Hebreus 12
Tü nüchikimaajatkat Jesucristo (GUC) vs NVT
1 Süso'irüitpa waa'in nachiki na watuushikana süka nachecherüin naa'in sünain anoujaa su'unnaa tü müliaa ne'rakat. Je joolu'u müitpain tü nanoulakat, anakaja müleka masütaajule waa'in wane'ewai wakua sünain waa'inrüin tü nüchekakat Maleiwa wapüleerua su'unnaa tü müliaa we'rüinjatkat. Süpüla wachecherüinjatüin waa'in, acheküsü woo'ulaainjatüin suulia waainjala oo'ulaka suulia tü kasa eekai eein isakat atüma wachiki woonooin sümaa nünüiki Maleiwa.
1 Portanto, uma vez que estamos rodeados de tão grande multidão de testemunhas, livremo-nos de todo peso que nos torna vagarosos e do pecado que nos atrapalha, e corramos com perseverança a corrida que foi posta diante de nós.
2 Shia anaka alu'u müleka jülüjale waa'in Jesús waneepia. Na watuushikana, nachecherüin naa'in sünain anoujaa süka natüjaain saa'u sünain nünteechin Cristo, chi Nüneekajalakai Maleiwa, so'uweena wane ka'i. Je wayakana maa'ulu yaa, anakaja müleka wachecherüle waa'in su'unnaa müliaa maa akaapü'ü nayakana, süka eeichipain Jesucristo wamaa. Nnojotsü niyouktajaain amaa ouktaa saa'u tü kuruusakat mayaasüje nütüjaain saa'u mee'erapaleechin nia sünainjee. Nütüjaa aa'ut sünain talatüinjatüin ma'i naa'in Maleiwa nümaa süchikijee. Je maa'ulu yaa, shiimüin sünain nuluwataain wanaa nümaa chi Maleiwakai, sünain joyotüin nia nikialu'ujee sünainjee kojutüin ma'i nütüma.
2 Mantenhamos o olhar firme em Jesus, o líder e aperfeiçoador de nossa fé. Por causa da alegria que o esperava, ele suportou a cruz sem se importar com a vergonha. Agora ele está sentado no lugar de honra à direita do trono de Deus.
3 Anakaja sotüle jaa'in tü müliaa nülatirakat Jesús wanaa sümaa niyouktünüin sütüma wayuu kaainjarat e'rütkat wayumüin nümüin. Anashii müleka jülüjale jaa'in Jesús, suulia malainjain jaa'in sünain anoujaa su'unnaa tü müliaa ji'rakat müinma'a.
3 Pensem em toda a hostilidade que ele suportou dos pecadores; desse modo, vocês não ficarão cansados nem desanimados.
4 Jiakana, sünain ja'alijirüin jukuaippa suulia aa'inraa tü mojusü nachekakat jüpüleerua na wayuu kaainjaraliikana, ja'itairü ürüttüin naa'in jünain, nnojoliiyülia jia ouktüin natüma saaliijee tia.
4 Afinal, ainda não chegaram a arriscar a vida na luta contra o pecado.
5 Sükajee jiain nüchonnii Maleiwa, nnojo motüin jaa'in tü pütchi ashajünakat paala sulu'u tü karaloukta nüchikimaajatkat süpüla süchecherüinjatüin jaa'in:
5 Acaso vocês se esqueceram das palavras de ânimo que Deus lhes dirigiu como filhos dele? Ele disse: “Meu filho, não despreze a disciplina do Senhor; não desanime quando ele o corrigir.
6 Tü wayuu eekai shiimüin sünain alin nüpüla Maleiwa,
6 Pois o Senhor disciplina quem ele ama e castiga todo aquele que aceita como filho”.
7 Jüchechera jaa'in süpüla tü müliaa ji'rakat sütüma tü wayuu manoujainsatkalüirua. Sükajee tü müliaa ji'rakat, kalio'ushii jia nütüma chi Maleiwakai. Je sünainjee tia, jütüjaa aa'ut sünain jiain nüchonnii chi Maleiwakai. ¿Jarai chi achonlu nnojoikai kalio'uin nütüma nüshi?
7 Enquanto suportam essa disciplina de Deus, lembrem-se de que ele os trata como filhos. Quem já ouviu falar de um filho que nunca foi disciplinado pelo pai?
8 Atüjeeshii nütüma chi Maleiwakai napüshua na nüchooinkana süka tü müliaa ne'rakat. Müleka malio'uleje nütüma Maleiwa, nnojoliija jia nüchooin. Wayuuja ne'e ojunalaa jia.
8 Se Deus não os disciplina como faz com todos os seus filhos, significa que vocês não são filhos de verdade, mas ilegítimos.
9 Soto jaa'in nakuaippa na washikana yaa mmolu'u. Ja'itaichii kalio'uin waya natüma, ayatshii jüüjüüin waya namüin je kojutüshii naya watüma. Shialeeka nümüin chi Washikai Maleiwa chakai iipünaa, alana'aleesia ma'i sünain anain müleka jüüjüüle waya nümüin süpüla eeinjanain waya nümaa joolu'u je süpüla ka'ikat süpüshua.
