Gênesis 21
Bibulu Jinmiire ni (DYI) vs NTLH
1 Yawe Yɛnŋɛlɛ li jatere wìla koro sɛnrɛ nda làa yo Sara wi kan ti na, mɛɛ ŋga làa yo maa kan ki pye.
1 De acordo com a sua promessa, o Senhor Deus abençoou Sara.
2 A Sara wì si kugbɔ lɛ ma pinambyɔ se Abirahamu wi kan wa wi lelɛwɛ pi ni, ma yala wagati ŋa Yɛnŋɛlɛ làa kɔn ma tɛgɛ wi ni.
2 Ela ficou grávida e, na velhice de Abraão, lhe deu um filho. O menino nasceu no tempo que Deus havia marcado,
3 A Abirahamu wì si pinambyɔ ŋa Sara wìla se maa kan wi mɛgɛ taga naa yinri Izaki.
3 e Abraão pôs nele o nome de Isaque.
4 A Abirahamu wì suu pinambyɔ Izaki wi kɛnrɛkɛnrɛ wi seŋgɔlɔ, pilige kɔlɔtaanri wogo ki na, paa yɛgɛ ŋga na Yɛnŋɛlɛ làa ki yo maa kan.
4 Quando Isaque tinha oito dias, Abraão o circuncidou , como Deus havia mandado.
5 Abirahamu wìla ta yɛlɛ cɛnmɛ wi pinambyɔ Izaki wi sesanga wi ni.
5 Quando Isaque nasceu, Abraão tinha cem anos.
6 A Sara wì sho fɔ: «Yɛnŋɛlɛ lì titɛgɛrɛ kala kan na yeri. Mbele fuun pe yaa li logo, pe yaa la tɛgɛ na ni ja.»
6 Então Sara disse: — Deus me deu motivo para rir . E todos os que ouvirem essa história vão rir comigo.
7 A wì sho naa fɔ: «Ambɔ wi mbaa ki yo Abirahamu kan fɔ mi Sara yaa ka yinnɛ kan piile yeri? Ma si yala, mì pinambyɔ se wi kan wa wi lelɛwɛ pi ni.»
7 E disse também: — Quem diria a Abraão que Sara daria de mamar? No entanto, apesar de ele estar velho, eu lhe dei um filho.
8 Kona, a Izaki wì si yiri ma yɛgɛ to, a pòo laga yinnɛ na. Pàa wi laga yinnɛ na pilige ŋga ni, a Abirahamu wì si sɔgɔlɔ gbɔlɔ sɔgɔ wi mɛgɛ ni.
8 O menino cresceu e foi desmamado. E, no dia em que o menino foi desmamado, Abraão deu uma grande festa.
9 Ma si yala Ezhipiti tara fɛnnɛ jɔ Agari wìla pinambyɔ ŋa se Abirahamu wi kan, a Sara wì suu yan wila tɛgɛ Izaki wi na.
9 Certo dia Ismael, o filho de Abraão e da egípcia Agar, estava brincando com Isaque, o filho de Sara.
10 A Sara wì si Abirahamu wi pye fɔ: «Ki kulojɔ ŋa wi purɔ wo naa wi pinambyɔ wi ni, katugu ki kulojɔ ŋa wi pinambyɔ wi se pinlɛ mbe kɔrɔgɔ ki li ja na pinambyɔ Izaki wi ni.»
10 Quando Sara viu isso, disse a Abraão: — Mande embora essa escrava e o filho dela, pois o filho dessa escrava não será herdeiro junto com Isaque, o meu filho.
11 Ki sɛnrɛ tìla Abirahamu wi mbɛn wi pinambyɔ Ishimayɛli wi kala na.
11 Abraão ficou muito preocupado com isso, pois Ismael também era seu filho.
12 Ɛɛn fɔ, a Yɛnŋɛlɛ lì si Abirahamu wi pye fɔ: «Ma kulojɔ wo naa wi pinambyɔ wi ni, pe wogo kiga kɔɔn ya. Sara wiga sɛnrɛ nda fuun yo ma kan, ma yɛnlɛ ti na; katugu pa ma setirige piile pe yaa ka yiri wa Izaki wo ni.
12 Mas Deus disse: — Abraão, não se preocupe com o menino, nem com a sua escrava. Faça tudo o que Sara disser, pois você terá descendentes por meio de Isaque.
