Atos 16
Huastec San Luis Potosi NT (HUS_WBT) vs NTLH
1 Ulitschic a Pablo ani a Silas ti bichou Derbe ani ti bichou Listra. Taja’ hua’ats jun i belom im bij Timoteo. Im mim pel i belom jaye ani pel i Israel, ani in tata pel i griego.
1 Paulo chegou às cidades de Derbe e Listra. Em Listra morava um cristão chamado Timóteo. A mãe dele, uma cristã, era da raça dos judeus, mas o pai dele não era judeu.
2 Uxnal ti lej alhua’ inic a Timoteo c’al an ebchalabchic ax ti bichou Listra ani ax ti bichou Iconio.
2 Todos os irmãos que moravam em Listra e Icônio falavam bem de Timóteo.
3 A Pablo in le’ tin junic a Timoteo. Oc’ox in ne’tha’ ca cojchin in inictal, cum ne’ets ca xe’tsinchic jun ti hua’ats i Israelchic ax in ujnam antsana’ ca cojchin. Patal an Israelchic taja’ in exla’its abal in tata a Timoteo pel i griego.
3 Paulo quis levá-lo consigo e por isso o circuncidou , pois todos os judeus que moravam naqueles lugares sabiam que o pai de Timóteo não era judeu.
4 Tim patal am bichouchic jun ti xe’ets a Pablo ani a Silas ani a Timoteo in tsa’bichiquiyal an ebchalabchic. In olchixnanchal nixe’ xi uchbixtalab u axi ts’ejcanchat am belomchic axi yab Israel. Ja’its nixe’ an cau axi thuchnenec ti Jerusalén c’al an abathualechic ani c’al axi bijith ti eyalchic c’al an tamcunel ebchalab tihua’.
4 Nas cidades por onde passavam, eles diziam aos cristãos quais as decisões que tinham sido tomadas pelos apóstolos e pelos presbíteros da igreja de Jerusalém e aconselhavam que eles obedecessem a essas decisões.
5 Ani lej tsaplilinchab in ichich an ebchalabchic quin lej tsapic bela’ an Ajatic. Chuthel chuthel ne’ets yanenel am belomchic.
5 Assim as igrejas ficavam mais fortes na fé, e o número de cristãos aumentava cada dia mais.
6 An Espíritu Santo in c’anchichic a Pablo ani in junquilchic yab quin olnaxna’ in cahuintal a Dios ti pulic bichoulom Asia. Jaxtam ne’ets huat’et’el ti tsabal Frigia ani Galacia.
6 Como o Espírito Santo não deixou que anunciassem a palavra na província da Ásia, eles atravessaram a região da Frígia-Galácia.
7 Taley ulitschic utat ti tsabal Misia. Taja’ in tsalpay ne’etsacchic ca c’ale ti tsaylel ti tsabal Bitinia, tocat c’anchin junil c’al an Espíritu Santo yab ca c’ale.
7 Quando chegaram perto do distrito da Mísia, tentaram ir para a província da Bitínia, mas o Espírito de Jesus não deixou.
8 Jaxtam ne’ets huat’et’el utat ti tsabal Misia. Taley ulits ti bichou Troas tin hualchicte’lil am pulic lejem.
8 Então atravessaram a Mísia e chegaram à cidade de Trôade.
9 Taja’ tam acal a Pablo tsu’binchab ejtil i huachbilab. In tsu’u cubat jun i inic ti cau ti tsabal Macedonia. Lej lubath tauna a Pablo antse’: Quit chich teje’ ti Macedonia tucu tolmiy.
9 Naquela noite Paulo teve uma visão. Ele viu um homem da província da Macedônia, que estava de pé e lhe pedia: “Venha para a Macedônia e nos ajude!”
10 Cum antsana’ in tsu’uhuits a Pablo, thubat huahua’ u t’ojojlats cu c’ale ti Macedonia. I exla’its abal chubax a Dios tu canal cu c’ale taja’ qui olnanchi an alhua’ cau.
10 Logo depois dessa visão, nós resolvemos partir logo para a Macedônia, pois estávamos certos de que Deus nos havia chamado para anunciar o evangelho ao povo dali.
11 Taley huahua’ u balinits al i tan ti Troas, ani u t’apith c’ale ti ts’aclath tsabal Samotracia. Tin aytal q’uicha u c’ale ti Neapolis.