9 Uma vez que respeitávamos nossos pais terrenos que nos disciplinavam, não devemos nos submeter ainda mais à disciplina do Pai de nosso espírito e, assim, obter vida?
10 Kalio'upü'üshii waya tepichiiwa'aya natüma na washikana, süka kee'ireein naa'in tü anaakat wapüleerua. Akaajaa tü kee'ireekat naa'in chi Maleiwakai wapüleerua süka tü müliaa we'rakat, shia aneein waya sükajee tia. Tü nüchekakat wapüleerua, shia süka müinjanain aka waya naa'in süpüla ka'ikat süpüshua.
10 Pois nossos pais nos disciplinaram por alguns anos como julgaram melhor, mas a disciplina de Deus é sempre para o nosso bem, a fim de que participemos de sua santidade.
11 Je süma'inru'u nikirajüin waya chi Maleiwakai süka tü müliaa we'rakat, nnojotsü kalu'uin talataa aa'in wamüin, mojusü waa'in sütüma. Otta so'uweena wane ka'i, walatitpeena tü müliaakat, “Tü alatakat wamüin paala, kalu'usü anaa”, wameerü süka saapüneerüin wamüin jutataa aa'in sümaa wountüin waa'inrüin waneepia tü anasükat sümüin wayuu.
11 Nenhuma disciplina é agradável no momento em que é aplicada; ao contrário, é dolorosa. Mais tarde, porém, produz uma colheita de vida justa e de paz para os que assim são corrigidos.
12 — ausente —
12 Portanto, revigorem suas mãos cansadas e seus joelhos enfraquecidos.
13 — ausente —
13 Façam caminhos retos para seus pés a fim de que os mancos não caiam, mas sejam fortalecidos.
14 Ee jümata jaa'in nanain na juwalayuukana jükaaliijiraaiwa süpüla jutatüinjatüin jaa'in jüpüshua. Jaapa jümaala jukuaippa nümüin chi Maleiwakai waneepia saa'ujee jükatannüin joolu'u suulia kaainjalaa. Chi eekai nnojolin nükatannüin suulia naainjala, müichia nnojolin ni'rüin chi Senyotkai.
14 Esforcem-se para viver em paz com todos e procurem ter uma vida santa, sem a qual ninguém verá o Senhor.
15 Ee jumata jaa'in süpüla jüchecherüinjatüin naa'in chi juwala eekai malain naa'in ja'aka, chi oo'ulaweekai suulia anoujaa nünain chi Maleiwa anamiakai. Anakaja jüchiajaale chi eekai masütaajuin sünain kaainjalaa suulia nashatüin na nuwalayuukana tü mojusü naa'inrakat sümaa amalajaain tü nanoulakat sütüma.
15 Cuidem uns dos outros para que nenhum de vocês deixe de experimentar a graça de Deus. Fiquem atentos para que não brote nenhuma raiz venenosa de amargura que cause perturbação, contaminando muitos.
16 Je anakaja müleka jüchiaajiraale suulia a'luwajirawaa akuaippaa sümaa wayuu jierü otta wane jierü nümaa wane toolo suulia ki'rajüin jia sünain tia. Otta chi eekai nnojolüin jamajatüin nümüin tü nüchekakat chi Maleiwakai nüpüleerua, anakaja müleka jime'ejüle naa'in süpüla kojutüinjachin Maleiwakai nütüma nüchikua, suulia majüin aka naa'in Esaú paala sümaiwa sünain nuikküin sujut e'irumaa saa'u eküülü ne'e.
16 Vigiem para que ninguém seja imoral ou profano, como Esaú, que trocou seus direitos como filho mais velho por uma simples refeição.
17 Watüjaa aa'uchi nia sünain isain ma'i naa'in süchiirua süchikijee tia. Ja'itaichi a'yalajüin ma'i, nnojotsü nuuntüin nu'wanajüin tü naa'inrakat. Achuntüshiyaaje nümüin chi nüshikai shii'iree nüküjainjatüin nümüin süchiki tü kasa anasü anteetkat nümüin sünainjee e'irumawaa, müichia nnojolin kojutüin atümaa maa aka nujut wane eekai e'irumaain.
17 Como vocês sabem, mais tarde, quando ele quis a bênção do pai, foi rejeitado. Era tarde para que houvesse arrependimento, embora ele tivesse implorado com lágrimas.
18 Nnojoliishii antüin jia nünainmüin chi Maleiwakai maa aka nantüin nünainmüin na wayuu Israelkana paala sümaiwa cha'aya eere wane uuchi kanüliakat Sinaí, eejatüle süpülajain sümaa süchuwajaain je sümaa kojoin ma'i tü sirumakat je sümaa kayaain.