13 Ma kulojɔ wi pinambyɔ wo na, mi yaa cɛnlɛ la pye li yiri wa wi ni, katugu wi yɛn ma sege ki woo wa.»
13 O filho da escrava é seu filho também, e por isso farei com que os descendentes dele sejam uma grande nação.
14 Ki goto yirifaga ki na, a Abirahamu wì si yaakara lɛ, naa sɛlɛgɛ kasha ni, ŋga kìla pye ma yin tɔnmɔ ni, mɛɛ ti kan Agari wi yeri, mari taga wa wi pajogo ki na, mɛɛ wi pinambyɔ wi kan wi yeri fun, ma suu pye ma yo wila kee. A Agari wì si kari mɛɛ saa puŋgo wa Bɛrisheba gbinri wi ni.
14 No dia seguinte Abraão se levantou de madrugada e deu para Agar comida e um odre cheio de água. Pôs o menino nos ombros dela e mandou que fosse embora. E Agar foi embora, andando sem direção pelo deserto de Berseba.
15 Naa sɛlɛgɛ kasha tɔnmɔ pìla kaa kɔ, a Agari wì si saa pyɔ wi tɛgɛ tipige ka nɔgɔ,
15 Quando acabou a água do odre, ela deixou o menino debaixo de uma arvorezinha
16 mɛɛ kari ma saa cɛn wi yɛ wa pyɔ wi yɛsinmɛ na. Wo naa pyɔ wi ni, fogo ŋga kìla pye pe sɔgɔwɔ kìla pye paa yɛgɛ ŋga na paga wanga wɔn ki ma fogo ŋga pye si jɛn mbe to we; katugu wìla wi yɛɛ pye fɔ: «Mi woro na jaa mbanla pyɔ wi yan wila kuun.» Ko ki ti wìla saa cɛn wi yɛ wa pyɔ wi yɛsinmɛ pi na, nɛɛ gbele.
16 e foi sentar-se a uns cem metros dali. Ela estava pensando: “Não suporto ver o meu filho morrer.” Ela ficou ali sentada, e o menino começou a chorar.
17 Yɛnŋɛlɛ làa pyɔ wi gbelege ki logo. A Yɛnŋɛlɛ li mɛrɛgɛ wì si koro wa naayeri ma Agari wi yeri maa pye fɔ: «Yiŋgi kɔɔn ta Agari? Maga kaa fyɛ, katugu Yɛnŋɛlɛ lì lenambile li magala li logo wa laga ŋga màli tɛgɛ we.
17 Deus ouviu o choro do menino; e, lá do céu, o Anjo de Deus chamou Agar e disse: — Por que é que você está preocupada, Agar? Não tenha medo, pois Deus ouviu o choro do menino aí onde ele está.
18 Yiri mali yigi li kɛɛ ki na, katugu Yɛnŋɛlɛ li yaa li pye cɛnlɛ gbenɛ to.»
18 Vamos! Levante o menino e pegue-o pela mão. Eu farei dos seus descendentes uma grande nação.
19 Kona, a Yɛnŋɛlɛ lì si ti a wì kɔlɔ wa yan tɔnmɔ ni. A wì si saa wi sɛlɛgɛ kasha ki ko maga yin, mɛɛ lenambile li kan, a lì wɔ.
19 Então Deus abriu os olhos de Agar, e ela viu um poço. Ela foi, encheu o odre de água e deu para Ismael beber.
20 A Yɛnŋɛlɛ li nɛɛ lenambile li go singi, a lì si yiri ma lɛ, mɛɛ saa cɛn wa Paran gbinri wi ni, ma pye sandiga wɔnfɔ gbɔɔ.
20 Protegido por Deus, o menino cresceu. Ismael ficou morando no deserto de Parã e se tornou um bom atirador de flechas.
21 Maga ta wìla pye ma cɛn wa Paran gbinri wi ni, a wi nɔ wì si Ezhipiti tara fɛnnɛ jɔ wa lɛ ma kan wi yeri.
21 E a sua mãe arranjou uma mulher egípcia para ele.
22 Ki wagati wi ni, a Abimelɛki wì si pan Abirahamu wi kɔrɔgɔ, wo naa wi maliŋgbɔɔnlɔ to Pikɔli wi ni, mɛɛ wi pye fɔ: «Yɛnŋɛlɛ li yɛn ma ni ma kapyege ki ni fuun ni.