11 Nós embarcamos em Trôade e fomos diretamente para a ilha de Samotrácia. No dia seguinte chegamos ao porto de Neápolis.
12 Taja’ i jila’ an tan, ani u c’ale ti Filipos axi pel i bichou abatnab c’al an romanochic. Pel i bichou lej c’athpich in exbath ti pulic bichoulom Macedonia. Tats tu jilc’on huahua’ tsab ox a q’uicha.
12 Dali fomos a Filipos, que é uma cidade do primeiro distrito da província da Macedônia e também colônia romana, onde ficamos vários dias.
13 Tam jun i sábado u cale huahua’ ti al am bichou, u c’ale hualchicte’lil am pulic itse’ jun tin ujnamchic ti ol an Israelchic. Tats tu quetle qui olnanchi in cahuintal a Dios an uxumchic axi tamcuthits taja’.
13 No sábado saímos da cidade e fomos para a beira do rio, pois pensávamos que ali devia haver um lugar de oração para os judeus. Sentamos e começamos a conversar com as mulheres que estavam reunidas lá.
14 Jun jaja’chic im bij pel a Lidia. Pel i Tiatirajib ax u nujul c’al i toltom lej huinat alhua’. Cum in lej c’ac’nal a Dios tin ichich, in alhua’ bina’ in xutsun c’al in olnanchixtal a Pablo. Lej tolminchat c’al an Ajatic quin alhua’ pena’ tin ichich jahua’ in ats’al.
14 Uma daquelas mulheres que estavam nos ouvindo era Lídia, uma vendedora de púrpura , da cidade de Tiatira. Ela adorava a Deus, e o Senhor abriu a mente dela para que compreendesse o que Paulo dizia.
15 Taley tamna’ pujan, ani jaye patal axi tin q’uima’. Tam a Lidia tu lej ucha’ huahua’: ―Max tata’chic tin tsu’tal tin chubax belom c’al an Ajatic, huana tu q’uima’ ani quit jilc’onchic taja’ hue’. Expith c’al in lej pacabethomtal jun ejet chubax u c’ale.
15 Ela e as pessoas da sua casa foram batizadas. Depois Lídia nos convidou, dizendo: — Venham ficar na minha casa, se é que vocês acham que, de fato, eu creio no Senhor. Assim ela nos convenceu a ficar na casa dela.
16 Taley jun a q’uicha tam tu ne’etsits jun tin ujnam ca olonchic an inic, tameq’ui i tamu jun i ts’ic’ach co’oyab c’al i teneclab. Pel i calthom q’uijlab. Lej c’unat co’oyab c’al an thabalchic ani lej atlomnab c’al an tumin.
16 Certo dia, quando estávamos indo para o lugar de oração, veio ao nosso encontro uma escrava. Essa moça estava dominada por um espírito mau que adivinhava o futuro, e os seus donos ganhavam muito dinheiro com as adivinhações que ela fazia.
17 Tam nixe’ xi ts’ic’ach ts’at’ey c’al huahua’, tal tocat thajajal. In thajat ulunal: ―Axe’ xi inicchic in t’ojonchal am pulic Dios Pay’lom ti eb. Pelchic i olnom jant’ini’ ta ca jec’ontha an inicchic c’al an hualab.
17 A moça começou a nos seguir, gritando assim: — Estes homens são
18 Cum yantalam a q’uicha in huilq’uith t’ajal antsana’ an ts’ic’ach, a Pablo lej it’ixbethab. Tam huilq’uin quim met’a’, ani in ucha’ an teneclab axi c’al ti co’oyab an ts’ic’ach: ―Nan tu uchal tim bij a Jesucristo quit tixc’an c’al an ts’ic’ach. Tameq’ui t’ajat tixc’anits an teneclab.
18 Ela fez isso muitos dias. Por fim Paulo se aborreceu, virou-se para ela e ordenou ao espírito: — Pelo poder do nome de Jesus Cristo, eu mando que você saia desta moça! E, no mesmo instante, o espírito saiu.
19 Tam ti an thabalchic c’al an ts’ic’ach in tsu’uhuits abal yabats ne’ets quin ejtou quin atlomnaye c’al an tumin, tam in yac’ua’chic a Pablo ani a Silas ani in ne’tha’chic ti al am plaza jun ti c’uajat an oc’lecchic.
