2 Reis 15

Bibulu Jinmiire ni (DYI) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Izirayɛli tara wunlunaŋa Yerobowamu wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa ma yiri kɔlɔshyɛn wolo li ni, a Amaziya pinambyɔ Azariya wì si cɛn wunluwɔ pi na wa Zhuda tara.
1 No vigésimo sétimo ano do reinado de Jeroboão, rei de Israel, Azarias, filho de Amazias, rei de Judá, começou a reinar.
2 Wìla ta yɛlɛ kɛ ma yiri kɔgɔlɔni, mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na. Yɛlɛ nafa shyɛn ma yiri kɛ ma yiri shyɛn wìla pye wunluwɔ pi na. Wìla pye ma cɛn wa Zheruzalɛmu ca. Wi nɔ pàa pye naa yinri Yekoliya ma yiri wa Zheruzalɛmu ca.
2 Tinha dezesseis anos de idade quando começou a reinar e reinou cinquenta e dois anos em Jerusalém. A mãe dele se chamava Jecolias e era de Jerusalém.
3 Ŋga ki yɛn ma sin Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na, ko wìla pye kala li ni fuun ni paa yɛgɛ ŋga na wi to Amaziya wìla ki pye we.
3 Ele fez o que era reto aos olhos do Senhor , segundo tudo o que Amazias, seu pai, havia feito.
4 Konaa ki ni fuun, wi sila sunzara nda wa tinndiye pe na ti wɔ wa tara ti ni. Leele pàa pye na kee bere ma saa na saara woo wa ti na konaa na wusuna nuwɔ taan sori wa ti na.
4 Apenas os lugares altos não foram tirados, e o povo ainda sacrificava e queimava incenso nesses altos.
5 A Yawe Yɛnŋɛlɛ lì si kaa yayɛnwɛ wa wunlunaŋa wi na, a pì koro wi na fɔ ma saa gbɔn wi kupilige ki na. Wìla pye ma cɛn go ka ni wi yɛ. Wi pinambyɔ Yotamu wo wìla cɛn wunluwɔ go ki go na, na tara woolo pe kagala ke yɛgɛ woo.
5 O Senhor feriu o rei, e ele ficou leproso até o dia da sua morte e morava numa casa separada. Jotão, filho do rei, era responsável pelo palácio e governava o povo da terra.
6 Azariya wi kapyegele sanŋgala konaa kagala ŋgele fuun wìla pye, ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Zhuda tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
6 Quanto aos demais atos de Azarias e a tudo o que fez, não está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Judá?
7 A Azariya wì si kaa ku ma taga wa wi tɛlɛye pe na. A pè suu le wa wi tɛlɛye pe tanla wa Davidi ca ki ni. A wi pinambyɔ Yotamu wì si cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
7 Azarias morreu e foi sepultado no túmulo de seus pais, na Cidade de Davi; e Jotão, seu filho, reinou em seu lugar.
8 Zhuda tara wunlunaŋa Azariya wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa ma yiri kɛ ma yiri kɔlɔtaanri wolo li ni, a Yerobowamu pinambyɔ Zakari wì si cɛn wunluwɔ pi na, ma yeŋge kɔgɔlɔni pye pi na Izirayɛli tara ti go na; pa wìla pye ma cɛn wa Samari ca.
8 No trigésimo oitavo ano do reinado de Azarias, rei de Judá, Zacarias, filho de Jeroboão, reinou sobre Israel, em Samaria, durante seis meses.
9 Ŋga ki yɛn kapege Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na, ko wìla pye paa yɛgɛ ŋga na wi tɛlɛye pàa ki pye we. Nebati pinambyɔ Yerobowamu wìla ti a Izirayɛli woolo pè kapere nda pye wi sila laga ti na.
9 Fez o que era mau aos olhos do Senhor , como tinham feito seus pais. Não se afastou dos pecados de Jeroboão, filho de Nebate, que este levou Israel a cometer.