18 Vocês não chegaram a um monte que se pode tocar, a um lugar de fogo ardente, escuridão, trevas e vendaval,
19 — ausente —
19 ao toque da trombeta e à voz tão terrível que aqueles que a ouviram suplicaram que nada mais lhes fosse dito,
20 — ausente —
20 pois não podiam suportar a ordem que recebiam: “Se até mesmo um animal tocar no monte, deve ser apedrejado”.
21 Akaajaa Moisés sünain mmolüin. “Tüntüsü ma'i taa'in sümaa mmoluu”, müshi.
21 O próprio Moisés ficou tão assustado com o que viu a ponto de dizer: “Fiquei apavorado e tremendo de medo”.
22 Alu'ujasa jiakana, chi jüntakai anainmüin maa'ulu yaa, nia Maleiwa eere nuluwataain chaa iipünaa. Nnojoliishii antüin jia sünainmüin wane uuchi maa aka paala na jutuushikana. Anashaatasü ma'i cha'aya, müsü aka saa'in Jerusalén sünain anain. Antüshii jia nünainmüin chi Maleiwakai katakai atüma so'u wayuu, eere jutkatüin wane aapieeirua wattakat ma'i saalii sünain ee'irajaa süka talatüin ma'i saa'in.
22 Vocês, porém, chegaram ao monte Sião, à cidade do Deus vivo, à Jerusalém celestial, aos incontáveis milhares de anjos em alegre reunião,
23 Antüshii jia na'akamüin na nüchooinkana Maleiwa, na ashajünakana anülia cha'aya iipünaa saa'u nayain nüpüshin Maleiwa je saa'u müin aka nujut wane e'irumaa naya. Antüshii jia nümülatu'umüin chi Maleiwakai chi süsouktüinjacheechikai amüin wayuu süpüshua saa'ujee tü saa'inrapü'ükat, maa aka anale je mojule. Antüshii jia na'akamüin na juwalayuu ouktakana, sünain keraaitpain naka süpüshua tü nüchekakat paala Maleiwa.
23 à congregação dos filhos mais velhos, cujos nomes estão escritos no céu, e a Deus, que é juiz de todos, aos espíritos dos justos no céu, agora aperfeiçoados,
24 Antüshii jia nünainmüin Jesús chi keraajakai atüma tü pütchi jeket e'itaanakat nütüma Maleiwa, chi amülakai asha sünain ouktüin waa'ujee süpüla saapünüinjatüin wamüin tü nümakat paala chi Maleiwakai sünain pansaain nünüiki. Tü nüshakat Cristo amülakat waa'u süpüla süla'ajaain waainjala woulia, alana'aleesia ma'i shia sünain anain suulia tü nüsülajakat Abel nümüin chi Maleiwakai.
24 a Jesus, o mediador da nova aliança, e ao sangue aspergido, que fala de coisas melhores do que falava o sangue de Abel.
25 Je sükajee tia, jalia jia jüpüshua suulia jiyouktaja'alüin tü nuluwataakat anain jia chi Maleiwakai. Maa aka no'utinnüin aa'in na watuushikana sütümajee nayouktajüin nünüiki wanaa sümaa nüchiajaain naya cha'aya saa'u uuchi, akaajaa wayakana maa'ulu yaa müleka wayouktajüle nünüiki nüchiajaapa chajee iipünaajee eere nuluwataain, miyo'uleejeeria ma'i süsalajana wamüin nütüma.
25 Tenham cuidado para não se recusarem a ouvir aquele que fala. Porque, se aqueles que se recusaram a ouvir o mensageiro terreno não escaparam, certamente não escaparemos se rejeitarmos aquele que nos fala do céu.
26 Akutkujaasü tü mmakat paala sütüma nünüiki chi Maleiwakai chajee saa'ujee tü uuchikat. Je joolu'u maa'ulu yaa, pansaaitpa nünüiki wamüin sünain: “Akutkujaajeerü tü mmakat süchikua tatüma, je amojujaajeerü sukuaippa tü jolotsükalüirua süpüshua wanaa sümaa”, sünain nümüin.
26 Quando Deus falou naquela ocasião, sua voz fez a terra tremer, mas agora ele promete: “Mais uma vez, farei tremer não só a terra, mas também os céus”.
27 Je tia pütchi “süchikua” makat, aküjünüsü wamüin süpüla watüjaain saa'u sünain sükutkujaajeerüin nütüma süchikua süpüshua tü kasa nükumajalakat paala sümaiwa. Je aja'lajaajeerü shia nütüma. Otta tü kasa matüjainkat akutkujawaa, müiria nnojolüin aja'lajaain.
27 Isso significa que toda a criação será abalada e removida, de modo que permaneçam apenas as coisas inabaláveis.
28 — ausente —
28 Uma vez que recebemos um reino inabalável, sejamos gratos e agrademos a Deus adorando-o com reverência e santo temor.
29 — ausente —
29 Porque nosso Deus é um fogo consumidor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.