Mateus 19
Fhe Bakɨmen Kaman Kameŋ (GEB) vs NVI
1 Zisas mba buni mbe suaŋgia thugap, ana Gariri ŋgu fhaiŋ thav kema ndigap, Zordan mbɨ gaar muen Zudia ŋgu fhain vui.
1 Tendo acabado de dizer essas coisas, Jesus saiu da Galiléia e foi para a região da Judéia, no outro lado do Jordão.
2 Ana vuim, gumgi gu mbigi vhɨrve ana zɨn vui. Mbe ana zɨn vuim, ana maam mben rɨmrɨɨ ga mbuim, nta vhɨzi.
2 Grandes multidões o seguiam, e ele as curou ali.
3 Zisas maaŋ kim, Fherasiŋ ana han zav, ana mpari. Mbe maaŋ muuŋgiap kha nzambareŋ ana muuŋgi, “Ee, nzan tɨv, guma won muuŋ thamthar saŋv ana vuzvuk ma, ne nzerara thi?”
3 Alguns fariseus aproximaram-se dele para pô-lo à prova. E perguntaram-lhe: "É permitido ao homem divorciar-se de sua mulher por qualquer motivo? "
4 Mbe ne nzuaim, Zisas mbe ŋgarkarav khaŋ nzuai, “Ee, nde Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ ki gap, nde ana gangi fhuv thi? Mba buneŋ khaŋ nzuai, ‘Fhum guarara Fhe Bakɨme za kha bigi ga muuŋgiap, ana gumgi gu mbigi ga muuŋgi. Ana guma ga muuŋgim, ana guma ma. Ana mbiga muuŋgim, ana mbik ma.
4 Ele respondeu: "Vocês não leram que, no princípio, o Criador ‘os fez homem e mulher’
5 Fhe Bakɨme mani ga muuŋgiap, ana khaŋ nzuai, “Maaŋ muuŋgip, guma ana muuaŋ tɨgap, ana won niamuuŋ gu ndia thav, ana won muuŋ phorga kav, mani wani phorgap, mani guma bavira ki. Mani wani hiav ki fhu.” ’
5 e disse: ‘Por essa razão, o homem deixará pai e mãe e se unirá à sua mulher, e os dois se tornarão uma só carne’?
6 Fhe Bakɨme maaŋ suaŋgim, mani wani shɨrav wani hiav guma phunini ki fhu. Fhuvara. Mani wani tɨgap guma bavira ki. Maaŋ muuŋgiap, Fhe Bakɨme phorgi bigɨn, guma ana shɨgɨ thari.”
6 Assim, eles já não são dois, mas sim uma só carne. Portanto, o que Deus uniu, ninguém o separe".
7 Ana ne suaŋgim, mba Fherasiŋ khaŋ ana nzuai, “Ne nzerara, maaŋgiap Moses thaŋ nzuav kha tɨvar nza nɨɨŋgia khaŋ nzuai, ‘Guma won muuŋ thamthar saŋv, ana ana thamthagi kamen gava thueŋ khergip, ana nɨɨŋgip, ana sararim, ana ŋgɨrga?’ ”
7 Perguntaram eles: "Então, por que Moisés mandou dar uma certidão de divórcio à mulher e mandá-la embora? "
8 Mbe maaŋ nzuaim, Zisas khaŋ mbe nzuai, “Nde rɨɨŋrɨɨŋ kɨvgi ntɨɨri ma. Maaŋ muuŋgiap, Moses fhura nde garim, nde won muuiŋ thamthagi. Fhum guarara mba khesharigi tɨv ki fhu.
8 Jesus respondeu: "Moisés lhes permitiu divorciar-se de suas mulheres por causa da dureza de coração de vocês. Mas não foi assim desde o princípio.
9 “Gu khaŋ nde nzuai, Maaŋ muuŋgip, guma then muuŋ, ana ruan harigi guma the ndiga kegi fhu. Ana man fhura ana thav ana vharigi, ana vuim, ana harigi mbiga tɨgi, mba guma, ana nduara ruan harigi mbiga ndigi tɨva muuŋgi.”
9 Eu lhes digo que todo aquele que se divorciar de sua mulher, exceto por imoralidade sexual, e se casar com outra mulher, estará cometendo adultério".
10 Zisas ne nzuaim, ana farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi khaŋ ana nzuai, “Maaŋ muuŋgiap, gumgi mba tɨvar muuŋv wari won muuiŋ phorgɨ kɨrga. Mbe thaaŋ nzuav muuiaŋ rɨgi, mbe fhura mbar kɨ.”