10 A Yabɛshi pinambyɔ Shalumu wì si yɔn le wi na maa gbɔn maa gbo leele pe yɛgɛ sɔgɔwɔ, mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
10 Salum, filho de Jabes, conspirou contra ele, atacou-o diante do povo, matou-o e reinou em seu lugar.
11 Zakari wi kapyegele sanŋgala ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Izirayɛli tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
11 Quanto aos demais atos de Zacarias, está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Israel.
12 Ki kala làa pye ma yala sɛnrɛ nda Yawe Yɛnŋɛlɛ làa yo Yehu wi kan ti ni, ma yo fɔ: «Ma setirige piile pe yaa la cɛɛn Izirayɛli tara wunluwɔ pi na, fɔ sa gbɔn ma setirige piile yirisaga tijɛrɛ wogo ki na.» Pa kìla si pye ma.
12 Esta foi a palavra que o Senhor falou a Jeú: “Os seus filhos, até a quarta geração, se assentarão no trono de Israel.” E assim aconteceu.
13 Zhuda tara wunlunaŋa Oziyasi wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa ma yiri kɛ ma yiri kɔlɔjɛrɛ wolo li ni, a Yabɛshi pinambyɔ Shalumu wì si cɛn wunluwɔ pi na. Yeŋge nuŋgba ko wìla pye wunluwɔ pi na; pa wìla pye ma cɛn wa Samari ca.
13 Salum, filho de Jabes, começou a reinar no trigésimo nono ano do reinado de Uzias, rei de Judá; e reinou durante um mês em Samaria.
14 A Gadi pinambyɔ Menahɛmu wì si yiri wa Tiriza ca ma pan wa Samari ca, ma to Yabɛshi pinambyɔ Shalumu wi na maa gbɔn maa gbo, mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
14 Menaém, filho de Gadi, foi de Tirza a Samaria, atacou Salum, filho de Jabes, matou-o e reinou em seu lugar.
15 Shalumu wi kapyegele sanŋgala konaa wi yɔn lemɛ kagala ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Izirayɛli tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
15 Quanto aos demais atos de Salum e a conspiração que fez, está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Israel.
16 Ki wagati wi ni, ko Menahɛmu wìla yiri wa Tiriza ca ma saa to Tifisa ca ki na ma leele mbele fuun pàa pye wa pe tɔngɔ ma pinlɛ ki kanŋgara na cara ti ni, fɔ ma saa gbɔn wa Tiriza ca ki na. Wìla to ca ki na, katugu ca woolo pe sila yɛnlɛ mbe ca ki yeyɔngɔ ki yɛngɛ wi kan wi ye. Wìla ti a pè jɛɛlɛ mbele pàa pye kugbɔrɔ ni pe lara ti walagi.
16 Saindo de Tirza, Menaém destruiu a cidade de Tifsa e todos os seus moradores, bem como toda aquela região. Porque não abriram o portão da cidade, ele a devastou. Até rasgou o ventre de todas as mulheres grávidas.
17 Zhuda tara wunlunaŋa Azariya wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa ma yiri kɛ ma yiri kɔlɔjɛrɛ wolo li ni, a Gadi pinambyɔ Menahɛmu wì si cɛn wunluwɔ pi na Izirayɛli tara ti go na. Wìla yɛlɛ kɛ pye wa wunluwɔ pi na, wìla pye ma cɛn wa Samari ca.
17 Desde o trigésimo nono ano do reinado de Azarias, rei de Judá, Menaém, filho de Gadi, começou a reinar sobre Israel e reinou dez anos em Samaria.
18 Ŋga ki yɛn kapege Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na ko wìla pye. Nebati pinambyɔ Yerobowamu wìla ti a Izirayɛli woolo pè kapere nda pye, Menahɛmu wi yinwege piliye yi ni fuun yi ni wi sila laga ti na.
18 Fez o que era mau aos olhos do Senhor . Durante todos os seus dias não se afastou dos pecados de Jeroboão, filho de Nebate, que este levou Israel a cometer.
19 Ki wagati wi ni, a Asiri tara wunlunaŋa Puli wì si pan wa Izirayɛli tara mberi shɔ. A Menahɛmu wì si warifuwe tɔni nafa ma yiri kɛ kan Puli wi yeri, jaŋgo wuu saga wi wunluwɔ pi yeresaga ta.
19 Então Pul, rei da Assíria, veio contra a terra, e Menaém lhe entregou trinta e quatro toneladas de prata, para que este o ajudasse a consolidar o seu reino.