19 Quando os donos da moça viram que não iam poder mais ganhar dinheiro com as adivinhações dela, agarraram Paulo e Silas e os arrastaram até a praça pública, diante das autoridades.
20 Im bina’chic c’al an ts’ejcom cauchic ani in ucha’chic: ―Axe’ xi inicchic pel i Israel. Xe’ets tu othnachiquinchal i bichohuil c’al yan i cau.
20 Eles os apresentaram a essas autoridades romanas e disseram: — Estes homens são judeus e estão provocando desordem na nossa cidade.
21 Tocat in exobchal in cuete’ ujnamtal. Cum huahua’ pel tu lej romanochic yab in tomnal qui bats’u i pil ujnamtalab.
21 Estão ensinando costumes que são contra a nossa lei . Nós, que somos romanos, não podemos aceitar esses costumes.
22 Tam am bichou in lej tomolnal a Pablo ani a Silas. Ma an ts’ejcom cauchic in aba’ an cau ca c’ot’inchat in toltomil ani ca huipiyat c’al i huithaxte’.
22 Aí uma multidão se ajuntou para atacar Paulo e Silas. As autoridades mandaram que tirassem as roupas deles e os surrassem com varas.
23 Tam ti lej huipiyamejits, tam ti baliyatchic al an huic’axte’. Uchan am beletnom huic’axte’ quin lej alhua’ beletna’chic.
23 Depois de baterem muito neles, as autoridades jogaram os dois na cadeia e deram ordem ao carcereiro para guardá-los com toda a segurança.
24 Cum antsana’ ti uchanits, in ne’tha’ quin c’uajba’ ma tin lej luputhtal an huic’axte’. Taja’ jilc’onchic mats’q’uichiquinchithits in acan c’al i catmachic te’.
24 Depois de receber essa ordem, o carcereiro os jogou numa cela que ficava no fundo da cadeia e prendeu os pés deles entre dois blocos de madeira.
25 Tam ti ts’ejel acal u ol a Pablo ani a Silas ani in ajatnanchal im bij a Dios. Ani c’al patal an huic’nel u ots’ohuiyab.
25 Mais ou menos à meia-noite, Paulo e Silas estavam orando e cantando hinos a Deus, e os outros presos escutavam.
26 Tam jun jic’tohual lej t’elelats an tsabal, ma yatsitslats in cub an huic’axte’. Tameq’ui tala’ japq’uin an hui’lebchic, ani tala’ huilts’onchat an huic’nelchic an calaniyo pat’al axi c’al ti huic’ath.
26 De repente, o chão tremeu tanto, que abalou os alicerces da cadeia. Naquele instante todas as portas se abriram, e as correntes que prendiam os presos se arrebentaram.
27 Ejtsin am beletnom huic’axte’ ani in tsu’u tala’ japq’uithits an hui’lebchic ti al an huic’axte’. In jixa’ in cutsilal abal quin cuete’ tsemtha’ tim ba’, cum in tsalpay abal tala’ pit’c’onenequits an huic’nelchic.
27 Aí o carcereiro acordou. Quando viu que os portões da cadeia estavam abertos, pensou que os prisioneiros tinham fugido. Então puxou a espada e ia se matar,
28 Tam thajat tauna c’al a Pablo antse’: ―Yab ca t’aja’ antsana’ ca othna’ ta ba’. Patal huahua’ teje’ u c’uajate.
28 mas Paulo gritou bem alto: — Não faça isso! Todos nós estamos aqui!
29 Tamna’ am beletnom huic’axte’ in conchi i tajablab, ani jun athic otscan jun ti c’uajat a Pablo ani a Silas. C’al in inictal lej t’elelelits, in tuthlu in c’ua’lal tin acanchic.
29 Aí o carcereiro pediu que lhe trouxessem uma luz, entrou depressa na cela e se ajoelhou, tremendo, aos pés de Paulo e Silas.
30 Tam am beletnom huic’axte’ in ne’tha’chic eleb, ani in conoy: ―¿Pay’lomchic, jant’o cu t’aja’ abal quin jec’ontha c’al u hualab?
