’ets quim baju an hora tam an inicchic ax in le’ ti c’ac’nax c’al an Tatalab ti eb yab ne’ets quin yejenchi ca chich ti c’ac’nax al axe’ xi bolchal. Ani jayetseq’ui yab ne’ets quin yejenchi ca c’ale ti Jerusalén abal ti c’ac’nax.
21 Jesus disse:
22 Tata’chic tit Samariajib yab chubax it c’ac’nax c’al an Tatalab ti eb, cum yab a chubax exlal xe’. Huahua’ tu Israel i chubax exlal, ani jaxtam i ejtohual qui chubax c’ac’na’. Ani c’al huahua’ tu Israel a Dios ne’ets quin caltha’ an Jec’onthax.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Xohue’its jitats in le’ quin chubax c’ac’na’ an Tatalab ti eb in yejenchal quin c’ac’na’ c’al in lej ichich ani c’al in lej tsalap jun ejet t’ayat c’al a Dios ti c’ac’nax. Antsana’ ojni’ in le’ a Dios ca c’ac’na.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 A Dios pel i Espíritu. Pel in uchbil an inic quin c’ac’na’ a Dios c’al in lej ichich ani c’al in lej tsalap jun ejet t’ayat max chubax pel i c’ac’nax c’al a Dios.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Tam uchan a Jesús c’al an uxum: ―U tso’obits abal ne’ets ca chich an Mesías axi pel a Cristo bijithits c’al a Dios ne’ets ca aban. Ja’its jaja’ axi ne’ets tucu tala’ lejquinchi an cau tin cuenta a Dios.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Tam uchan an uxum c’al a Jesús: ―Nana’its ti ja in Cristo ax tu t’ilom xohue’.
26 Então Jesus afirmou:
27 Taley u ulits huahua’ tu exobalilchic a Jesús i tsu’u abal t’ilom c’al i uxum, ani i lej jic’pal. Tocat ni jun yab in luba’ abal quin conoy a Jesús jale’ ti t’ilomac c’al nixe’ xi uxum ani jant’o ax in t’iloxnanchal.
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Tam an uxum in jilcacay in mulil, ta c’ale ti bichou. Taja’ in ucha’ an inicchic:
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 ―Huana qui tsu’u jun i inic ax tin tala’ olchamal jahua’ nan u t’ajamal. Hualam ja’its axi pel a Cristo.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Tam cale am bichou ani c’ale jun ti c’uajat a Jesús.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Biyat yabaye ulnec am bichou, huahua’ i ucha’ a Jesús: ―Exobchix, te c’uajat an c’apnel ca c’apu.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Tam a Jesús tu ucha’chic: ―Nan u cua’alits jant’o cu c’apu aba ani’ yab a tso’obchic jahua’ u cua’al.
32 Jesus respondeu:
33 Tam u conóx huahua’ jun c’al xi jun. I ulu: ―Hualam chanchinits i c’apnel c’al jita’ ani hualam c’aputsits.
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Tam a Jesús tu ucha’chic: ―An c’apnel jahua’ nan u cua’al jats tin cuenta u ejattal. Ja’its a Dios ax tin tsaplinchal u ejattal, cum u t’ajchal in culbetal ani u lubal cu tala’ an t’ojlab jahua’ jaja’ tim pitha’.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Ca met’a’chic teje’ ulelel i inicchic axi xo’ hue’its ne’ets quim belchi in cahuintal a Dios tam ca t’aychin tin ichich. Yab ca ulu ta ichich max ne’ets ca aychiye abal quim belchi. Yab ca ulu ejtil jun i inic tam huejnequits an hualilab lab em ne’ets quin aychiye ca putunits tse’ a its’ ani tiq’uele quin cotoy.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Hua’ats jita’ ax in oc’ox t’aychal in cahuintal a Dios tin ichich in at inic, ani hua’ats jita’ jaye ax in tolminchal talbel quim belchi in cahuintal a Dios jitats t’aychinenequits tin ichich. An t’aychix ani an tolminchix ne’ets ca junax culbe ani ca jalbinchat c’al a Dios tam i inicchic quim belchits in cahuintal a Dios. Ani jitats quim belchi in cahuintal a Dios ne’ets ca pithan i it ejattalab abal ca ets’ey c’uajiy c’al a Dios.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Lej chubax jahua’ uxnal jun i inic in uchbil ti t’ayal c’al i iyalab ani junaque i inic in uchbil ti cotol c’al an hualilabcua’.