20 Menahɛmu wìla ki penjara ti shɔ Izirayɛli tara penjagbɔrɔ fɛnnɛ poro yeri mari kan Asiri tara wunlunaŋa wi yeri. Warifuwe pyɔ nafa shyɛn ma yiri kɛ kɛ wìla shɔshɔ pe ni fuun nuŋgba nuŋgba pe yeri. Kì kaa pye ma, a Asiri tara wunlunaŋa wì si sɔngɔrɔ ma kari, wii koro wa tara ti ni.
20 Para pagar ao rei da Assíria, Menaém exigiu dinheiro de todos os poderosos e ricos em Israel, seiscentos gramas de prata por cabeça. E assim o rei da Assíria deu a volta e não se demorou ali na terra.
21 Menahɛmu wi kapyegele sanŋgala konaa kagala ŋgele fuun wìla pye ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Izirayɛli tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
21 Quanto aos demais atos de Menaém e a tudo o que fez, não está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Israel?
22 A Menahɛmu wì si kaa ku ma taga wa wi tɛlɛye pe na. A wi pinambyɔ Pekaya wì si cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
22 Menaém morreu, e Pecaías, seu filho, reinou em seu lugar.
23 Zhuda tara wunlunaŋa Azariya wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa shyɛn ma yiri kɛ wolo li ni, a Menahɛmu pinambyɔ Pekaya wì si cɛn wunluwɔ pi na Izirayɛli tara ti go na, wa Samari ca. Yɛlɛ shyɛn wìla pye wa wunluwɔ pi na.
23 No quinquagésimo ano do reinado de Azarias, rei de Judá, Pecaías, filho de Menaém, começou a reinar; e reinou sobre Israel, em Samaria, dois anos.
24 Ŋga ki yɛn kapege Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na, ko wìla pye. Nebati pinambyɔ Yerobowamu wìla ti a Izirayɛli woolo pè kapere nda pye, wi sila laga ti na.
24 Fez o que era mau aos olhos do Senhor ; não se afastou dos pecados de Jeroboão, filho de Nebate, que este levou Israel a cometer.
25 Eremaliya pinambyɔ Peka ŋa wìla pye wi kɔrɔsifɔ, wì si kaa yɔn le wi na, ma to wi na maa gbɔn maa gbo wa wunluwɔ go ki yumbyɔ wa ni, wa Samari ca, ma pinlɛ Arigɔbu naa Ariye pe ni fun. Galaadi tara nambala nafa shyɛn ma yiri kɛ wìla lɛ ma pan ma to pe na. Pa wìla Pekaya wi gbo yɛɛn, mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
25 Peca, seu capitão, filho de Remalias, conspirou contra ele e o feriu em Samaria, na fortaleza do palácio real, juntamente com Argobe e com Arié; com Peca estavam cinquenta homens dos gileaditas; Peca o matou e reinou em seu lugar.
26 Pekaya wi kapyegele sanŋgala konaa kagala ŋgele fuun wìla pye ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Izirayɛli tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
26 Quanto aos demais atos de Pecaías e a tudo o que fez, está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Israel.
27 Zhuda tara wunlunaŋa Azariya wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa shyɛn ma yiri kɛ ma yiri shyɛn wolo li ni, a Eremaliya pinambyɔ Peka wì si cɛn wunluwɔ pi na Izirayɛli tara ti go na, wa Samari ca. Yɛlɛ nafa wìla pye wa wunluwɔ pi na.
27 No quinquagésimo segundo ano do reinado de Azarias, rei de Judá, Peca, filho de Remalias, começou a reinar; e reinou sobre Israel, em Samaria, vinte anos.
28 Ŋga ki yɛn kapege Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na, ko wìla pye. Nebati pinambyɔ Yerobowamu wìla ti a Izirayɛli woolo pè kapere nda pye, wi sila laga ti na.
28 Fez o que era mau aos olhos do Senhor . Não se afastou dos pecados de Jeroboão, filho de Nebate, que este levou Israel a cometer.
29 Izirayɛli tara wunlunaŋa Peka wi sanga wi na, a Asiri tara wunlunaŋa Tigilati Pilezɛri wì si pan ma to Izirayɛli tara ti na ma Iyɔn ca ki shɔ, naa Abɛli Bɛti Maaka ca ki ni, naa Yanowa ca, naa Kedɛshi ca, naa Hazɔri ca, naa Galaadi tara, naa Galile tara konaa Nɛfitali tara ti ni fuun ti ni. Wìla ki lara ti leele pe koli ma kari pe ni wa Asiri tara.