10 Os discípulos lhe disseram: "Se esta é a situação entre o homem e sua mulher, é melhor não casar".
11 Mbe ne nzuaim, Zisas khaŋ mbe nzuai, “Kha gumgi, mbe za kha buneŋ zɨn ŋgɨgɨrga tuktɨgi fhuvara.
11 Jesus respondeu: "Nem todos têm condições de aceitar esta palavra; somente aqueles a quem isso é dado.
12 Nde mbarara! Mbarkɨrga gumgi vhɨrve ki, mbe mbari, mbe muuiaŋ rɨgi fhu. Mbe mbari, mbe ndegmbori ndavi vherira, mbe fhavi mbatɨgi. Mbe mbari, mbe ŋgui vhɨrve gari gumgi panin phenan ŋgarɨr zav, mbe mbe thuuri ndigim, mbe muuin rɨgɨrga vuzvuk ki fhu. Mbe mbari, mbe Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi garim, mbe ana piin ki ŋgu ndɨkndɨga ŋgarav, mbe muuiaŋ rɨgɨ thagi. Guma, ana kha buni mbararav, ana nta zɨn ŋgɨr saŋv, ana kha buni ndiri.”
12 Alguns são eunucos porque nasceram assim; outros foram feitos assim pelos homens; outros ainda se fizeram eunucos por causa do Reino dos céus. Quem puder aceitar isso, aceite".
13 Mbe mba tugar, mba gumgi gu mbigi, mbe tari bisarire ndiav Zisas han zi. Mbe khueŋ vuzvugiap, Zisas won farver mbe suv, mbe suaŋv, Fhe Bakɨme phorgɨv suanga. Mbe mbe ndia zim, Zisas farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi mba gumgi gu mbigi ga vhegi.
13 Depois trouxeram crianças a Jesus, para que lhes impusesse as mãos e orasse por elas. Mas os discípulos os repreendiam.
14 Zisas khaŋ wo farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi ga nzuai, “Nde fhura mba tarire ganɨrim, mbe na han zɨri. Nde mbe thɨvɨ thari. Fhuvara. Kha tarire ndɨkndɨgi ndɨkndɨga mbui gumgi gu mbigi, Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi garim, mbe ana piin ki ŋgu, ana mbe ne ma.”
14 Então disse Jesus: "Deixem vir a mim as crianças e não as impeçam; pois o Reino dos céus pertence aos que são semelhantes a elas".
15 Ana maaŋ mbe suaŋgiap, mbara won farver mba tari ga sui. Ana farven mbe suegap, ana zumgum mba ŋaneŋ thav vui.
15 Depois de lhes impor as mãos, partiu dali.
16 Guma mbe Zisas han zav khaŋ ana nzuai, “Guman Rum, gu ram muuŋgi tɨvar vhuun muuŋgip, gu zumgum zazera mbara muuŋgiap ki bɨɨŋbɨɨŋ ndigirie?”
16 Eis que alguém se aproximou de Jesus e lhe perguntou: "Mestre, que farei de bom para ter a vida eterna? "
17 Zisas mbaram khaŋ ana nzuai, “Ndu thaŋ nzuav tɨvir vhuuiaŋ nzuav nan nzai? Guma bavira, ana tɨvir vhuuiaŋ mbui guma ma. Ndu maaŋ muuŋgip, zazera mbara muuŋgiap ki bɨɨŋbɨɨŋ ndir za mbui, ndu Fhe Bakɨme nzuai tɨvi zɨn ŋgɨri.”
17 Respondeu-lhe Jesus: "Por que você me pergunta sobre o que é bom? Há somente um que é bom. Se você quer entrar na vida, obedeça aos mandamentos".
18 Zisas maaŋ ana nzuaim, mba guma kha nzambaran Zisas ga muuŋgi, “Ndu ram mbui khesharigi tɨvi, ndu nta nzuai?” Zisas mbara khaŋ ana nzuai, “Mba Fhe Bakɨme nzuai tɨvi, nta khaŋ nzuai, ‘Nde harigi gumgi gu mbigi shogɨrim, mbe vhɨzɨ thari. Nde mani gu mburi ga rɨgi gumgi gu mbigi, nde ruarin harigi gumgi gu mbigi ndi thari. Ne kɨmɨ thari. Nde fhura guiguigip harigi gumgi gu mbigi ga suaŋv suaŋ thari.
18 "Quais? ", perguntou ele. Jesus respondeu: " ‘Não matarás, não adulterarás, não furtarás, não darás falso testemunho,
19 Nde wari won ndegi gu ndegmbori piin kɨv, mbe nzuai buni mbararari. Nde vhɨra wari vuzvugi tɨvara, nde guigira harigi gumgi vuzvugiri.’ ”
19 honra teu pai e tua mãe’ e ‘amarás o teu próximo como a ti mesmo’".