22 Por esse tempo Abimeleque foi conversar com Abraão. Ficol, comandante do seu exército, foi com ele. Abimeleque disse a Abraão: — Deus está com você em tudo o que você faz.
23 Koni, wugu mala kan Yɛnŋɛlɛ li mɛgɛ ki na, fɔ ma se kanla fanla, mi naa na piile, naa na setirige piile pe ni, fɔ ma yaa na yigi jɛŋgɛ naa tara nda ma yɛn ma cɛn laga ti woolo pe ni, paa yɛgɛ ŋga na mɔ̀ɔ yigi jɛŋgɛ we.»
23 Portanto, aqui neste lugar, jure por Deus que não vai enganar nem a mim, nem aos meus filhos, nem aos meus descendentes. Eu tenho sido sincero com você; por isso prometa que será sincero comigo e fiel a esta terra em que está morando.
24 A Abirahamu wì sho fɔ: «Mi yaa wugu ki na mbege pye.»
24 — Eu juro — disse Abraão.
25 Ɛɛn fɔ, Abimelɛki wi kulonambala pàa kɔlɔ ŋa shɔ Abirahamu wi yeri fanŋga na, a Abirahamu wi nɛɛ para wi na ki wogo ki na.
25 Abraão fez uma reclamação a Abimeleque por causa de um poço que os empregados de Abimeleque haviam tomado à força.
26 A Abimelɛki wì suu pye fɔ: «Lere ŋa wìgi kala li pye, mi suu jɛn. Mboro fun, mɛɛ sigi yo na kan. Ki logowo powi mba mila nuru ma yeri nala yɛɛn.»
26 Abimeleque explicou: — Não sei quem fez isso. Você nunca me falou nada, e esta é a primeira vez que estou ouvindo falar desse assunto.
27 Kona, a Abirahamu wì si simbaala, naa sikaala naa nɛrɛ yigi ma kan Abimelɛki wi yeri. A pe shyɛn pè si yɔn finliwɛ le pe yɛɛ ni.
27 Aí Abraão pegou algumas ovelhas e alguns bois e deu a Abimeleque, e os dois fizeram um trato.
28 Abirahamu wì si simbasumbonɔ kɔlɔshyɛn wɔ ma pe tɛgɛ pe yɛ.
28 Abraão separou sete ovelhinhas do seu rebanho,
29 A Abimelɛki wì suu yewe ma yo fɔ: «Simbasumbonɔ kɔlɔshyɛn mbele mà wɔ ma tɛgɛ pe yɛ ko go ko yɛn kikiin?»
29 e Abimeleque perguntou: — Por que você separou estas sete ovelhinhas?
30 A Abirahamu wì suu pye fɔ: «Yɛnlɛ ki simbasumbonɔ kɔlɔshyɛn mbele pe na, jaŋgo paa ma nawa tuun ki na fɔ muwi mìgi kɔlɔ ŋa wì wɔ.»
30 Abraão respondeu: — Elas são um presente para você. Ao receber estas sete ovelhinhas, você estará concordando que fui eu quem cavou este poço.
31 Ko kala na, pe maa ki laga ki yinri Bɛrisheba, katugu pàa wugu le ki laga ki na ma pe yɛɛ kan.
31 Por isso aquele lugar ficou sendo chamado de Berseba , pois ali os dois fizeram um juramento.
32 Kì kaa pye ma, a pè si yɔn finliwɛ le pe yɛɛ ni wa Bɛrisheba. Ko puŋgo na, Abimelɛki wo naa wi maliŋgbɔɔnlɔ to Pikɔli wi ni, pè si yiri ma sɔngɔrɔ wa Filisiti tara fɛnnɛ pe tara.
32 Depois de fazerem esse trato em Berseba, Abimeleque e Ficol voltaram para a Filisteia.
33 A Abirahamu wì si tamarisi tige ka sanri wa Bɛrisheba, mɛɛ Yawe Yɛnŋɛlɛ li mɛgɛ ki yeri wa mali gbɔgɔ, lo na li yɛn Yɛnŋɛlɛ na li yɛn kɔsaga fu.
33 Abraão plantou uma árvore em Berseba e ali adorou o Senhor , o Deus Eterno.
34 Abirahamu wìla cɛn ma mɔ wa Filisiti tara fɛnnɛ pe tara.
34 E Abraão ficou morando muito tempo na Filisteia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gênesis 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.