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Nan tu abalchic abal ca tolminchi quim belchi in cahuintal a Dios jitats t’aychinenequits tin ichich. Pel jaja’chic axi oc’ox t’aychinenec in cahuintal a Dios tin ichich c’al q’ue’at i belom, ani tata’chic talbel ca tolminchi quim belchi.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Cum nixe’ xi uxum Samariajib in olchi im bichohuil abal in tsu’u jun i inic c’al ti tala’ olchin patal jahua’ jaja’ in t’ajamal an uxum, jaxtam yantalam i inicchic al nixe’ xi bichou im bela’ a Jesús.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 Tam ti ulits am bichou jun ti c’uajat a Jesús, tam ti lej uchan a Jesús max quin ejtou ca jilc’on hue’ tihua’ tim bichohuil. Ani tats ti jilc’on tsab a q’uicha.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Ani yantalame i inicchic ax in ats’anchal in cahuintal a Cristo taja’ im bela’ jaye.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Tam uchan an uxum c’al nixe’ xi belomchic: ―I belchamal jahua’ tata’ tu olchi’ tin cuenta jaja’, ani xohue’ i lej belchal cum huahua’ putat i ats’anchal in cahuintal. I lej tso’obits abal ja’its jaja’ a Cristo axi bijithits ne’ets ca aban c’ale a Dios ca chich. Ja’its an Jec’onthax c’al an inicchic.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Tam tim putuhuits tsab a q’uicha al nixe’ xi bichou, tam ti cale a Jesús taja’ ani c’ale quin tsa’biy i cuenchalabchic ti Galilea.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Cum lej chubax jant’ini’ in ulu jaja’ abal yab u c’ac’nab i caulome c’al a Dios tin lej cuete’ bichohuil.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Tam ti ulits a Jesús ti Galilea lej alhua’ bats’uhuat c’al an inicchic taja’, cum in tsu’umalits jahua’ in t’ajamal tihua’ ti bichou Jerusalén. Cum tats ti xe’tsin a Jesús ti Jerusalén tam ti an Israel in t’aja’ an ajib tin cuenta abal ti calthame ti Egipto im biyal juntalchic.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Taley huichits junil a Jesús ti Caná axi cuentalith Galilea jun tin huenc’ohuamal an ja’ ti vino. Ani hua’ats jun i oc’lec in cua’al in cuitolil ya’ul tihua’ ti bichou Capernaum.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Tam tin ats’a’ abal ulits a Jesús taja’ ti Galilea tal ma ti Judea, tam c’ale quin tsu’u. Chich ani in lej canat ucha’ max quin ejtou ca c’ale quin jelthanchi in cuitolil axi taleq’uits.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Uchan an oc’lec c’al a Jesús: ―Tata’ ojni’ yab a le’ tiquim bela’ max yab tu t’ajchi i labith t’ajbilab ti tsu’bixtalab c’al u ey.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Tam uchan a Jesús c’al an oc’lec: ―Huana thubat tu q’uima’ pay’lom, biyat hualam hue’ ejate u cuitolil.
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Uchan c’al a Jesús: ―Quit c’ale ta q’uima’. Yab ne’ets ca tsemets a cuitolil. Cum an oc’lec im belchi jahua’ antsana’ uchan c’al a Jesús, ta c’ale tin q’uima’.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 Tam ti ne’ets ti bel, tam ti tamuhuatits c’al tsab ox in t’ojnalil. Uchan an oc’lec: ―Elabmejits a cuitolil.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Tam in conoy jahua’ hora ti ts’i’quin ti elabmel. Uchan: ―Ti hue’el jun hora an huacal hualcanits c’al an c’ac’al.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Tam tin t’ila’ in tata an cuitol abal ja’its an hora tam ti uchan c’al a Jesús abal yab ne’ets ca tsemets in cuitolil. Tam an oc’lec ani c’al patal ax tin q’uima’ in ts’i’quiyal quim bela’chic a Jesús.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Axe’ ja’its an tsabchilab labith t’ajbilab ax in t’ajamal a Jesús ti tsu’bixtalab c’al in ey. Antsana’ in t’ajamal tam ti huichits ti Galilea tal ma ti Judea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.