29 Nos dias de Peca, rei de Israel, Tiglate-Pileser, rei da Assíria, veio e conquistou Ijom, Abel-Bete-Maaca, Janoa, Quedes, Hazor, as regiões de Gileade e da Galileia, toda a terra de Naftali, e levou os seus habitantes para a Assíria.
30 A Ela pinambyɔ Oze wì si yɔn le Eremaliya pinambyɔ Peka wi na maa gbɔn maa gbo, mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ, Oziyasi pinambyɔ Yotamu wi wunluwɔ pi yɛlɛ nafa wolo li ni.
30 Oseias, filho de Elá, conspirou contra Peca, filho de Remalias, atacou-o e o matou, e reinou em seu lugar, no vigésimo ano do reinado de Jotão, filho de Uzias.
31 Peka wi kapyegele sanŋgala konaa kagala ŋgele fuun wìla pye, ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Izirayɛli tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
31 Quanto aos demais atos de Peca e a tudo o que fez, está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Israel.
32 Eremaliya pinambyɔ Peka ŋa wìla pye Izirayɛli tara wunlunaŋa wi wunluwɔ pi yɛlɛ shyɛn wolo li ni, a Oziyasi pinambyɔ Yotamu wì si cɛn wunluwɔ pi na wa Zhuda tara.
32 No segundo ano do reinado de Peca, filho de Remalias, rei de Israel, Jotão, filho de Uzias, rei de Judá, começou a reinar.
33 Wìla ta yɛlɛ nafa ma yiri kaŋgurugo mɛɛ cɛn wunluwɔ pi na. Yɛlɛ kɛ ma yiri kɔgɔlɔni wìla pye wunluwɔ pi na, wa Zheruzalɛmu ca. Wi nɔ pàa pye naa yinri Yerusha; Zadɔki sumborombyɔ lawi.
33 Ele tinha vinte e cinco anos de idade quando começou a reinar e reinou dezesseis anos em Jerusalém. A mãe dele se chamava Jerusa e era filha de Zadoque.
34 Kala na li yɛn ma sin Yawe Yɛnŋɛlɛ li yɛgɛ na lo wìla pye. Wìla tanga wa wi to Oziyasi wi tulugo ki ni kala li ni fuun ni.
34 Fez o que era reto aos olhos do Senhor , segundo tudo o que Uzias, seu pai, havia feito.
35 Konaa ki ni fuun, wi sila sunzara nda wa tinndiye pe na ti wɔ wa tara ti ni. Leele pàa pye na kee bere ma saa na saara woo wa ti na konaa na wusuna nuwɔ taan sori wa ti na. Yotamu wo wìla Yawe Yɛnŋɛlɛ li shɛrigo gbɔgɔ ki yeyɔngɔ ŋga wa gona ki wa.
35 Apenas os lugares altos não foram tirados, e o povo ainda sacrificava e queimava incenso nesses altos. Jotão construiu o Portão de Cima da Casa do Senhor .
36 Yotamu wi kapyegele sanŋgala konaa kagala ŋgele fuun wìla pye, ke yɛn ma yɔnlɔgɔ wa Zhuda tara wunlumbolo pe wagati kapyegele sɛwɛ wi ni.
36 Quanto aos demais atos de Jotão e a tudo o que fez, não está tudo escrito no Livro da História dos Reis de Judá?
37 Ki wagati wi ni, a Yawe Yɛnŋɛlɛ lì sigi lɛ na Siri tara wunlunaŋa Erezɛn, naa Eremaliya pinambyɔ Peka pe yinrigi na pe waa Zhuda tara woolo pe na.
37 Naqueles dias, o Senhor começou a enviar Rezim, rei da Síria, e Peca, filho de Remalias, contra Judá.
38 A Yotamu wì si kaa ku ma taga wa wi tɛlɛye pe na. A pè suu le wa wi tɛlɛye pe tanla, wa wi tɛlɛ Davidi wi ca ki ni. A wi pinambyɔ Ahazi wì si cɛn wunluwɔ pi na wa wi yɔnlɔ.
38 Jotão morreu e foi sepultado no túmulo de seus pais, na Cidade de Davi, seu pai. E Acaz, seu filho, reinou em seu lugar.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 2 Reis 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.