20 Zisas maaŋ nzuaim, mba guman kam khaŋ ana nzuai, “Gu za mba tɨvi zɨn vui. Gu ram muuŋgi tɨveŋ, gu ne zɨn vui fhu?”
20 Disse-lhe o jovem: "A tudo isso tenho obedecido. O que me falta ainda? "
21 Zisas mbara khaŋ ana nzuai, “Ndu maaŋ muuŋgip tɨvir vhuuiaŋ mbui guma guarara kɨr za mbui, ndu ŋgɨp za wo bigi ndi maaŋrim, mbe nta vhezgirim, ndu mba ŋkɨɨar, bigi sosuagi gumgir nɨɨŋgiri. Ndu maaŋ muuŋgirga, ndu Hevenan bigi vhuuiŋ guarira ndirga. Ndu mba tɨvar muuŋgip, ndu na phorgɨ ru.”
21 Jesus respondeu: "Se você quer ser perfeito, vá, venda os seus bens e dê o dinheiro aos pobres, e você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me".
22 Mba guman kam ne mbararagiap, ana ndav ana simgim, ana vugi. Ana khaŋ muuŋgiap, ana guigira bigi vhɨrkɨvgi guma ma.
22 Ouvindo isso, o jovem afastou-se triste, porque tinha muitas riquezas.
23 Zisas mba bunin ana nzua vo khaŋ wo farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi ga nzuai, “Gu guigira nde nzuai, shɨk kav ŋkɨɨa vhɨrve ki gumgi, mbe guigira Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi garim, mbe ana piin ki ŋgu Hevenan ŋgirɨr saŋv, guigira ŋaara mbatɨgar muuŋgirga.
23 Então Jesus disse aos discípulos: "Digo-lhes a verdade: Dificilmente um rico entrará no Reino dos céus.
24 Gu taagia nde nzuai, kemor, ana shagi sai suuŋ thoon ŋgirɨ saŋv, ana mba shɨk kav ŋkɨɨa vhɨrve ki guma, ana Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi garim mbe ana piin ki ŋgun ŋgirɨ zav ŋaara mbatɨga mbui, ana mba khesharigi ŋaara mbatɨgar muuŋgirga tuktɨgi fhuvara.”
24 E lhes digo ainda: é mais fácil passar um camelo pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus".
25 Zisas ne suaŋgim, mba ana farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi ne mbararagiap, mbe guigira ŋgava mbatɨga muuŋgi. Mbe ŋgava mbatɨga muuŋgiap khaŋ nzuai, “Maaŋ muuŋgirga, the zazera mbara muuŋgiap ki bɨɨŋbɨɨŋ ndigirie?”
25 Ao ouvirem isso, os discípulos ficaram perplexos e perguntaram: "Neste caso, quem pode ser salvo? "
26 Mbe ne nzuaim, Zisas purara mbe garav khaŋ nzuai, “Guma the ne muuŋgirga tuktɨgi fhuvara. Fhe Bakɨme, ana nduara za mba bigi ga mbui.”
26 Jesus olhou para eles e respondeu: "Para o homem é impossível, mas para Deus todas as coisas são possíveis".
27 Zisas maaŋ nzuaim, Pita ana kama ŋgarkarav khaŋ nzuai, “Ndu ganɨ. Nza za wari wo bigi thav ndu phorga rui. Nza ne suaŋv, thagɨna ndirie?”
27 Então Pedro lhe respondeu: "Nós deixamos tudo para seguir-te! Que será de nós? "
28 Zisas Pita ŋgarkarav khaŋ mbe nzuai, “Gu guigira nde nzuai, Fhe Bakɨme zumgum muuŋgirga ŋgun kaman, Fhe Bakɨmen Guma Guar, ana zɨ bakɨme ndigɨp, ana ŋgui vhɨrve gari guman pan pigi mpirmpirɨga perarga, mba tugar, nde gu farasarigi 12 thɨgi ŋaara gumgi, nde vhɨra, nde 12 thɨgi mpirmpirɨgi vhuuin pigirga. Nde ntan piigip, nde mba 12 thɨgi Isrerin nzɨgi nde mbe ganɨnga.
28 Jesus lhes disse: "Digo-lhes a verdade: Por ocasião da regeneração de todas as coisas, quando o Filho do homem se assentar em seu trono glorioso, vocês que me seguiram também se assentarão em doze tronos, para julgar as doze tribos de Israel.
29 Mba na zɨ ndɨkndɨgap wari wo pheni, gu won fegi gu ŋgugi, meeiŋ gu bivi, ndegi gu ndegmbori, won tari, won mɨni, mba bigi thagi gumgi gu mbigi, mbe guigira bigi vhuuiŋ vhɨrvera ndiv, mbe vhɨra zazera mbara muuŋgiap ki bɨɨŋbɨɨŋ ndigirga.
29 E todos os que tiverem deixado casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou campos, por minha causa, receberão cem vezes mais e herdarão a vida eterna.
30 Maaŋ muuŋgiap, ntigem zɨ bakɨme ndi ntɨɨri, mbe zumgum zɨ bisaneŋ ndirga.”
30 Contudo, muitos primeiros serão últimos, e muitos últimos serão primeiros".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.