30 Depois levou os dois para fora e perguntou: — Senhores, o que devo fazer para ser salvo?
31 Tam toc’tsiyat c’al a Pablo ani c’al a Silas antse’: ―Ca bela’ an Ajatic Jesucristo ani jaja’ ne’ets ti jec’ontha’. Antsana’ ta ca jec’ontha jaye ax ta q’uima’.
31 Eles responderam: — Creia no Senhor Jesus e você será salvo — você e as pessoas da sua casa.
32 Tam a Pablo ani a Silas in olnanchale in cahuintal a Dios ani patal ax tin q’uima’.
32 Então eles anunciaram a palavra do Senhor ao carcereiro e a todas as pessoas da casa dele.
33 Aba ani’ pel i huat’ath ts’ejel acalits, bel am beletnom huic’axte’ in t’acchi a Pablo ani a Silas xan ti ts’ojbenec c’al an huithaxte’. Tamna’ pujan, ani jaye patal ax tin q’uima’.
33 Naquela mesma hora da noite, o carcereiro começou a cuidar deles, lavando os ferimentos da surra que haviam levado. Logo depois ele e todas as pessoas da sua casa foram batizados.
34 Taley ne’thachic a Pablo ani a Silas c’al am beletnom huic’axte’ tin q’uima’, ani pijchinchic. Ani lej culbel jaja’ c’al patal ax tin q’uima’, cum in junax belamalitschic a Dios.
34 Em seguida ele levou Paulo e Silas para a sua casa e lhes deu comida. O carcereiro e as pessoas da sua casa ficaram cheios de alegria porque agora criam em Deus.
35 Tam ti thaju an ts’ejcom cauchic in aba’ ca c’ale an yac’ualchic quin ucha’ am beletnom huic’axte’ quin hualca’its a Pablo ani a Silas.
35 Quando amanheceu, as autoridades romanas mandaram alguns policiais com a seguinte ordem para o carcereiro: “Solte esses homens.”
36 Tam uchan a Pablo c’al am beletnom huic’axte’: ―Tin abchi an cau an ts’ejcom cauchic abal nan tu hualca’chic. Xo’ quit calejitschic ani quit c’ale c’al a ichich jun ejet c’al a Dios.
36 Então o carcereiro disse a Paulo: — As autoridades mandaram soltá-los. Podem ir embora em paz.
37 Tam a Pablo in ucha’chic an yac’ualchic: ―Huahua’ pel tu lej aticlab cuentalith Roma, ani yab u t’ajchinenec an ts’ejcaxtalab jant’ini’ ti pel i uchbil. Expith u huipiyame c’al i huithaxte’ tin tsu’ux hual am bichou ani u baliyame al an huic’axte’. Ani xo’ an ts’ejcom cauchic in le’ abal cu tsinat hualca. Iba. Ca putat chich jaja’chic tucu hualca’. Tam ojni’ ne’ets cu c’ale.
37 Mas Paulo disse aos policiais: — Eu e Silas somos cidadãos romanos e, mesmo assim, sem termos sido julgados, fomos surrados em público. E depois nos jogaram na cadeia. E agora querem nos mandar embora assim em segredo? Isso não! Que as próprias autoridades romanas venham aqui e nos soltem!
38 Huichiy an yac’ualchic c’al an ts’ejcom cauchic, in olchi jant’ini’ tin ulu a Pablo. Ani jiq’uelchic tam tin exla’its abal Pablo ani a Silas pel i lej aticlab cuentalith Roma.
38 Os policiais foram contar às autoridades romanas o que Paulo tinha dito. Quando as autoridades souberam que Paulo e Silas eram cidadãos romanos, ficaram com medo
39 Tam c’alechic quin conchi a Pablo ani a Silas ca paculanchat. Taley in caltha’chic jun ti c’uajat, ani in lej pacabethach ucha’ abal ca calejits al nixe’ xi bichou.
39 e foram lhes pedir desculpas. Então os tiraram da prisão e pediram que fossem embora da cidade.
40 Taley calejitschic ti al an huic’axte’, c’ale tin q’uima’ a Lidia. Taja’ in lubachmethanchalchic in ichich an ebchalabchic c’al jahua’ in t’iloxnalchic. Tamna’ tixc’anchic taja’.
40 Paulo e Silas saíram da cadeia e foram para a casa de Lídia. Ali encontraram-se com os irmãos, animaram a todos e depois foram embora.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.